Palau codice di paese +680

Cumu chjamà Palau

00

680

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Palau Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +9 ora

latitudine / longitudine
5°38'11 / 132°55'13
codifica iso
PW / PLW
muneta
Dollaru (USD)
Lingua
Palauan (official on most islands) 66.6%
Carolinian 0.7%
other Micronesian 0.7%
English (official) 15.5%
Filipino 10.8%
Chinese 1.8%
other Asian 2.6%
other 1.3%
elettricità
Tipo b US 3 pin Tipo b US 3 pin
bandera naziunale
Palaubandera naziunale
capitale
Melekeok
lista di banche
Palau lista di banche
pupulazione
19,907
zona
458 KM2
GDP (USD)
221,000,000
telefunu
7,300
Telefuninu
17,150
Numaru di ospiti Internet
4
Numaru di utilizatori Internet
--

Palau intruduzioni

Koror, a capitale di Palau, hè un paese turisticu cù una superficia terrestre di 493 chilometri quadrati. Si trova in l'Oceanu Pacificu Occidentale à 700 chilometri à u sudu di Guam. Appartene à l'Isule Caroline è hè una di e porte d'entrata di l'Oceanu Pacificu per entra in l'Asia sudorientale. Hè cumposta da più di 200 isule vulcaniche è isule di coralli, distribuite nantu à a superficia di u mare longa 640 chilometri da u nordu à u sudu. Solu 8 isule anu residenti permanenti è appartenenu à u clima trupicale. Palau appartene à a razza Micronesiana, parla inglese è crede in u Cristianesimu.


Panoramica

U nome cumpletu di Palau hè a Republica di Palau. Si trova in u Pacificu Occidentale, à 700 chilometri à u sudu di Guam, è appartene à l'Isule Caroline. Hè una di e porte per l'Oceanu Pacificu per entra in l'Asia sudorientale. Hè cumposta da più di 200 isule vulcaniche è isule di coralli, distribuite nantu à a superficia di u mare longa 640 chilometri da u nordu à u sudu, di i quali solu 8 isule anu residenti permanenti. Hè un clima tropicale.


Bandera Naziunale: Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 8: 5. U tarrenu di a bandera hè turchinu, cù una luna d'oru à manca di u centru, simbulizendu l'unità naziunale è mettendu fine à a regula straniera.


Palau era prima cunnisciutu cum'è Palau è Belau. Era abitata 4000 anni fà. Hè stata scuperta da l'esploratori spagnoli in u 1710, occupata da a Spagna in u 1885, è venduta in Germania da a Spagna in u 1898. Occupatu da u Giappone in a Prima Guerra Mundiale, diventa a zona di mandatu di u Giappone dopu a guerra. Hè stata catturata da i Stati Uniti durante a seconda guerra mundiale. In u 1947, e Nazioni Unite l'anu tramandata à i Stati Uniti per trusteeship, è l'Isule Marshall, e Isole Marianne di u Nordu è i Stati Federati di Micronesia custituiscenu quattru entità pulitiche sottu u trusteeship di l'Isule di u Pacificu. D'agostu 1982, u "Trattatu di l'Associazione Libera" hè statu firmatu cù i Stati Uniti. U 1u d'ottobre 1994, a Republica di Palau hà dichjaratu a so indipendenza. U 10 di nuvembre di u 1994, u Cunsigliu di Sicurezza di l'ONU hà passatu a Risoluzione 956, annuncendu a fine di u statutu di fiducia in Palau, l'ultimu fiducia. U 15 di dicembre di u 1994, Palau diventa u 185esimu membru di e Nazioni Unite.


Palau hà una populazione di 17.225 abitanti (1995). A maiò parte di a razza Micronesiana. Inglese generale. Credi in u Cristianesimu.


L'ecunumia di Palau hè principalmente l'agricultura è a pesca. I principali prudutti agriculi sò noce di coccu, noce di betel, canna da zuccheru, ananas è tuberu. I principali prudutti di esportazione sò l'oliu di coccu, a copra è l'artigianatu, è i principali prudutti impurtati sò granu è necessità di ogni ghjornu.