Curacao Infurmazione basica
Ora lucale | U vostru tempu |
---|---|
|
|
Fusula ora lucale | Differenza di fuso orariu |
UTC/GMT -4 ora |
latitudine / longitudine |
---|
12°12'33 / 68°56'43 |
codifica iso |
CW / CUW |
muneta |
Guilder (ANG) |
Lingua |
Papiamentu (a Spanish-Portuguese-Dutch-English dialect) 81.2% Dutch (official) 8% Spanish 4% English 2.9% other 3.9% (2001 census) |
elettricità |
|
bandera naziunale |
---|
capitale |
Willemstad |
lista di banche |
Curacao lista di banche |
pupulazione |
141,766 |
zona |
444 KM2 |
GDP (USD) |
5,600,000,000 |
telefunu |
-- |
Telefuninu |
-- |
Numaru di ospiti Internet |
-- |
Numaru di utilizatori Internet |
-- |
Curacao intruduzioni
Curaçao hè una isula situata in u sudu di u mare caraibicu, vicinu à a costa di u Venezuela. L'isula facia parte à l'origine di l'Antille Olandesi, dopu à u 10 d'ottobre 2010, hè stata trasfurmata in un paese custituente di u Regnu di i Paesi Bassi. A capitale di Curaçao hè a cità portuale di Willemstad, chì era a capitale di l'Antille Olandesi. Curaçao è e vicine Aruba è Bonaire sò spessu cullettivamente chjamate "Isole ABC". Curaçao hà una superficia di 444 chilometri quadrati è hè a più grande isula di l'Antille Olandesi. Sicondu u censimentu di u 2001 di l'Antille Olandesi, a pupulazione hè 130.627, cù una media di 294 persone per chilometru quadratu. Sicondu stimi, a pupulazione in u 2006 era di 173.400. Curaçao hà un clima di praterie semi-aride, situatu fora di a zona di attaccu di l'uragani. U tippu di vegetazione di Curaçao hè diversu da quellu di un tipicu paese isulanu tropicale, ma hè simile à u suduveste di i Stati Uniti. Una varietà di cactus, arbusti spinosi è piante sempreverdi sò assai cumuni quì. U puntu più altu di Curaçao hè a Muntagna Christofel, situata in u Parcu di Conservazione di a Fauna Selvatica Christofel in u norduveste di l'isula, à un'altitudine di 375 metri. Ci sò parechje piccule strade quì, è a ghjente pò piglià una vittura, cavallu o camminà per visità. Curaçao hà parechji lochi per a caminata. Ci hè ancu un lagu d'acqua salata induve i fenicotteri spessu si ripusanu è foraggianu. A 25 miles da a costa sud-est di Curaçao si trova un'isula disabitata- "Little Curaçao". Curaçao hè famosu per e so barriere coralline sott'acqua chì sò ideali per a immersione. Ci sò assai boni zoni di immersione in a spiaggia di u sudu. Una caratteristica particulare di l'immersioni in Curaçao hè chì à poche centinaie di metri da a costa, u fondu marinu hè ripidu, cusì a barriera corallina pò esse avvicinata senza una barca. Stu terrenu ripidu di u fondu marinu hè lucalmente chjamatu u "bordu turchinu". I currenti forti è a mancanza di spiagge rendenu difficiule per a ghjente di bagnà è di tuffassi nantu à a costa rocciosa di u nordu di Curaçao. Tuttavia, i subacquei sperimentati à volte si immergenu in lochi permessi. A costa meridiunale hè assai diversa, induve u currente hè assai più calmu. U liturale di Curaçao hè punteghjatu di parechje piccule cale, parechje di e quali sò adatte per e barche. Alcune di e barriere coralline circundanti sò state influenzate da i turisti. A Spiaghja di Porto Marie sperimenta cù scoglii di coralli artificiali per migliurà e cundizioni di i scoglii di coralli. Centinaie di scoglii di coralli artificiali sò oghje a casa di parechji pesci tropicali. Per via di e so ragioni storiche, i residenti di st'isula anu sfarenti etnii. Curaçao cuntempuraniu pare esse un mudellu di multiculturalismu. L'abitanti di Curaçao anu ascendenza diversa o mista. A maiò parte di elli sò Afro-Caraibi, è questu include assai gruppi etnici diversi. Ci hè ancu una pupulazione minoritaria abbastanza larga, cum'è l'Olandese, l'Asia Orientale, u Portugallu è u Levante. Benintesa, parechji abitanti di i paesi vicini anu visitatu di recente l'isula, soprattuttu da a Repubblica Dominicana, Haitì, alcune isule caraibiche di lingua inglese è a Culumbia. St'ultimi anni, l'afflussu di certi anziani olandesi hè ancu aumentatu significativamente. I lucali chjamanu stu fenomenu "pensionati". |