Liechtenstein codice di paese +423

Cumu chjamà Liechtenstein

00

423

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Liechtenstein Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +1 ora

latitudine / longitudine
47°9'34"N / 9°33'13"E
codifica iso
LI / LIE
muneta
Franc (CHF)
Lingua
German 94.5% (official) (Alemannic is the main dialect)
Italian 1.1%
other 4.3% (2010 est.)
elettricità

bandera naziunale
Liechtensteinbandera naziunale
capitale
Vaduz
lista di banche
Liechtenstein lista di banche
pupulazione
35,000
zona
160 KM2
GDP (USD)
5,113,000,000
telefunu
20,000
Telefuninu
38,000
Numaru di ospiti Internet
14,278
Numaru di utilizatori Internet
23,000

Liechtenstein intruduzioni

U Liechtenstein hè unu di i pochi paesi di taglia tasca in Europa, cù una superficia di solu 160 chilometri quadrati.Hè situatu à mezu à l'Alpi è un paese senza mare in a riva orientale di u Renu superiore in l'Europa Centrale. Cunfina cù a Svizzera à punente, u fiume Renu è l'Austria à levante. U punente hè una pianura alluviale longa è stretta, chì conta circa 2/5 di a superficia tutale, è u restu hè muntagnosu. U Grospitze (2599 metri) in i Muntagni Rhetia in u sudu hè u puntu più altu di u paese. Hè principalmente svizzera, austriaca è tedesca. A lingua ufficiale hè u tedescu è u cattolicu hè a religione di u Statu.

Liechtenstein, u nome cumpletu di u Principatu di Liechtenstein, copre una superficia di 160 chilometri quadrati. Hè un paese senza mare situatu à mezu à l'Alpi è nantu à a riva orientale di u Renu supranu in l'Europa Centrale. Cunfina a Svizzera à punente, u fiume Renu cum'è cunfine, è l'Austria à levante. U punente hè una pianura alluviale longa è stretta, chì conta circa 2/5 di a superficia tutale, è u restu hè muntagnosu. U Grospitze (2599 metri) in i Muntagni Rhetia in u sudu hè u puntu più altu di u paese.

Liechtensteins sò discendenti di l'Almani chì sò ghjunti quì dopu à u 500 d.C. U 23 di ghjennaghju 1719, u paese hè statu fundatu sottu u cugnome di u duca di tandu, Liechtenstein. Durante e guerre napoleoniche da u 1800 à u 1815, hè stata invasa da a Francia è da a Russia. Diventatu un Statu suvranu in u 1806. Da u 1805 à u 1814, hè statu membru di a "Lega di u Renu" cuntrullata da Napulione. Entrò in l '"Unione Tedesca" in u 1815. In u 1852, Colonna hà firmatu un trattatu tariffariu cù l'Imperu Austru-Ungaricu, chì hè finitu in 1919 quandu l'Imperu Austro-Ungaricu hè crollatu. In u 1923, Colonna hà firmatu un trattatu tariffariu cù a Svizzera. Dapoi u 1919, e relazioni estere di Liechtenstein sò riprisentate da a Svizzera. U Liechtenstein hà dichjaratu l'indipendenza in u 1866 è hè statu neutralu da tandu.

Bandera Naziunale: Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 5: 3. Hè cumpostu di dui rettanguli orizontali paralleli è uguali, cù una corona d'oru in l'angulu superiore sinistro. U Liechtenstein hè una munarchia custituziunale ereditaria. U turchinu è u rossu nantu à a bandera venenu da i culori di u Principe di u Principatu. U turchinu simbulizeghja u celu turchinu è u rossu simbolizza u focu in terra di notte. A curona nantu à a bandera hè a curona di u Sacru Imperu Rumanu Rumanu, chì hè stata aghjunta in 1937 per distingue da a bandiera haitiana. A curona hè ancu un simbulu di u Sacru Imperu Rumanu, perchè storicamente u Liechtenstein era u benefiziu di i principi di u Sacru Imperu Rumanu.


Vaduz : Vaduz hè a capitale di u Liechtenstein, u centru puliticu, ecunomicu è culturale di u paese, è a più grande cità è centru turisticu di u paese. Situatu annantu à a riva orientale di u Renu, in un bacinu circundatu di muntagne. A pupulazione hè 5.000 (à a fine di ghjugnu 2003).

Vaduz era à l'origine un anticu paese. Hè statu custruitu in u 1322 è hè statu distruttu da l'Imperu Rumanu Svizzeru in u 1499. Hè statu ricustruitu à l'iniziu di u XVIu seculu è hè diventatu a capitale in u 1866. Ci sò parechji 17-18 in a cità. L'architettura di u seculu hè simplice è elegante.U più famosu bastimentu di Vaduz hè u Castellu Vaduz ben cunservatu in i Muntagni di e Tre Sore, chì hè u simbulu è l'orgogliu di a cità. Stu vechju castellu hè statu custruitu à u IXu seculu in stile gòticu. Hè a residenza di a famiglia reale è un museu di cullezzione privata famosu in u mondu sanu. U museu accoglie preziose reliquie culturali è opere d'arte racolte da i principi di u passatu. A ricca cullezzione hè dispunibule solu per a Regina d'Inghilterra Rival.

A cità hè piena di freschezza, tranquillità è pulizia, ciò chì rende l'ambiente assai cunfortu. A maiò parte di l'edifizii sò bungalow, cù fiori è erbe piantati davanti è daretu à a casa, l'arburi sò ombreggiati, semplici è eleganti, cù culori pasturali forti, senza u sintimu di capitale di un paese. Ancu s'ellu hè un edifiziu di l'uffiziu di u guvernu, hè solu un picculu edifiziu di trè piani, chì pò esse cunsideratu cum'è un edifiziu in Vaduz. Perchè l'edificii ùn sò micca alti, a strada pare esse relativamente spaziosa, è ci sò filari d'arburi longu à a strada, una ombra spessa, pochi pedoni, senza rumuri di vitture è cavalli, è micca veiculi di trasportu publicu. Persone chì camminanu per a strada cum'è in un parcu in.

Vaduz hè famosu per a stampa di timbri è hè amatu da i collezionisti di timbri di u mondu sanu. U so fatturatu annuale di vendita face u 12% di u PIB. L'edifiziu u più accattivante di a cità hè u Museu di i Stampi custruitu in u 1930. U numaru di timbri in mostra hè unu di i pochi in u mondu. E mostre quì includenu timbri emessi da u paese dapoi u 1912 è vari timbri raccolti dopu aderisce à l'Unione Postale Universale in u 1911. Questi tesori culturali è artistichi facenu chì i turisti fermanu.