Liechtenstein Infurmazione basica
Ora lucale | U vostru tempu |
---|---|
|
|
Fusula ora lucale | Differenza di fuso orariu |
UTC/GMT +1 ora |
latitudine / longitudine |
---|
47°9'34"N / 9°33'13"E |
codifica iso |
LI / LIE |
muneta |
Franc (CHF) |
Lingua |
German 94.5% (official) (Alemannic is the main dialect) Italian 1.1% other 4.3% (2010 est.) |
elettricità |
|
bandera naziunale |
---|
capitale |
Vaduz |
lista di banche |
Liechtenstein lista di banche |
pupulazione |
35,000 |
zona |
160 KM2 |
GDP (USD) |
5,113,000,000 |
telefunu |
20,000 |
Telefuninu |
38,000 |
Numaru di ospiti Internet |
14,278 |
Numaru di utilizatori Internet |
23,000 |
Liechtenstein intruduzioni
U Liechtenstein hè unu di i pochi paesi di taglia tasca in Europa, cù una superficia di solu 160 chilometri quadrati.Hè situatu à mezu à l'Alpi è un paese senza mare in a riva orientale di u Renu superiore in l'Europa Centrale. Cunfina cù a Svizzera à punente, u fiume Renu è l'Austria à levante. U punente hè una pianura alluviale longa è stretta, chì conta circa 2/5 di a superficia tutale, è u restu hè muntagnosu. U Grospitze (2599 metri) in i Muntagni Rhetia in u sudu hè u puntu più altu di u paese. Hè principalmente svizzera, austriaca è tedesca. A lingua ufficiale hè u tedescu è u cattolicu hè a religione di u Statu. Liechtenstein, u nome cumpletu di u Principatu di Liechtenstein, copre una superficia di 160 chilometri quadrati. Hè un paese senza mare situatu à mezu à l'Alpi è nantu à a riva orientale di u Renu supranu in l'Europa Centrale. Cunfina a Svizzera à punente, u fiume Renu cum'è cunfine, è l'Austria à levante. U punente hè una pianura alluviale longa è stretta, chì conta circa 2/5 di a superficia tutale, è u restu hè muntagnosu. U Grospitze (2599 metri) in i Muntagni Rhetia in u sudu hè u puntu più altu di u paese. Liechtensteins sò discendenti di l'Almani chì sò ghjunti quì dopu à u 500 d.C. U 23 di ghjennaghju 1719, u paese hè statu fundatu sottu u cugnome di u duca di tandu, Liechtenstein. Durante e guerre napoleoniche da u 1800 à u 1815, hè stata invasa da a Francia è da a Russia. Diventatu un Statu suvranu in u 1806. Da u 1805 à u 1814, hè statu membru di a "Lega di u Renu" cuntrullata da Napulione. Entrò in l '"Unione Tedesca" in u 1815. In u 1852, Colonna hà firmatu un trattatu tariffariu cù l'Imperu Austru-Ungaricu, chì hè finitu in 1919 quandu l'Imperu Austro-Ungaricu hè crollatu. In u 1923, Colonna hà firmatu un trattatu tariffariu cù a Svizzera. Dapoi u 1919, e relazioni estere di Liechtenstein sò riprisentate da a Svizzera. U Liechtenstein hà dichjaratu l'indipendenza in u 1866 è hè statu neutralu da tandu. Bandera Naziunale: Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 5: 3. Hè cumpostu di dui rettanguli orizontali paralleli è uguali, cù una corona d'oru in l'angulu superiore sinistro. U Liechtenstein hè una munarchia custituziunale ereditaria. U turchinu è u rossu nantu à a bandera venenu da i culori di u Principe di u Principatu. U turchinu simbulizeghja u celu turchinu è u rossu simbolizza u focu in terra di notte. A curona nantu à a bandera hè a curona di u Sacru Imperu Rumanu Rumanu, chì hè stata aghjunta in 1937 per distingue da a bandiera haitiana. A curona hè ancu un simbulu di u Sacru Imperu Rumanu, perchè storicamente u Liechtenstein era u benefiziu di i principi di u Sacru Imperu Rumanu. Vaduz : Vaduz hè a capitale di u Liechtenstein, u centru puliticu, ecunomicu è culturale di u paese, è a più grande cità è centru turisticu di u paese. Situatu annantu à a riva orientale di u Renu, in un bacinu circundatu di muntagne. A pupulazione hè 5.000 (à a fine di ghjugnu 2003). Vaduz era à l'origine un anticu paese. Hè statu custruitu in u 1322 è hè statu distruttu da l'Imperu Rumanu Svizzeru in u 1499. Hè statu ricustruitu à l'iniziu di u XVIu seculu è hè diventatu a capitale in u 1866. Ci sò parechji 17-18 in a cità. L'architettura di u seculu hè simplice è elegante.U più famosu bastimentu di Vaduz hè u Castellu Vaduz ben cunservatu in i Muntagni di e Tre Sore, chì hè u simbulu è l'orgogliu di a cità. Stu vechju castellu hè statu custruitu à u IXu seculu in stile gòticu. Hè a residenza di a famiglia reale è un museu di cullezzione privata famosu in u mondu sanu. U museu accoglie preziose reliquie culturali è opere d'arte racolte da i principi di u passatu. A ricca cullezzione hè dispunibule solu per a Regina d'Inghilterra Rival. A cità hè piena di freschezza, tranquillità è pulizia, ciò chì rende l'ambiente assai cunfortu. A maiò parte di l'edifizii sò bungalow, cù fiori è erbe piantati davanti è daretu à a casa, l'arburi sò ombreggiati, semplici è eleganti, cù culori pasturali forti, senza u sintimu di capitale di un paese. Ancu s'ellu hè un edifiziu di l'uffiziu di u guvernu, hè solu un picculu edifiziu di trè piani, chì pò esse cunsideratu cum'è un edifiziu in Vaduz. Perchè l'edificii ùn sò micca alti, a strada pare esse relativamente spaziosa, è ci sò filari d'arburi longu à a strada, una ombra spessa, pochi pedoni, senza rumuri di vitture è cavalli, è micca veiculi di trasportu publicu. Persone chì camminanu per a strada cum'è in un parcu in. Vaduz hè famosu per a stampa di timbri è hè amatu da i collezionisti di timbri di u mondu sanu. U so fatturatu annuale di vendita face u 12% di u PIB. L'edifiziu u più accattivante di a cità hè u Museu di i Stampi custruitu in u 1930. U numaru di timbri in mostra hè unu di i pochi in u mondu. E mostre quì includenu timbri emessi da u paese dapoi u 1912 è vari timbri raccolti dopu aderisce à l'Unione Postale Universale in u 1911. Questi tesori culturali è artistichi facenu chì i turisti fermanu. |