Monacu codice di paese +377

Cumu chjamà Monacu

00

377

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Monacu Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +1 ora

latitudine / longitudine
43°44'18"N / 7°25'28"E
codifica iso
MC / MCO
muneta
Euro (EUR)
Lingua
French (official)
English
Italian
Monegasque
elettricità
Tipu c European 2-pin Tipu c European 2-pin
Tipo d vechju plug britannicu Tipo d vechju plug britannicu

Spina Shuko di tipo F. Spina Shuko di tipo F.
bandera naziunale
Monacubandera naziunale
capitale
Monacu
lista di banche
Monacu lista di banche
pupulazione
32,965
zona
2 KM2
GDP (USD)
5,748,000,000
telefunu
44,500
Telefuninu
33,200
Numaru di ospiti Internet
26,009
Numaru di utilizatori Internet
23,000

Monacu intruduzioni

Monaco si trova in u suduveste di l'Europa. Hè circundata da Francia da trè parte è da u mare Mediterraniu à u sudu. A fruntiera hè longa 4,5 chilometri è a costa hè longa 5,16 chilometri. U tarrenu hè longu è strettu, circa 3 chilometri da est à ovest, è solu 200 metri in u puntu più strettu da u nordu à u sudu. Ci sò parechje colline in u territoriu, è l'altitudine media hè menu di 500 metri. Monaco hà un clima mediterraniu subtropicale, cù estate secche è fresche è inguerni umidi è caldi. A lingua ufficiale hè u francese, l'italianu, l'inglese è Monaco sò cumunimenti usati, è a maiò parte di a ghjente crede in u cattolicesimu rumanu.

Monaco, u nome sanu di u Principatu di Monaco, hè situatu in u suduveste di l'Europa, circundatu da u territoriu francese da trè lati, è di fronte à u Mare Mediterraniu à u sudu. Hè longu circa 3 chilometri da est à ovest, solu 200 metri in u puntu più strettu da u nordu à u sudu, è copre una superficie di 1,95 chilometri quadrati. U territoriu hè muntagnosu è u puntu più altu hè à 573 metri sopra u livellu di u mare. Hà un clima subtropicale mediterraneu. A pupulazione hè 34.000 (lugliu 2000), di i quali 58% sò francesi, 17% sò taliani, 19% sò monegaschi, è 6% sò altri gruppi etnici. A lingua ufficiale hè u francese, è u talianu è l'inglese sò cumunemente aduprati. U 96% di e persone credenu in u Cattolicesimu Rumanu.

I primi Fenici anu custruitu castelli quì. À u Medievu hè diventata una cità sott'à a prutezzione di a Republica di Genuva. Dapoi u 1297, hè guvernatu da a famiglia Grimaldi. Diventa un ducatu indipendente in u 1338. In u 1525, era prutetta da a Spagna. U 14 di settembre di u 1641, Monaco hà firmatu un trattatu cù a Francia per caccià i Spagnoli.In u 1793, u Maroccu s'unì à a Francia è fece una allianza cù a Francia. In u 1860 era di novu sottu prutezzione francese. In u 1861, e duie grandi cità di Mantona è Roquebrune si separanu da Monaco, riducendu a so area territoriale da 20 chilometri quadrati à a zona attuale. A custituzione hè stata promulgata in u 1911 è hè diventata una munarchia custituziunale. U trattatu firmatu cù a Francia in u 1919 stipulava chì Monaco seria incorporatu in Francia una volta chì u capu di statu mori senza discendenza maschile.


Monaco : Monaco-Ville, a capitale di u Principatu di Monaco. Tutta a cità hè custruita nantu à una scogliera chì si estende in u Mediterraniu da l'Alpi. "Capitale". Monaco hà un clima mediterraneu, cù una temperatura media di 10 ° C in ghjennaghju, 24 ° C in Aostu, è una temperatura media annuale di 16 ° C. Hè cum'è a primavera tuttu l'annu, è hè cunfortu è piacevule.

U più anticu edifiziu di a cità hè l'anticu castellu. L'antichi cannoni sò alzati nantu à i merli. Ogni angulu di u castellu hè dutatu di ponti d'observazione. U palazzu attuale hè statu allargatu nantu à a basa di l'anticu castellu. U palazzu hè statu custruitu à u XIIIu seculu è hà una storia di parechje centinaie d'anni è hè circundatu da alti muri di petra cù castelli è numerosi fori di tiru neri. Ci hè un gran numeru di pitture antiche famose in u palazzu, è ancu documenti storichi di u XIII seculu è muneta di u XVI seculu. A biblioteca di u palazzu hà una raccolta di 120.000 libri. A Biblioteca di a Principessa Carolina in a biblioteca hè famosa per a so racolta di letteratura per zitelli. A piazza di Plesidi di fronte à u Palazzu Reale hè a più grande piazza di Monaco. Righe di cannoni è cunchiglie sò affissate in piazza. Ci sò parechje palme è cactus alti è ancu fiori è piante strani in u giardinu di u palazzu. Ci hè assai chjassi di petra in u giardinu, cù chjassi sinuosi chì cunducenu à chjassi isolati.Si falate per i picculi scalini di petra, pudete truvà qualchì terrazza culurita.

U palazzu di u guvernu, a corte è u municipiu di Monaco sò tutti custruiti longu à a costa. Altri edifizii publichi includenu a cattedrale bizantina custruita in u 19u seculu, è ancu u museu marittimu, a biblioteca è u museu preistoricu. Ci hè duie strette strette in a cità, vale à dì a via San Martinu è a Via Portnet, è di solitu ci vole solu una mezz'ora à spassighjà per a cità. Altre strade sò altipiani in forma di pendita o sinuosi scalini di petra stretta, mantenendu e caratteristiche di e strade medievali.

À u nordu di Monaco si trova a cità di Monte Carlo, induve si trova u Casinò Monte Carlo di fama mundiale. U paisaghju quì hè assai bellu, cù lussuosi teatri d'opera, spiagge luminose, bagni confortevoli di sorgenti termali, belle piscine, locali sportivi è altre strutture ricreative. Trà Monaco è Monte Carlu si trova u portu di Condamina, induve si trova u mercatu centrale. A cità di Monaco emette spessu timbri squisiti è i vende in tuttu u mondu. U turismu, i timbri è u ghjocu sò e fonti principali di rivenuti per u Principatu di Monaco.

Monaco hè ancu una cità chì hà una forte cunnessione cù u sport. Ci sò parechje cumpetizioni sportive chì si tenenu quì ogni annu. Una di e stazioni di corsa F1 di fama mundiale si trova in Monaco, è hè l'unica cù una pista A cità situata in a cità hè cunnisciuta cum'è "a vittura di cità più eccitante".