Mauritius codice di paese +230

Cumu chjamà Mauritius

00

230

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Mauritius Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +4 ora

latitudine / longitudine
15°25'20"S / 60°0'23"E
codifica iso
MU / MUS
muneta
Rupia (MUR)
Lingua
Creole 86.5%
Bhojpuri 5.3%
French 4.1%
two languages 1.4%
other 2.6% (includes English
the official language
which is spoken by less than 1% of the population)
unspecified 0.1% (2011 est.)
elettricità
Tipu c European 2-pin Tipu c European 2-pin
g tipu UK 3-pin g tipu UK 3-pin
bandera naziunale
Mauritiusbandera naziunale
capitale
Port Louis
lista di banche
Mauritius lista di banche
pupulazione
1,294,104
zona
2,040 KM2
GDP (USD)
11,900,000,000
telefunu
349,100
Telefuninu
1,485,000
Numaru di ospiti Internet
51,139
Numaru di utilizatori Internet
290,000

Mauritius intruduzioni

Mauritius copre una superficie di 2040 chilometri quadrati (cumprese l'isule dipendenti). Hè un paese isulanu in u suduveste di l'Oceanu Indianu. L'isula principale di Mauritius si trova à 800 chilometri à l'est di Madagascar. L'altre isule principali sò Rodrigues, Agalega è Cagado. Isule S-Carajos. A costa hè longa 217 chilometri, cù parechje pianure strette longu à a costa, è altipiani è muntagne à mezu. U Piccu Xiaoheihe hè 827 metri sopra u livellu di u mare, u puntu più altu di u paese. Hà un clima marittimu subtropicale cù caldu è umidu tutta l'annata.

Mauritius, u nome cumpletu hè a Republica di Mauritius, un paese isulanu in u suduveste di l'Oceanu Indianu. L'isula principale di Mauritius si trova à 800 chilometri à l'est di Madagascar. L'altre isule principali sò Rodrigues, Agalega è Cagados-Calajos. A costa hè longa 217 chilometri. Ci hè parechje pianure strette longu à a costa, è altipiani è muntagne à mezu. U Piccu Xiaoheihe hè 827 metri sopra u livellu di u mare, u puntu più altu di u paese. Clima marittimu subtropicale, caldu è umidu tutta l'annata.

Mauritius era à l'origine una isula deserta. In u 1505, u portoghese Mascarin ghjunghje in l'isula è a chjama "Isula di i Bat". L'Olandesi sò ghjunti quì in u 1598 è u chjamanu "Mauritius" dopu à u Principe Morris di l'Olanda. Dopu à 100 anni di duminazione, parte è hè statu occupatu da a Francia in u 1715. Dopu chì i britannichi anu scunfittu a Francia in u 1810, occupanu l'isula. Diventa una culunia britannica in u 1814. Da tandu, un gran numeru di schiavi, prigiuneri è persone libere sò stati spustati quì da l'America, l'Africa è l'India per impegnassi in a cultura. In lugliu 1961, a Gran Bretagna hè stata ubligata à accettà "l'autonomia interna" in Mauritius. L'indipendenza hè stata dichjarata u 12 di marzu di u 1968. Hè statu cambiatu in republica in u 1992 è hè statu ribattizatu u nome di paese attuale u 1u di marzu di u listessu annu.

Bandera Naziunale: Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 3: 2. Da cima à fondu, si cumpone di quattru rettanguli orizontali paralleli è uguali di rossu, turchinu, giallu è verde. U Rossu simbulizeghja a lotta per l'indipendenza è a libertà, u turchinu indica chì Mauritius si trova in l'Oceanu Indianu Meridionale, u giallu simbolizza l'indipendenza chì splende nantu à u paese isulanu, è u verde raprisenta a pruduzzione agricula di u paese è e so caratteristiche sempre verdi.

A populazione hè di 1.265 milioni. I residenti sò principalmente di origine indiana è pakistana. A lingua ufficiale hè l'inglese. A maiò parte di a ghjente parla hindi è criolu, è u francese hè ancu parlatu assai. U 51% di i residenti credenu in l'Induismu, u 31,3% crede in u Cristianesimu, è u 16,6% crede in l'Islam. Ci hè ancu uni pochi di persone chì credenu in u Buddhismu.