Mauritius Infurmazione basica
Ora lucale | U vostru tempu |
---|---|
|
|
Fusula ora lucale | Differenza di fuso orariu |
UTC/GMT +4 ora |
latitudine / longitudine |
---|
15°25'20"S / 60°0'23"E |
codifica iso |
MU / MUS |
muneta |
Rupia (MUR) |
Lingua |
Creole 86.5% Bhojpuri 5.3% French 4.1% two languages 1.4% other 2.6% (includes English the official language which is spoken by less than 1% of the population) unspecified 0.1% (2011 est.) |
elettricità |
Tipu c European 2-pin g tipu UK 3-pin |
bandera naziunale |
---|
capitale |
Port Louis |
lista di banche |
Mauritius lista di banche |
pupulazione |
1,294,104 |
zona |
2,040 KM2 |
GDP (USD) |
11,900,000,000 |
telefunu |
349,100 |
Telefuninu |
1,485,000 |
Numaru di ospiti Internet |
51,139 |
Numaru di utilizatori Internet |
290,000 |
Mauritius intruduzioni
Mauritius copre una superficie di 2040 chilometri quadrati (cumprese l'isule dipendenti). Hè un paese isulanu in u suduveste di l'Oceanu Indianu. L'isula principale di Mauritius si trova à 800 chilometri à l'est di Madagascar. L'altre isule principali sò Rodrigues, Agalega è Cagado. Isule S-Carajos. A costa hè longa 217 chilometri, cù parechje pianure strette longu à a costa, è altipiani è muntagne à mezu. U Piccu Xiaoheihe hè 827 metri sopra u livellu di u mare, u puntu più altu di u paese. Hà un clima marittimu subtropicale cù caldu è umidu tutta l'annata. Mauritius, u nome cumpletu hè a Republica di Mauritius, un paese isulanu in u suduveste di l'Oceanu Indianu. L'isula principale di Mauritius si trova à 800 chilometri à l'est di Madagascar. L'altre isule principali sò Rodrigues, Agalega è Cagados-Calajos. A costa hè longa 217 chilometri. Ci hè parechje pianure strette longu à a costa, è altipiani è muntagne à mezu. U Piccu Xiaoheihe hè 827 metri sopra u livellu di u mare, u puntu più altu di u paese. Clima marittimu subtropicale, caldu è umidu tutta l'annata. Mauritius era à l'origine una isula deserta. In u 1505, u portoghese Mascarin ghjunghje in l'isula è a chjama "Isula di i Bat". L'Olandesi sò ghjunti quì in u 1598 è u chjamanu "Mauritius" dopu à u Principe Morris di l'Olanda. Dopu à 100 anni di duminazione, parte è hè statu occupatu da a Francia in u 1715. Dopu chì i britannichi anu scunfittu a Francia in u 1810, occupanu l'isula. Diventa una culunia britannica in u 1814. Da tandu, un gran numeru di schiavi, prigiuneri è persone libere sò stati spustati quì da l'America, l'Africa è l'India per impegnassi in a cultura. In lugliu 1961, a Gran Bretagna hè stata ubligata à accettà "l'autonomia interna" in Mauritius. L'indipendenza hè stata dichjarata u 12 di marzu di u 1968. Hè statu cambiatu in republica in u 1992 è hè statu ribattizatu u nome di paese attuale u 1u di marzu di u listessu annu. Bandera Naziunale: Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 3: 2. Da cima à fondu, si cumpone di quattru rettanguli orizontali paralleli è uguali di rossu, turchinu, giallu è verde. U Rossu simbulizeghja a lotta per l'indipendenza è a libertà, u turchinu indica chì Mauritius si trova in l'Oceanu Indianu Meridionale, u giallu simbolizza l'indipendenza chì splende nantu à u paese isulanu, è u verde raprisenta a pruduzzione agricula di u paese è e so caratteristiche sempre verdi. A populazione hè di 1.265 milioni. I residenti sò principalmente di origine indiana è pakistana. A lingua ufficiale hè l'inglese. A maiò parte di a ghjente parla hindi è criolu, è u francese hè ancu parlatu assai. U 51% di i residenti credenu in l'Induismu, u 31,3% crede in u Cristianesimu, è u 16,6% crede in l'Islam. Ci hè ancu uni pochi di persone chì credenu in u Buddhismu. |