Corea di u Sudu codice di paese +82

Cumu chjamà Corea di u Sudu

00

82

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Corea di u Sudu Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +9 ora

latitudine / longitudine
35°54'5 / 127°44'9
codifica iso
KR / KOR
muneta
Vince (KRW)
Lingua
Korean
English (widely taught in junior high and high school)
elettricità
Tipu c European 2-pin Tipu c European 2-pin
Spina Shuko di tipo F. Spina Shuko di tipo F.
bandera naziunale
Corea di u Sudubandera naziunale
capitale
Seoul
lista di banche
Corea di u Sudu lista di banche
pupulazione
48,422,644
zona
98,480 KM2
GDP (USD)
1,198,000,000,000
telefunu
30,100,000
Telefuninu
53,625,000
Numaru di ospiti Internet
315,697
Numaru di utilizatori Internet
39,400,000

Corea di u Sudu intruduzioni

A Corea di u Sud si trova in a metà sudu di a penisula di u Nordeste di a Corea di u cuntinente asiaticu. Hè circundata da u mare da trè lati à livante, à meziornu è à punente, chì copre una superficia di 99.600 chilometri quadrati. A costa di a penisula hè longa circa 17.000 chilometri. U tarrenu hè altu in u nordeste è bassu in u suduveste. A zona muntagnola conta circa 70%. Hà un clima mussonicu temperatu è a temperatura media in invernu hè inferiore à zero. A Corea di u Sud hà una ecunumia forte. L'acciaiu, l'automobile, a custruzzione navale, l'elettronica è i tessili sò diventati l'industrie pilastri di a Corea di Sud. Frà elle, a custruzzione navale è a fabricazione di l'automobile sò di fama mundiale.


Panoramica

A Corea di u Sud, u nome cumpletu di a Republica di Corea, si trova in u nordeste di u cuntinente asiaticu, à u sudu di a penisula coreana, in u mare di u Giappone à livante è in Cina à l'ovest A Pruvincia di Shandong si face di fronte à l'altra parte di u mare, è u Nordu hè adiacente à a Repubblica Populare Democràtica di Corea da una fruntiera militare. Cù una superficia di 99.600 chilometri quadrati, a costa di a penisula hè longa circa 17.000 chilometri (cumprese e coste isulane). A Corea di Sud hà assai colline è pianure, circa u 70% di e quali hè muntagnosa, è u terrenu hè più bassu cà a parte nordu di a penisula. E colline sò situate per u più à u sudu è à punente. E pendite cuntinentali occidentali è meridiunali sò dolce, e pendite cuntinentali orientali sò ripide, è ci sò vaste pianure longu à i fiumi di a costa occidentale. A Corea di Sud hà un clima mussonicu temperatu in l'Asia Orientale, cù 70% di e precipitazioni annuali da ghjugnu à settembre. A precipitazione media annuale hè di circa 1500 mm, è a precipitazione diminuisce gradualmente da sud à nordu. Hè vulnerabile à i tifoni di marzu, aprile è principiu di l'estate.


A Corea di Sud hà 1 cità speciale: Seoul (prima "Seoul") cità speciale; 9 pruvincie: Pruvincia di Gyeonggi, Pruvincia di Gangwon, Pruvincia di Chungcheongbuk, Chungcheong Namdo, Jeollabukdo, Jeollanamdo, Gyeongsangbukdo, Gyeongsangnamdo, Jejudo; 6 cità metropolitane: Busan, Daegu, Incheon, Gwangju, Daejeon, Ulsan.


Dopu à u primu seculu d.C., i trè antichi regni di Goguryeo, Baekje è Silla sò stati furmati in a penisula coreana. À a metà di u VII seculu, Silla guverna a penisula. À u principiu di u X seculu, Goryeo hà rimpiazzatu Silla. À a fine di u XIV seculu, a dinastia Lee hà rimpiazzatu Goryeo è hà designatu u paese cum'è Corea di u Nordu. Diventa una culunia giappunese in Aostu 1910. Hè statu liberatu u 15 d'Agostu 1945. In listessu tempu, l'armate sovietiche è americane stazionate rispettivamente in a metà nordu è in a metà sud in u 38u parallelu nordu. U 15 d'Agostu 1948, a Republica di Corea hè stata pruclamata è Lee Seungman hè statu elettu u so primu presidente. A Corea di u Sud s'hè unita à l'ONU cù a Corea di u Nordu u 17 di settembre di u 1991.


A bandera naziunale: Bandiera Tai Chi, chì hè stata prima tracciata à bordu da l'inviati Park Young Hyo è Jin Yu tramindui mandati in Giappone in Aostu 1882. Hè stata dipinta in u 1883. L'imperatore Gojong l'hà aduttata ufficialmente cum'è bandera naziunale di a Dinastia Joseon. U 25 di marzu di u 1949, u cumitatu di deliberazione di u Ministeru di a Cultura è di l'Educazione di a Corea hà fattu una spiegazione chjara quandu a determinava cum'è bandera naziunale di a Republica di Corea: u raportu orizontale è verticale di a bandera Tai Chi hè 3: 2, u terrenu biancu riprisenta a terra, i dui strumenti Tai Chi à u mezu, è i quattru esagrammi neri à i quattru anguli. U circulu di Tai Chi raprisenta a ghjente, è u circulu hè curvatu in sù è in ghjò in forma di pesciu, cù rossu in cima è turchinu in fondu, raprisentendu rispettivamente yang è yin, simbulizendu l'universu. In i quattru esagrammi, u troncu in l'angulu superiore sinistro hè e trè linee yang chì rappresentanu u celu, a primavera, l'est è u bene; u kun in l'angulu inferiore destro hè e sei linee yin chì rapprisentanu a terra, l'estate, l'ovest è a ghjustizia; a cresta in l'angulu superiore destro hè e quattru linee yin è una linea yang. Rapprisenta l'acqua, u vaghjimu, u sudu è u rituale; u "li" in l'angulu inferiore sinistro significa chì duie linee yang è duie linee yin rappresentanu u focu, l'invernu, u nordu è a saviezza. U mudellu generale significa chì tuttu hè in eternu muvimentu, equilibratu è coordinatu in un intervallu infinitu, simbulizendu u pensamentu, a filosofia è u misteru orientali.


A Corea di Sud hà una populazione di 47.254 milioni. U paese sanu hè un gruppu etnicu unicu è a lingua coreana hè parlata. A religione hè principalmente Buddhismu è Cristianesimu.


Dapoi l'anni 60, u guvernu coreanu hà realizatu cù successu una pulitica ecunomica orientata à a crescita. Dopu à l'anni 70, s'hè imbarcatu ufficialmente nantu à a pista di u sviluppu ecunomicu, creendu U famosu "Miraculu di u fiume Han". À l'anni 80, a Corea hà cambiatu u so aspettu di puvertà è di ritardu, mostrendu prosperità è prosperità, è hè diventata un paese cumpetitivu in u mercatu internaziunale. Oghje ghjornu, a Corea di u Sud hà una economia forte. In u 2006, u so PIB hà righjuntu 768.458 miliardi di dollari americani, o 15.731 dollari americani per capita.


L'acciaiu, l'automobile, a custruzzione navale, l'elettronica è i tessili sò l'industrie di pilastri di a Corea di Sud. Frà elle, a custruzzione navale è a fabricazione di l'automobile sò di fama mundiale. L'usina di Ferru è Acciaiu di Pohang hè u secondu più grande conglomeratu d'acciaiu in u mondu. In u 2002, a pruduzzione di e vitture era di 3,2 milioni, u 6u postu in u mondu. L'ordini di custruzzione navale per e navi cargo standard cù un stagnu di 7,59 milioni di tunnellate sò diventati torna u primu numaru di u mondu. L'industria elettronica di a Corea di u Sud s'hè sviluppata rapidamente è hè una di e prime dece industrie elettroniche in u mondu. In l'ultimi anni, a Corea di Sud hà attribuitu una grande impurtanza à l'industria IT è hà continuamente aumentatu u so investimentu, cù u so livellu tecnulugicu IT è a so classificazione trà i primi in u mondu. A Corea di u Sud era un paese agriculu tradiziunale. Cù u prucessu di industrializazione, a proporzione di l'agricultura in l'ecunumia coreana diventa sempre più chjuca, è u so statutu diventa più bassu. A Corea di Sud hè un impurtante impurtatore di prudutti agriculi, è l'importazioni tendenu à cresce. A Corea di u Sud manca di risorse naturali è si basa nantu à l'importazioni per e materie prime industriali principali.



 

A Corea di Sud hè un paese cù una longa storia è una cultura splendida. Ognunu hà e so caratteristiche. L'arte coreanu include soprattuttu a pittura, a calligrafia, a stampa, l'artigianatu, a dicurazione, ecc., Chì eredita micca solu e tradizioni naziunali, ma assorbe ancu e specialità di l'arte straniera. E pitture coreane sò divise in pitture orientali è pitture occidentali. I dipinti orientali sò simili à i dipinti tradiziunali cinesi, aduprendu penna, inchjostru, carta è inchjostru per sprime vari temi. Ci hè ancu parechji pitture di genere splendide. Cum'è a Cina è u Giappone, a calligrafia hè una forma d'arte elegante in Corea. I Coreani sò cunnisciuti per u so amore per a musica è a danza. A musica muderna coreana pò esse à pocu pressu divisa in "musica etnica" è "musica occidentale". A musica populare pò esse divisa in dui tippi, "musica gaga" è "musica folk". A musica Gaga hè a musica ghjucata da bande prufessiunali durante e varie cerimonie cume e cerimonie sacrificiali è i banchetti tenuti in a corte di e dinastie feudali di Corea. Hè cumunemente cunnisciuta cum'è "musica zheng" o "musica di corte". A musica populare include canzoni varie, canzoni folk è musica agricula. Strumenti musicali sò cumunimenti usati Xuanqin, Gayaqin, tambur à canna, flauta, ecc. Una di e caratteristiche di a musica folk coreana hè a danza. A danza coreana dà una grande impurtanza à u ritmu di e spalle è di e bracce di u ballerinu. U Tao hà fan, corollas è tamburi. A danza coreana si centra nantu à balli folklori è balli di corte, chì sò culuriti. U dramma coreanu hè natu da rituali religiosi in u periodu preistoricu, è include principalmente cinque categorie: maschere, spettaculi di marionette, arte pupulare, opera cantante è dramma. Frà elle, a maschera, cunnisciuta ancu cum'è "Masque Dance", hè un simbulu di a cultura coreana, è occupa una pusizione estremamente impurtante in u dramma tradiziunale coreanu.


À u populu coreanu li piace assai u sport, è sopratuttu piace participà à i ghjochi populari. I ghjochi populari principali includenu swinging, altalena, kite flying, è u diu di u passu. Ci hè parechji tippi di sport populari in Corea di Sud, cumpresu Go, scacchi, scacchi, lotta, taekwondo, sci, ecc. U cibu coreanu hè carattarizatu da a cultura kimchi, è u kimchi hè indispensabile per trè pranzi à ghjornu. I piatti tradiziunali coreani cum'è barbecue, kimchi è tagliatelle fredde sò diventati piatti famosi in u mondu.


A Corea di Sud hà un bellu paisaghju è parechji patrimonii culturali è storichi. L'industria di u turismu hè relativamente sviluppata. I principali lochi turistici sò Seoul Gyeongbokgung Palace, Deoksugung Palace, Changgyeong Palace, Changdeok Palace, Museu Naziunale, Centru Naziunale Gugak, Sejong Culture Hall, Hoam Art Museum, Namsan Tower, Museo Naziunale d'Arte Moderna, Ganghwa Island, Folklore Village, Panmunjom, Gyeongju, Isula Jeju, Muntagna Seorak, ecc.


Gyongbokkung (Gyongbokkung): Situatu in u distrittu Jongno di Seoul, a capitale di a Corea di u Sud, hè un famosu palazzu anticu. Hè u primu antenatu di a Dinastia Li, Li Chenggui, in u 1394. Hè stata custruita in L'anticu "Libru di e Canzoni" cinese avia una volta un versu di "Un signore per dece mila anni, Jieer Jingfu", è stu tempiu hà avutu u so nome da questu. A sala principale di u giardinu di u palazzu hè a Sala Geumjeongjeon, chì hè u palazzu centrale di u Palazzu Gyeongbokgung, induve tutti i rè di a Dinastia Li trattavanu l'affari di u Statu. Inoltre, ci sò Sizheng Hall, Qianqing Hall, Kangning Hall, Jiaotai Hall è cusì. Una parte di l'angulu nordu di u palazzu hè stata distrutta da un incendiu in u 1553, è a maiò parte di l'edificazioni di u palazzu sò state distrutte durante l'invasione giappunese. À u mumentu di a ricustruzzione in u 1865, solu 10 palazzi restavanu intatti.



 

Kwanghanrn (Kwanghanrn): situatu in Namwon-gun, Jeollabuk-do Chuanqu hè un famosu situ storicu in Corea. A legenda dice chì hè stata custruita da Huang Xi, u primu ministru di a prima dinastia Li, è hè stata uriginale chjamata Edificiu Guangtong. Hè statu ribattizatu u so nome attuale solu dopu à a ricustruzzione in u 1434 (u 16esimu annu di u rè Sejong di a Dinastia Li). A Corea di u Nordu hè stata brusgiata durante a Guerra Imjin. In u 1635 d.C. (u 13mu annu di Renzong di a Dinastia Li), hè stata ricustruita cume era. E travi intagliate è l'edificii dipinti è u magnificu Edificiu Guanghan sò riprisentativi di i corti coreani, cumprese trè piccule isule, statue di petra è ponte di magia. A so struttura generale simbulizeghja l'universu.


Jeju Island (Chejudao): L'isula più grande di a Corea di u Sud, cunnisciuta ancu cum'è Tamra Island, Honeymoon Island è Romantic Island, si trova à a punta meridionale di a penisula coreana. À traversu u Strettu di Jeju è a penisula, si trova più di 90 chilometri da a costa sud di a Corea di u Sud à u nordu. L'Isula Jeju hà una superficia tutale di 1826 chilometri quadrati, cumprese l'Isula Udo, l'Isula Wodo, l'Isula Fratellu, l'Isula Jegwi, l'Isula Zanzara, l'Isula Tiger è altre isule 34. Hè 100 chilometri à nordeste di Jeollanam-do è hè una destinazione turistica è di pesca ideale. Quì si ponu vede i siti storichi è i paisaghji naturali.A muntagna più alta in Corea, a Muntagna Halla, à 1.950 metri sopra u livellu di u mare, si trova in l'isula. Pudete ancu fà trekking, equitazione, guida, caccia, surf è golf. Hè scarsamente pupulatu è a terra hè vasta.Ùn sò micca fureste di muntagna o casette di campi agriculi. L'aziende cultivanu principalmente risu, ligumi è frutti. I più spettaculari sò i fiori di colza. In primavera, a terra hè d'oru è assai bella.



Principali cità

Seoul: Seoul, a capitale di a Corea di u Sud (Seoul, anticamente traduttu "Seoul") Hè u centru di a pulitica, l'ecunumia, a cultura è l'educazione di a Corea di u Sud, è dinò un centru naziunale di trasportu terrestre, marittimu è aereu. Situatu in a parte centrale di a penisula coreana, in un bacinu, u fiume Han passa per a cità, à circa 30 chilometri da a costa occidentale di a penisula, à circa 185 chilometri da a costa orientale, è à circa 260 chilometri da Pyongyang à nordu. U puntu più longu da nordu à sudu hè di 30,3 chilometri, è u puntu più longu da est à ovest hè di 36,78 chilometri, cù una superficie totale di 605,5 chilometri quadrati è una populazione di 9,796 milioni (2005).


Seul hà una longa storia. In tempi antichi, era chjamatu "Hanyang" perchè era situatu à u nordu di u fiume Han. Dopu chì a Dinastia Joseon hà stabilitu a capitale di Hanyang à a fine di u XIV seculu, hè stata ribattizata "Seoul". Durante a moderna penisula coreana sottu à u duminiu culuniale giappunese, Seoul hè stata ribattizata "a capitale". Dopu chì a penisula coreana sia stata recuperata in u 1945, hè stata rinominata cum'è una parolla nativa coreana, marcata cù "SEOUL" in lettere rumane, chì significa "capitale". In ghjennaghju 2005, "Seoul" hè statu ufficialmente rinominatu "Seoul".


L'ecunumia di Seoul si hè sviluppata rapidamente dapoi l'anni 60. À u principiu di l'anni 60, a Corea di u Sud hà messu in opera una strategia di sviluppu ecunomicu orientatu à l'espurtazione, hà sustenutu e grande imprese è hà sviluppatu cun forza l'industrie di trasfurmazione di l'esportazione. , Ottenutu u decollamentu ecunomicu. Inoltre, Seoul sviluppa dinò vigorosamente a so industria turistica. Seoul hè cunnessa cù u Giappone, l'Asia sudorientale, è i paesi europei è americani. Turisti di vari paesi ponu viaghjà facilmente trà Seoul è i paesi europei è americani. In u paese, Seoul hè ancu cunnessu à e grandi cità cum'è Busan è Incheon per autostrade, è u trasportu hè assai cunveniente. A linea Seoul-Incheon hè a prima autostrada moderna in Corea. L'autostrada Seoul-Busan passa per centri industriali cum'è Suwon, Cheonan, Daejeon, Gumi, Daegu è Gyeongju, marcendu un passu impurtante in i sforzi di a Corea di u Sud per allargà è mudernizà a so reta di trasportu. A Ferrovia di a Metropolitana di Seul hà 5 linee è a lunghezza totale di u sistema ferroviariu hè 125,7 chilometri, u 7u postu mundiale.



Seoul hè ancu u centru culturale è educativu di a Corea di u Sud, cù 34 università è università cumpresi l'Università di Seoul è l'Università di Corea. Ci sò parechji siti storichi in a cità, cumpresu u Palazzu Gyeongbokgung, u Palazzu Changdeokgung, u Palazzu Changgyeonggung, u Palazzu Deoksugung è Biwon (Giardinu Imperiale). À l'ombra densa di a cità, antichi palazzi è tempii, è ancu edifizii muderni diretti in celu, si cumplementanu, mostrendu a storia è l'epica antica è muderna di Seoul.


Busan: Busan hè una cità portuaria in u sudeste di a Corea. Situatu à 450 chilometri à u sudeste di Seoul, à u latu sudeste di u strettu coreanu, di punta à l'isula Tsushima in Giappone, è di punta à u fiume Nakdong à punente. Montagne chì si elevanu in u norduveste è una barriera isulana in u sudu, hè un portu d'acqua prufonda ben cunnisciutu è a porta di a meziornu di a penisula coreana. A superficia tutale di Busan hè 758,21 chilometri quadrati, divisa in 1 cuntea è 15 distretti. Busan hà parechje spiagge, sorgenti termali, ecc., È parechji turisti venenu quì per e vacanze à a mità di l'annu.


Busan, chì pò esse chjamata a seconda capitale, hè stata abitata dapoi u Paleoliticu 15.000 anni fà è hè una cità cù una longa storia. Ùn ci sò micca solu reliquie culturali impurtanti cum'è u Tempiu Beomeosa è u Santuariu di Martiri, ma ancu lochi scenichi cum'è a Fortezza di Gimjeongsan. Hè dinò a cità portuaria numerica in Corea di u Sud è una di e cinque più grande cità portuarie di u mondu. Hè un locu induve u cumerciu oltremare hè attivu. Busan era à l'origine un paese di pescatori, apertu cum'è portu in u 1441 è apertu cum'è portu di cummerciu in u 1876. À u principiu di u 20u seculu, e linee Gyeongbu è Gyeongui si sò sviluppate rapidamente dopu ch'elli sò stati aperti à u trafficu. Hè stata designata capitale di a pruvincia di u Sud Gyeongsang in u 1929. L'industria di Busan hè duminata da l'industria tessile, alimentaria, chimica, navale, elettronica è di materiali di custruzzioni. Ci sò assai frutteti, orti, allevu di porchi è di polli in a periferia, è u risu hè abbundante vicinu. Busan hè ancu una basa per a pesca oceanica, è Westport hè un famosu portu di pesca. Ci sò attrazioni turistiche cum'è u Castellu Dongnae, e sorgenti termali è Haeundae.