Malta codice di paese +356

Cumu chjamà Malta

00

356

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Malta Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +1 ora

latitudine / longitudine
35°56'39"N / 14°22'47"E
codifica iso
MT / MLT
muneta
Euro (EUR)
Lingua
Maltese (official) 90.1%
English (official) 6%
multilingual 3%
other 0.9% (2005 est.)
elettricità
g tipu UK 3-pin g tipu UK 3-pin
bandera naziunale
Maltabandera naziunale
capitale
La Valletta
lista di banche
Malta lista di banche
pupulazione
403,000
zona
316 KM2
GDP (USD)
9,541,000,000
telefunu
229,700
Telefuninu
539,500
Numaru di ospiti Internet
14,754
Numaru di utilizatori Internet
240,600

Malta intruduzioni

Situata à mezu à u mare Mediterraniu, Malta hè cunnisciuta cum'è u "Cori di u Mediterraniu", chì copre una superficie di 316 chilometri quadrati. Hè una destinazione turistica di fama mundiale è hè cunnisciuta cum'è "Village Europeu". U paese si cumpone di cinque piccule isule: Malta, Gozo, Cominu, Comino è Ferfra. Frà elle, Malta hà a più grande area di 245 chilometri quadrati è una costa di 180 chilometri. A topugrafia di l'isula di Malta hè alta à punente è bassa à levante, cù colline ondulate è bacini chjuchi trà, senza fureste, fiumi o laghi, è mancanza d'acqua dolce. Hà un clima mediterraneu subtropicale.

Malta, u nome cumpletu di a Republica di Malta, si trova à mezu à u Mare Mediterraniu. Hè cunnisciuta cum'è u "Cori di u Mediterraniu" è hà una superficia di 316 chilometri quadrati. Hè una destinazione turistica di fama mondiale è hè cunnisciuta cum'è u "Village Europeu". U paese si compone di cinque piccule isule, vale à dì, Malta, Gozo, Comino, Comino è Fierfra. Tra elle, Malta hà a più grande area cù 245 chilometri quadrati. A costa hè longa 180 chilometri. L'isula di Malta hè alta à punente è bassa à livante, cù culline ondulate è picculi bacini trà, senza fureste, fiumi o laghi, è mancanza d'acqua dolce. Malta hà un clima mediterraniu subtropicale. 401.200 persone in Malta (2004). Principalmente maltesi, chì riprisentanu 90% di a pupulazione tutale, u restu sò arabi, taliani, britannichi, ecc. E lingue ufficiali sò u maltese è l'inglese. U cattolicesimu hè a religione di u Statu, è poche persone credenu in u Cristianesimu Protestante è in a Chjesa Ortodossa Greca.

Da u X à l'VIII seculu a.C., l'antichi Fenici si sò stallati quì. Hè stata guvernata da i Rumani in u 218 a.C. Hè stata successivamente occupata da arabi è nurmanni dapoi u IX seculu. In u 1523, i Cavalieri di San Ghjuvanni di Ghjerusalemme si sò trasferiti quì da Rodi. In u 1789, l'armata francese hà espulsu i Cavalieri. Hè stata presa da i britannichi in u 1800 è hè diventata una culunia britannica in u 1814. Hà guadagnatu un certu gradu di autonomia trà u 1947-1959 è u 1961, è hà dichjaratu ufficialmente a so indipendenza u 21 di settembre di u 1964, cum'è membru di u Commonwealth.

Bandera Naziunale: Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 3: 2. A superficia di a bandera hè cumposta da dui rettangoli verticale uguali, cù u biancu à manca è u rossu à a diritta; l'angulu in alto à manca hà un mudellu grisgiu argentu-croce di George cù un bordu rossu. U biancu simbulizeghja a purezza è u rossu simbulizeghja u sangue di i guerrieri. L'urigine di u schema di George Cross: U populu maltese hà luttatu curaghjosamente durante a seconda guerra mundiale è anu cooperatu cù e forze Alleate per schiaccià l'offensive fasciste tedesche è taliane.In u 1942, sò stati attribuiti a Croce da u rè George VI d'Inghilterra. Più tardi, a cuncezzione di e medaglie hè stata tracciata nantu à a bandera naziunale, è quandu Malta hè diventata indipendente in u 1964, una cunfina rossa hè stata aghjunta intornu à a cuncezzione di a medaglia.


La Valletta : La Valletta (Valletta) hè a capitale di a Republica di Malta è una famosa cità culturale europea. Hè stata tracciata da u sestu capu di i Cavalieri di San Ghjuvanni- Chjamatu dopu à Valette, hè u centru puliticu, culturale è cummerciale naziunale. Hà parechji alias interessanti, cum'è "Cità di i Cavalieri di San Ghjuvanni", "Grande Capolavoru di u Baroccu", "Cità di l'Arte Europea" ecc. A pupulazione hè di circa 7100 persone (2004).

A cità di La Valletta hè stata cuncipita da l'assistente di Michelangelo Francisco La Palelli. Per rinfurzà a funzione di difesa, ci hè a guardia di Fort Saint Elmo à u fondu di u mare, Dineburg è Fort Manuel sò à manca di a baia, è ci sò trè cità antiche à a diritta, è a difesa di Floriana hè custruita in direzzione di a porta di a cità posteriore. E furtificazione mettenu a Valletta in core. L'architettura urbana hè ben disposta è ci sò parechji siti storichi. Davanti à a porta di a cità si trova a funtana di i "Tre Mari" (custruita in u 1959), l'Hotel Feniziu; in a cità ci sò u Museu Archeologicu Naziunale, a Galleria d'Arte, u Teatru Manuel, u Palazzu di u Capu di i Cavalieri (attualmente u Palazzu presidenziale) custruitu in u 1571 è l'edificiu Edifici antichi cum'è a cattedrale di San Ghjuvanni in u 1578. A cattedrale di San Ghjuvanni, un tipicu edifiziu tardu rinascimentale, hè cunsiderata cum'è un simbulu di a Valletta. U Giardinu di a Cancelleria (Giardinu Superiore Bakra) accantu à a cità si affaccia à Dagang.

L'edifizii di a cità sò ordinatamente disposti, cù strade strette è dritte. L'edifizii di i dui lati sò fatti di calcariu unicu per Malta. Sò biancu. Anu un forte stile architettonicu arabu di u Mediu Oriente è sò ideali per i stili architettonici di altre cità in Malesia. influenze. U stilu architetturale baroccu di a cità hè in armunia cù a forma architettonica lucale. Ci sò 320 antichi palazzi cù arte architetturale è valore storicu. A cità sana hè un preziosu patrimoniu culturale di l'umanità. Hè stata elencata da l'Organizazione Naziunale di l'Educazione, Scentifica è Culturale in u 1980. Lista di Prutezzione di u Patrimoniu Culturale è Naturale Mundiale.

A Valletta hè circundata da muntagne è fiumi, cun un clima piacevule è una situazione geografica unica. Hè tranquilla è cunfurtevule, senza u cumbugliu di e grande cità, è senza fumu è polvera da e grande industrie, bassa inquinamentu è trasporti convenienti , U mercatu hè prosperu, l'ordine suciale hè bonu, è e spese di viaghju sò basse. A primavera vene prestu quì. Quandu l'Europa hè sempre in a stagione invernale severa cù migliaia di chilometri di ghiacciu, a Valletta hè digià fiurita in primavera è sole, è parechji europei venenu quì per passà l'invernu. D'estate, u celu hè assulanatu, a brezza marina hè lenta, è ùn ci hè micca una estate fresca. Cù u mare chjaru è a rena dolce, hè un bonu locu per bagnà, imbarcà è piglià u sole. Nunda in Malta ùn pò riflette a vita di i Maltesi megliu chè a Valletta. A cità occupata di u ghjornu cunserva una atmosfera di piacè; i vechji palazzi europei in i vicoli stretti, e chjese solenni, è i splendidi palazzi delineanu l'antica è bella Valletta.