Belgica codice di paese +32

Cumu chjamà Belgica

00

32

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Belgica Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +1 ora

latitudine / longitudine
50°29'58"N / 4°28'31"E
codifica iso
BE / BEL
muneta
Euro (EUR)
Lingua
Dutch (official) 60%
French (official) 40%
German (official) less than 1%
legally bilingual (Dutch and French)
elettricità

bandera naziunale
Belgicabandera naziunale
capitale
Bruxelles
lista di banche
Belgica lista di banche
pupulazione
10,403,000
zona
30,510 KM2
GDP (USD)
507,400,000,000
telefunu
4,631,000
Telefuninu
12,880,000
Numaru di ospiti Internet
5,192,000
Numaru di utilizatori Internet
8,113,000

Belgica intruduzioni

U Belgiu copre una superficia di 30.500 chilometri quadrati è si trova in u norduveste di l'Europa. Cunfina cù a Germania à livante, cù i Paesi Bassi à u nordu, cù a Francia à u sudu è u Mare di u Nordu à l'ouest. A costa hè longa 66,5 chilometri. Dui terzi di a superficia di u paese sò cullini è pianure pianure, è u puntu più bassu hè leggermente sottu u livellu di u mare. Tuttu u territoriu hè divisu in trè parti: a pianura di Fiandre à u nordueste, e muntagne centrale è u Plateau d'Arden à u sudeste. U puntu più altu hè à 694 metri sopra u livellu di u mare. I fiumi principali sò u fiume Maas è u fiume Escau. Appartene à un clima marittimu di furesta à foglie larghe temperatu marittimu. .

U Belgiu, u nome cumpletu di u Regnu di Belgio, hà una superficia di 30.500 chilometri quadrati. Si trova in u norduveste di l'Europa. Cunfina a Germania à livante, i Paesi Bassi à nordu, a Francia à sudu è u Mare di u Nordu à punente. A costa hè longa 66,5 chilometri. Dui terzi di a superficia di u paese sò cullini è pianure basse, cù u puntu più bassu leggermente sottu à u livellu di u mare. Tuttu u territoriu hè divisu in trè parti: a pianura di Fiandre in a costa nordueste, e colline à mezu, è l'altupianu di l'Ardenne à sudeste. U puntu più altu hè 694 metri sopra u livellu di u mare. I fiumi principali sò u fiume Mas è u fiume Escau. Appartene à un clima marittimu di furesta à foglie larghe è temperatu.

Biliqi, una tribù celtica in BC, campava quì. Dapoi u 57 nanzu à Cristu, hè stata guvernata separatamente da i Rumani, i Galli è i Tedeschi per un bellu pezzu. Da u IX à u XIV seculu, hè statu segregatu da i stati vassalli. A dinastia burgundiana hè stata stabilita in u 14-15 seculu. Fu successivamente guvernatu da Spagna, Austria è Francia. A Cunferenza di Vienna in u 1815 fuse u Belgiu in l'Olanda. Indipendenza u 4 d'ottobre di u 1830, cum'è munarchia custituziunale ereditaria, è hà sceltu un Tedesco, u Principe Leopoldu di u Ducatu di Sassonia-Coburg-Gotha, cum'è u primu rè di Belgio. L'annu dopu, a Cunferenza di Londra hà determinatu u so statutu neutru. Hè stata occupata da a Germania in e duie guerre mundiali. Aderitu à l'OTAN dopu a Siconda Guerra Mundiale. Entrò in a Comunità Europea in u 1958 è furmò una alleanza ecunomica cù l'Olanda è u Lussemburgu. In u 1993, a riforma di u sistema naziunale hè stata compia è u sistema federale hè statu formalmente messu in opera. U Belgiu hè un paese fundatore di l'Organizazione di u Trattatu di l'Atlanticu Nordu. Di maghju 2005, a Camera di i Rapprisintanti belga hà appruvatu u Trattatu Costituzziunale di l'UE, fendu di a Belgica u 10u paese trà i 25 Stati membri di l'UE à ratificà u trattatu.

Bandera Naziunale: Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 15:13. Da manca à dritta, a superficia di a bandera hè cumposta da trè rettanguli verticale paralleli uguali, neri, gialli è rossi. U neru hè un culore sulenne è cummemurativu chì esprime a memoria di l'eroi morti in a Guerra d'Indipendenza di u 1830; u giallu simbulizeghja a ricchezza di u paese è a racolta di l'animali è l'agricultura; u rossu simbolizza a vita è u sangue di i patriotti, è simbulizeghja ancu i successi di a guerra d'indipendenza Grande vittoria. A Belgica hè una munarchia custituziunale ereditaria. A vittura di u rè hà alzatu a bandera di u rè. A bandera di u rè hè differente da a bandera naziunale. Hè una forma quadrata. A bandera hè simile à u culore marrone. Ci hè l'emblema naziunale belga à mezu à a bandera. Ci hè una corona è a prima lettera di u nome di u rè in ogni angulu.

U Belgiu hà una populazione di 10.511 milioni (2006), di i quali 6.079 milioni sò Regione Fiamminga di lingua Olandese, è 3.414 milioni sò Vallonia di lingua francese (cumprese circa 71.000 di lingua tedesca). 1,019 milioni di Regione di Bruxelles Capitale in lingua francese. E lingue ufficiali sò l'Olandese, u Francese è u Tedescu. 80% di i residenti credenu in u Cattolicesimu.

U Belgiu hè un paese industriale capitalistu sviluppatu. A so ecunumia hè assai dipendente da i paesi stranieri. 80% di e so materie prime sò impurtate è più di 50% di i so prudutti industriali sò per esportazione. U Belgiu hà 7 centrali nucleari, chì ghjunghjenu à u 65% di a generazione tutale di energia. A furesta è a zona verde coprenu una superficie di 6.070 chilometri quadrati (2002). I principali settori industriali includenu siderurgia, macchinari, metalli non ferrosi, chimichi, tessili, vetru, carbone è altre industrie. In u 2006, u PIL belgicu era di 367.824 miliardi di dollari americani, classificatu 19u in u mondu, cun un valore per capita di 35 436 dollari americani.


Bruxelles : Bruxelles (Bruxelles) hè a capitale di u Regnu di Belgio, situata annantu à e rive di u Sonne, un affluente di a Scheldt in u centru di u Belgiu, cù un clima dolce è umitu è ​​una populazione di 99,2 abitanti. Million (2003). Bruxelles hè stata fundata in u VI seculu. In u 979, Carlu, duca di a Lotharingia Bassa, hà custruitu quì una furtezza è un molu, u chjamò "Brooksela", chì significa "dimora nantu à a palude", è Bruxelles hà avutu u so nome. Dapoi u XVIu seculu, hè stata invasa da a Spagna, l'Austria, a Francia è i Paesi Bassi. In nuvembre 1830, u Belgiu hà dichjaratu a so indipendenza è hà stabilitu a so capitale in Bruxelles.

A zona urbana di Bruxelles hè pocu pentagonale cù parechji siti storichi è hè una famosa attrazione turistica in Europa. A cità hè divisa in cità alta è bassa. A cità suprana hè custruita nantu à una pendita è hè un distrittu amministrativu. L'attrazioni principali includenu u stile architettonicu Luigi XVI Palazzu Reale, Piazza Reale, Palazzu Egmont, Palazzu Naziunale (induve si trovanu u Senatu è a Casa di i Rapprisintanti), a Bibbiuteca Reale, è u Museu di l'Arte Antica Moderna. E banche, e cumpagnie d'assicuranza, è alcune cumpagnie industriali è cummerciali cunnisciute anu a so sede quì. Xiacheng hè una zona cummerciale, è ci sò assai negozii quì è hè assai vivace. Ci sò parechji edifizii gotichi medievali intornu à a "Grand Place" in u centru di a cità, di quale u Municipiu hè u più spettaculare. In vicinanza si trovanu u Museu di Storia, u Swan Cafe chì Marx visitava, è u Financial Street Theatre, u locu natale di a rivoluzione in u 1830. U simbulu di Bruxelles, u famosu "Brussels First Citizen", a statua di bronzu di Julien Manneken, hè quì.

Bruxelles hè unu di i centri culturali storichi d'Europa. Parechje persone maiò in u mondu, cum'è Marx, Hugo, Byron è Mozart, anu campatu quì.

Bruxelles si trova in u centru di trasportu di l'Europa Occidentale è hè a sede di l'organizazioni internaziunali cum'è l'Unione Europea è l'Organizazione di u Trattatu di l'Atlanticu Nordu. In più, più di 200 centri amministrativi internaziunali è più di 1000 urganizazioni ufficiali anu stallatu ancu uffizii quì. Inoltre, parechje cunferenze internaziunali sò spessu tenute quì, dunque Bruxelles hè cunnisciuta cum'è a "Capitale di l'Europa".