Danimarcu codice di paese +45

Cumu chjamà Danimarcu

00

45

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Danimarcu Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +1 ora

latitudine / longitudine
56°9'19"N / 11°37'1"E
codifica iso
DK / DNK
muneta
Corona (DKK)
Lingua
Danish
Faroese
Greenlandic (an Inuit dialect)
German (small minority)
elettricità
Tipu c European 2-pin Tipu c European 2-pin

bandera naziunale
Danimarcubandera naziunale
capitale
Copenaghen
lista di banche
Danimarcu lista di banche
pupulazione
5,484,000
zona
43,094 KM2
GDP (USD)
324,300,000,000
telefunu
2,431,000
Telefuninu
6,600,000
Numaru di ospiti Internet
4,297,000
Numaru di utilizatori Internet
4,750,000

Danimarcu intruduzioni

A Danimarca si trova à l'uscita di u Mar Balticu versu u Mare di u Nordu in u nordu di l'Europa. Hè un centru di trafficu in l'Europa Occidentale è in u Nordu di l'Europa. Hè chjamatu "Ponte di l'Europa di u Norduveste". Comprende a maiò parte di a penisula di u Jutland è 406 isule cumprese Sealand, Funen, Lorland, Falster è Bonnholm, chì coprenu una superficia di 43096 chilometri quadrati (escludendu a Groenlandia è e Isole Feroe). Cunfina cù a Germania à u sudu, u Mare di u Nordu à punente, è face à u Nordu cù a Norvegia è a Svezia. A costa hè longa 7.314 chilometri. U tarrenu hè bassu è pianu, ci sò assai laghi è fiumi in u territoriu, u clima hè dolce, è appartene à u clima di a furesta à foglie larghe temperate oceaniche.

Danimarca, u nome cumpletu di u Regnu di Danimarca, si trova à l'uscita di u Mar Balticu versu u Mare di u Nordu in l'Europa di u Nordu. Hè un centru di trasportu in l'Europa Occidentale è in l'Europa di u Nordu, è hè cunnisciutu cum'è "Ponte di l'Europa di u Norduveste". Comprende a maiò parte di a penisula di u Jutland è 406 isule cumprese Sealand, Funen, Lorland, Falster è Bonnholm, chì coprenu una superficia di 43096 chilometri quadrati (escludendu a Groenlandia è e Isole Feroe). Cunfina cù a Germania à sudu, u Mare di u Nordu à punente, è a Norvegia è a Svezia attraversu u mare à u nordu. A costa hè longa 7314 chilometri. U tarrenu hè bassu è pianu, cù un'altitudine media di circa 30 metri. A parte centrale di a penisula di u Jutland hè leggermente più alta, è u puntu più altu hè 173 metri sopra u livellu di u mare. Ci sò parechji laghi è fiumi in u territoriu, u fiume più longu hè u fiume Guzeng, è u lagu più grande, u lagu Ali, copre una superficie di 40,6 chilometri quadrati. U clima hè mite è appartene à u clima marittimu di a foresta à foglie larghe, cù una precipitazione annuale media di circa 860 mm.

U paese si compone di 14 contee, 275 contee è dui duminii di Groenlandia è Isole Feroe (a difesa naziunale, a diplomazia, a ghjustizia è a valuta sò incaricate di a Danimarca). I 14 cunte sò: Copenhagen, Frederiksborg, Roskilde, West Hiland, Storstrom, Bornholm, Funen, South Jutland, Ribe Contea, Contea di Vieux, Contea di Ringkobing, Contea di Aarhus, Contea di Vyborg, Contea di u Nordu Jutland.

A Danimarca hà furmatu un regnu unificatu versu u 985 d.C. Dapoi u IX seculu, a Danimarca s'hè sviluppata di manera cuntinua versu i paesi vicini è hà traversatu u mare per invadisce l'Inghilterra. In l'anni 1120, cunquistò tutta l'Inghilterra è a Norvegia è diventò un putente imperu pirata in Europa. L'imperu hè cascatu in u 1042. À u 14u seculu, diventa più forte è più forte.In u 1397, l'Unione Kalmar hè stata creata cù a regina Margaret I di Danimarca cum'è capimachja. U territoriu include parti di Danimarca, Norvegia, Svezia è Finlandia. Principia à calà à a fine di u XVu seculu. A Svezia hè diventata indipendente da l'Unione in u 1523. In u 1814, a Danimarca hà cedutu a Norvegia à a Svezia dopu avè scunfittu a Svezia. A prima custituzione hè stata promulgata in u 1849, finendu a munarchia ereditaria è stabilendu una munarchia custituziunale. A neutralità hè stata dichjarata in e duie guerre mundiali. Hè stata occupata da a Germania nazista da aprile 1940 à maghju 1945. L'Islanda hè diventata indipendente da a Danimarca in u 1944. Ingagiatu in l'OTAN in u 1949. Entratu in a Comunità Europea in u 1973. Hà sempre a suvranità nantu à a Groenlandia è l'Isule Feroe.

Bandera: A bandera danese hè a più antica di u mondu è hè chjamata "a putenza di i Danesi". Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 37:28. U tarrenu di a bandera hè rossu, cù un mudellu biancu in forma di croce nantu à a superficia di a bandera, leggermente à manca. Sicondu l'epupea danese, in u 1219, u rè danese Valdemar Victoris (cunnisciutu ancu u rè di a Vittoria) hà guidatu un esercitu à luttà contr'à i pagani estoni. Durante a battaglia in Rondanis u 15 di ghjugnu, l'armata danese era in difficultà. Di colpu, una bandera rossa cù una croce bianca hè cascata da u celu, accumpagnata da una voce alta: "Pigliate sta bandera hè vittoria!" Incuragita da sta bandera, l'armata Dan hà luttatu curaghjosamente è hà trasfurmatu a disfatta in vittoria. Da tandu, a bandera rossa à croce bianca hè diventata a bandera naziunale di u Regnu di Danimarca. Sin'à avà, u 15 di ghjugnu, a Danimarca celebra u "Day of Flag" o "Day di Valdemar".

A Danimarca hà una pupulazione di 5,45 milioni (Dicembre 2006). I Danesi contanu circa 95% è l'immigranti stranieri contanu circa 5%. A lingua ufficiale hè u danese è l'inglese hè a lingua franca. 86,6% di i residenti credenu in u Luteranisimu cristianu, è 0,6% di i residenti credenu in u Cattolicesimu Rumanu.

A Danimarca hè un paese industriale occidentale sviluppatu. U so PIB per capita hè statu in prima linea di u mondu dapoi parechji anni. In u 2006, u PIB di a Danimarca era di 256,318 miliardi di dollari americani, è u so PIB per capita era altu quant'è 47,031 dollari americani, postu trà i primi cinque in u mondu. E risorse naturali di u Danimarca sò relativamente povere. Fora di l'oliu è di u gas naturale, ci sò pochi altri dipositi minerali. A furesta si estende per una superficie di 436.000 ettari, cun una percentuale di copertura di 10%. L'agricultura, l'allevu, a pesca è l'industria di trasfurmazione di l'alimenti sò assai sviluppati, è e caratteristiche di l'agricultura è di l'allevu sò a cumbinazione di l'agricultura è di l'allevu, principalmente l'allevu. Ci hè 2.676 milioni di ettari di terre cultivabile è 53.500 splutazioni .. Circa u 90% di e splutazioni sò splutazioni famigliali di pruprietà di particulari. U livellu di scienza è tecnulugia agricula è l'efficienza di a produzzione si classificanu trà i paesi avanzati di u mondu. In più di soddisfà u mercatu domesticu, u 65% di i prudutti agriculi è animali sò destinati à l'esportazione, rispunsevuli di 10,6% di e esportazioni totali. Dan hè ancu u più grande pruduttore di visone di u mondu. A Danimarca hè un paese cun trasfurmazioni è pruduzzioni di zootecnia ben sviluppati. L'industria di l'allevu cuntene u 66% di u valore tutale di a pruduzzioni agricula. Hà un gran numeru di carne, prudutti di latti, è esportazioni di pollame è d'ova. A so tecnulugia di refrigerazione è a trasfurmazione, almacenamentu, trasportu è vendita di l'alimenti sò assai sviluppati. . A Danimarca hè u più grande paese di pesca di l'Unione Europea, è u so vulume di pesca conta circa u 36% di u vulume di pesca tutale di l'UE. U Mare di u Nordu è u Mar Balticu sò impurtanti lochi di pesca offshore. Ci sò soprattuttu baccalà, pala, sgombro, anguilla è gamberi, chì sò aduprati principalmente per pruduce oliu di pesce è carne di pesce.

L'industria occupa una pusizione duminante in l'ecunumia naziunale, è l'imprese sò principalmente chjuche è medie. I principali settori industriali includenu trasfurmazioni di l'alimentu, fabbricazione di macchinari, esplorazione di petroliu, custruzzioni navale, cimentu, elettronica, chimichi, metallurgia, medicina, tessili, mobuli, fabbricazioni di carta è apparecchiature di stampa, ecc. U 61,7% di i prudutti sò destinati à l'esportazione, cuntendu 75% di e esportazioni totali. I prudutti cum'è i motori principali marini, l'attrezzatura di cimentu, l'auditori, i preparati di enzimi è l'insulina artificiale sò di fama mondiale. L'industria terziaria in Danimarca hè sviluppata, cumpresu u guvernu centrale è i servizii publichi è privati ​​municipali, finanziarii, assicurativi è altri servizii. U valore di a pruduzzione cuntene più di 70% di u pruduttu naziunale brutu annuale. U turismu hè l'industria numerica in l'industria di i servizii danesi. A media annuale di turisti stranieri hè di circa 2 milioni. I principali punti turistici includenu Copenaghen, a cità nativa di Andersen-Odense, Lego City, a costa occidentale di u Jutland è Skayan, u puntu più à u nordu.

A Danimarca hà datu nascita à u scrittore di fiabe Hans Christian Andersen, u scrittore Karl Nielsen, u fisicu atomicu Niels Bohr, u scultore Tolson, u teologu Kierkegaard è u ballerinu Bunonville Insemi cù l'architettu Jacobsen è altre celebrità è scentifichi culturali mundiali; in u 20u seculu, 12 Danesi anu vintu u Premiu Nobel. A Danimarca hè un capu mundiale in i campi di l'astronomia, a biologia, e scienze ambientali, a meteorologia, a ricerca anatomica, l'immunologia, u calculu di a velocità di a luce, l'elettromagnetica, a ricerca serica è a ricerca fisica nucleare. Seguità a pulitica culturale chì ogni membru di a sucietà pò sviluppà culturalmente, è incuraghjendu u sviluppu lucale di l'imprese culturali.

Andersen hè un scrittore danese di fama mundiale. Stu maestru di fole hà scrittu più di 160 fole è storie in a so vita. E so opere sò state tradutte in più di 80 lingue. I conti di fata di Andersen sò ricchi in imaginazione, prufondi in pensamentu, puetichi è affascinanti. U Museu Andersen hè situatu in u centru di a cità di Odense in a parte centrale di l'isula Fyn, Danimarca. Hè stata custruita per cummemurà u 100esimu anniversariu (1905) di a nascita di u grande scrittore danese di fiabe Andersen (1805-1875). U museu hè un bungalow cù piastrelle rosse è muri bianchi, situatu in un viculu lastricatu. L'edifizii à l'anticu stile chì facenu fronte à a strada quì facenu chì e persone si sentenu di ritornu in u 19u seculu quandu Andersen campava.


Copenaghen : Copenaghen, a capitale di u Regnu di Danimarca (Copenaghen), hè situata à livante di l'isula Zealand, attraversu u strettu di Øresund è l'impurtante portu marittimu svedese di Malmö. Hè u centru puliticu, ecunomicu è culturale di a Danimarca, a cità più grande è più impurtante di u paese, a più grande cità di l'Europa di u Nordu è una famosa cità antica. Ancu se a Culumbia hà una latitudine geografica relativamente alta, hà un clima dolce per via di l'influenza di u Flussu di u Golfu. A temperatura hè intornu à 0 ℃ da ghjinnaghju à ferraghju, è a temperatura media hè di 16 ℃ da lugliu à aostu. A precipitazione media annuale hè di 700 mm.

Sicondu i registri storichi danesi, Copenaghen era un picculu paese di pescatori è un locu di cummerciu à u principiu di l'undecesimu seculu. Cù a prosperità crescente di u cummerciu, si hè sviluppatu in una cità cummerciale à u principiu di u XII seculu. À u principiu di u XVu seculu, hè diventata a capitale di u Regnu di Danimarca. Copenaghen significa "portu di mercante" o "portu di cummerciu" in danese.

Copenaghen hè bella è pulita. E grandi imprese industriali emergenti di a cità è l'edificii medievali si cumplementanu l'una cù l'altra, chì ne facenu à tempu una cità muderna è caratteristiche antiche. Frà parechji antichi edifizii, i più riprisentativi sò alcuni castelli antichi. Christiansborg, situatu in u centru di a cità, hè u più anticu. L'attuale Christiansberg hè statu ricustruitu dopu esse statu brusgiatu in u 1794. In u passatu, era u palazzu di u rè danese, è avà hè a sede di u Parlamentu è di u guvernu. U Palazzu Kronborg, custruitu nantu à a roccia à a surtita di u Strettu di Øresund, era una furtezza militare chì custudia l'antica cità in u passatu. U forte è l'armi custruiti à l'epica sò sempre cunservati. Inoltre, u palazzu reale di u rè danese, Amarin Fort, hè ancu abbastanza famosu. A torre di l'ora di u Cumunu di Copenaghen hè spessu affollata di visitatori curiosi. Perchè ci hè un orologio astronomicu cun meccanismu cumplicatu è una produzzione squisita. Si dice chì questu orologio astronomicu ùn hè micca solu estremamente precisu, pò ancu calculà a pusizione di e pianete in u spaziu, è pò dì à a ghjente: i nomi di i ghjorni di a settimana, i ghjorni è l'anni di u calendariu gregorianu, u muvimentu di e custellazioni, u tempu sulare, u tempu di l'Europa Centrale è e stelle. Tempu chì aspetta.