Danimarcu Infurmazione basica
Ora lucale | U vostru tempu |
---|---|
|
|
Fusula ora lucale | Differenza di fuso orariu |
UTC/GMT +1 ora |
latitudine / longitudine |
---|
56°9'19"N / 11°37'1"E |
codifica iso |
DK / DNK |
muneta |
Corona (DKK) |
Lingua |
Danish Faroese Greenlandic (an Inuit dialect) German (small minority) |
elettricità |
Tipu c European 2-pin |
bandera naziunale |
---|
capitale |
Copenaghen |
lista di banche |
Danimarcu lista di banche |
pupulazione |
5,484,000 |
zona |
43,094 KM2 |
GDP (USD) |
324,300,000,000 |
telefunu |
2,431,000 |
Telefuninu |
6,600,000 |
Numaru di ospiti Internet |
4,297,000 |
Numaru di utilizatori Internet |
4,750,000 |
Danimarcu intruduzioni
A Danimarca si trova à l'uscita di u Mar Balticu versu u Mare di u Nordu in u nordu di l'Europa. Hè un centru di trafficu in l'Europa Occidentale è in u Nordu di l'Europa. Hè chjamatu "Ponte di l'Europa di u Norduveste". Comprende a maiò parte di a penisula di u Jutland è 406 isule cumprese Sealand, Funen, Lorland, Falster è Bonnholm, chì coprenu una superficia di 43096 chilometri quadrati (escludendu a Groenlandia è e Isole Feroe). Cunfina cù a Germania à u sudu, u Mare di u Nordu à punente, è face à u Nordu cù a Norvegia è a Svezia. A costa hè longa 7.314 chilometri. U tarrenu hè bassu è pianu, ci sò assai laghi è fiumi in u territoriu, u clima hè dolce, è appartene à u clima di a furesta à foglie larghe temperate oceaniche. Danimarca, u nome cumpletu di u Regnu di Danimarca, si trova à l'uscita di u Mar Balticu versu u Mare di u Nordu in l'Europa di u Nordu. Hè un centru di trasportu in l'Europa Occidentale è in l'Europa di u Nordu, è hè cunnisciutu cum'è "Ponte di l'Europa di u Norduveste". Comprende a maiò parte di a penisula di u Jutland è 406 isule cumprese Sealand, Funen, Lorland, Falster è Bonnholm, chì coprenu una superficia di 43096 chilometri quadrati (escludendu a Groenlandia è e Isole Feroe). Cunfina cù a Germania à sudu, u Mare di u Nordu à punente, è a Norvegia è a Svezia attraversu u mare à u nordu. A costa hè longa 7314 chilometri. U tarrenu hè bassu è pianu, cù un'altitudine media di circa 30 metri. A parte centrale di a penisula di u Jutland hè leggermente più alta, è u puntu più altu hè 173 metri sopra u livellu di u mare. Ci sò parechji laghi è fiumi in u territoriu, u fiume più longu hè u fiume Guzeng, è u lagu più grande, u lagu Ali, copre una superficie di 40,6 chilometri quadrati. U clima hè mite è appartene à u clima marittimu di a foresta à foglie larghe, cù una precipitazione annuale media di circa 860 mm. U paese si compone di 14 contee, 275 contee è dui duminii di Groenlandia è Isole Feroe (a difesa naziunale, a diplomazia, a ghjustizia è a valuta sò incaricate di a Danimarca). I 14 cunte sò: Copenhagen, Frederiksborg, Roskilde, West Hiland, Storstrom, Bornholm, Funen, South Jutland, Ribe Contea, Contea di Vieux, Contea di Ringkobing, Contea di Aarhus, Contea di Vyborg, Contea di u Nordu Jutland. A Danimarca hà furmatu un regnu unificatu versu u 985 d.C. Dapoi u IX seculu, a Danimarca s'hè sviluppata di manera cuntinua versu i paesi vicini è hà traversatu u mare per invadisce l'Inghilterra. In l'anni 1120, cunquistò tutta l'Inghilterra è a Norvegia è diventò un putente imperu pirata in Europa. L'imperu hè cascatu in u 1042. À u 14u seculu, diventa più forte è più forte.In u 1397, l'Unione Kalmar hè stata creata cù a regina Margaret I di Danimarca cum'è capimachja. U territoriu include parti di Danimarca, Norvegia, Svezia è Finlandia. Principia à calà à a fine di u XVu seculu. A Svezia hè diventata indipendente da l'Unione in u 1523. In u 1814, a Danimarca hà cedutu a Norvegia à a Svezia dopu avè scunfittu a Svezia. A prima custituzione hè stata promulgata in u 1849, finendu a munarchia ereditaria è stabilendu una munarchia custituziunale. A neutralità hè stata dichjarata in e duie guerre mundiali. Hè stata occupata da a Germania nazista da aprile 1940 à maghju 1945. L'Islanda hè diventata indipendente da a Danimarca in u 1944. Ingagiatu in l'OTAN in u 1949. Entratu in a Comunità Europea in u 1973. Hà sempre a suvranità nantu à a Groenlandia è l'Isule Feroe. Bandera: A bandera danese hè a più antica di u mondu è hè chjamata "a putenza di i Danesi". Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 37:28. U tarrenu di a bandera hè rossu, cù un mudellu biancu in forma di croce nantu à a superficia di a bandera, leggermente à manca. Sicondu l'epupea danese, in u 1219, u rè danese Valdemar Victoris (cunnisciutu ancu u rè di a Vittoria) hà guidatu un esercitu à luttà contr'à i pagani estoni. Durante a battaglia in Rondanis u 15 di ghjugnu, l'armata danese era in difficultà. Di colpu, una bandera rossa cù una croce bianca hè cascata da u celu, accumpagnata da una voce alta: "Pigliate sta bandera hè vittoria!" Incuragita da sta bandera, l'armata Dan hà luttatu curaghjosamente è hà trasfurmatu a disfatta in vittoria. Da tandu, a bandera rossa à croce bianca hè diventata a bandera naziunale di u Regnu di Danimarca. Sin'à avà, u 15 di ghjugnu, a Danimarca celebra u "Day of Flag" o "Day di Valdemar". A Danimarca hà una pupulazione di 5,45 milioni (Dicembre 2006). I Danesi contanu circa 95% è l'immigranti stranieri contanu circa 5%. A lingua ufficiale hè u danese è l'inglese hè a lingua franca. 86,6% di i residenti credenu in u Luteranisimu cristianu, è 0,6% di i residenti credenu in u Cattolicesimu Rumanu. A Danimarca hè un paese industriale occidentale sviluppatu. U so PIB per capita hè statu in prima linea di u mondu dapoi parechji anni. In u 2006, u PIB di a Danimarca era di 256,318 miliardi di dollari americani, è u so PIB per capita era altu quant'è 47,031 dollari americani, postu trà i primi cinque in u mondu. E risorse naturali di u Danimarca sò relativamente povere. Fora di l'oliu è di u gas naturale, ci sò pochi altri dipositi minerali. A furesta si estende per una superficie di 436.000 ettari, cun una percentuale di copertura di 10%. L'agricultura, l'allevu, a pesca è l'industria di trasfurmazione di l'alimenti sò assai sviluppati, è e caratteristiche di l'agricultura è di l'allevu sò a cumbinazione di l'agricultura è di l'allevu, principalmente l'allevu. Ci hè 2.676 milioni di ettari di terre cultivabile è 53.500 splutazioni .. Circa u 90% di e splutazioni sò splutazioni famigliali di pruprietà di particulari. U livellu di scienza è tecnulugia agricula è l'efficienza di a produzzione si classificanu trà i paesi avanzati di u mondu. In più di soddisfà u mercatu domesticu, u 65% di i prudutti agriculi è animali sò destinati à l'esportazione, rispunsevuli di 10,6% di e esportazioni totali. Dan hè ancu u più grande pruduttore di visone di u mondu. A Danimarca hè un paese cun trasfurmazioni è pruduzzioni di zootecnia ben sviluppati. L'industria di l'allevu cuntene u 66% di u valore tutale di a pruduzzioni agricula. Hà un gran numeru di carne, prudutti di latti, è esportazioni di pollame è d'ova. A so tecnulugia di refrigerazione è a trasfurmazione, almacenamentu, trasportu è vendita di l'alimenti sò assai sviluppati. . A Danimarca hè u più grande paese di pesca di l'Unione Europea, è u so vulume di pesca conta circa u 36% di u vulume di pesca tutale di l'UE. U Mare di u Nordu è u Mar Balticu sò impurtanti lochi di pesca offshore. Ci sò soprattuttu baccalà, pala, sgombro, anguilla è gamberi, chì sò aduprati principalmente per pruduce oliu di pesce è carne di pesce. L'industria occupa una pusizione duminante in l'ecunumia naziunale, è l'imprese sò principalmente chjuche è medie. I principali settori industriali includenu trasfurmazioni di l'alimentu, fabbricazione di macchinari, esplorazione di petroliu, custruzzioni navale, cimentu, elettronica, chimichi, metallurgia, medicina, tessili, mobuli, fabbricazioni di carta è apparecchiature di stampa, ecc. U 61,7% di i prudutti sò destinati à l'esportazione, cuntendu 75% di e esportazioni totali. I prudutti cum'è i motori principali marini, l'attrezzatura di cimentu, l'auditori, i preparati di enzimi è l'insulina artificiale sò di fama mondiale. L'industria terziaria in Danimarca hè sviluppata, cumpresu u guvernu centrale è i servizii publichi è privati municipali, finanziarii, assicurativi è altri servizii. U valore di a pruduzzione cuntene più di 70% di u pruduttu naziunale brutu annuale. U turismu hè l'industria numerica in l'industria di i servizii danesi. A media annuale di turisti stranieri hè di circa 2 milioni. I principali punti turistici includenu Copenaghen, a cità nativa di Andersen-Odense, Lego City, a costa occidentale di u Jutland è Skayan, u puntu più à u nordu. A Danimarca hà datu nascita à u scrittore di fiabe Hans Christian Andersen, u scrittore Karl Nielsen, u fisicu atomicu Niels Bohr, u scultore Tolson, u teologu Kierkegaard è u ballerinu Bunonville Insemi cù l'architettu Jacobsen è altre celebrità è scentifichi culturali mundiali; in u 20u seculu, 12 Danesi anu vintu u Premiu Nobel. A Danimarca hè un capu mundiale in i campi di l'astronomia, a biologia, e scienze ambientali, a meteorologia, a ricerca anatomica, l'immunologia, u calculu di a velocità di a luce, l'elettromagnetica, a ricerca serica è a ricerca fisica nucleare. Seguità a pulitica culturale chì ogni membru di a sucietà pò sviluppà culturalmente, è incuraghjendu u sviluppu lucale di l'imprese culturali. Andersen hè un scrittore danese di fama mundiale. Stu maestru di fole hà scrittu più di 160 fole è storie in a so vita. E so opere sò state tradutte in più di 80 lingue. I conti di fata di Andersen sò ricchi in imaginazione, prufondi in pensamentu, puetichi è affascinanti. U Museu Andersen hè situatu in u centru di a cità di Odense in a parte centrale di l'isula Fyn, Danimarca. Hè stata custruita per cummemurà u 100esimu anniversariu (1905) di a nascita di u grande scrittore danese di fiabe Andersen (1805-1875). U museu hè un bungalow cù piastrelle rosse è muri bianchi, situatu in un viculu lastricatu. L'edifizii à l'anticu stile chì facenu fronte à a strada quì facenu chì e persone si sentenu di ritornu in u 19u seculu quandu Andersen campava. Copenaghen : Copenaghen, a capitale di u Regnu di Danimarca (Copenaghen), hè situata à livante di l'isula Zealand, attraversu u strettu di Øresund è l'impurtante portu marittimu svedese di Malmö. Hè u centru puliticu, ecunomicu è culturale di a Danimarca, a cità più grande è più impurtante di u paese, a più grande cità di l'Europa di u Nordu è una famosa cità antica. Ancu se a Culumbia hà una latitudine geografica relativamente alta, hà un clima dolce per via di l'influenza di u Flussu di u Golfu. A temperatura hè intornu à 0 ℃ da ghjinnaghju à ferraghju, è a temperatura media hè di 16 ℃ da lugliu à aostu. A precipitazione media annuale hè di 700 mm. Sicondu i registri storichi danesi, Copenaghen era un picculu paese di pescatori è un locu di cummerciu à u principiu di l'undecesimu seculu. Cù a prosperità crescente di u cummerciu, si hè sviluppatu in una cità cummerciale à u principiu di u XII seculu. À u principiu di u XVu seculu, hè diventata a capitale di u Regnu di Danimarca. Copenaghen significa "portu di mercante" o "portu di cummerciu" in danese. Copenaghen hè bella è pulita. E grandi imprese industriali emergenti di a cità è l'edificii medievali si cumplementanu l'una cù l'altra, chì ne facenu à tempu una cità muderna è caratteristiche antiche. Frà parechji antichi edifizii, i più riprisentativi sò alcuni castelli antichi. Christiansborg, situatu in u centru di a cità, hè u più anticu. L'attuale Christiansberg hè statu ricustruitu dopu esse statu brusgiatu in u 1794. In u passatu, era u palazzu di u rè danese, è avà hè a sede di u Parlamentu è di u guvernu. U Palazzu Kronborg, custruitu nantu à a roccia à a surtita di u Strettu di Øresund, era una furtezza militare chì custudia l'antica cità in u passatu. U forte è l'armi custruiti à l'epica sò sempre cunservati. Inoltre, u palazzu reale di u rè danese, Amarin Fort, hè ancu abbastanza famosu. A torre di l'ora di u Cumunu di Copenaghen hè spessu affollata di visitatori curiosi. Perchè ci hè un orologio astronomicu cun meccanismu cumplicatu è una produzzione squisita. Si dice chì questu orologio astronomicu ùn hè micca solu estremamente precisu, pò ancu calculà a pusizione di e pianete in u spaziu, è pò dì à a ghjente: i nomi di i ghjorni di a settimana, i ghjorni è l'anni di u calendariu gregorianu, u muvimentu di e custellazioni, u tempu sulare, u tempu di l'Europa Centrale è e stelle. Tempu chì aspetta. |