Lussemburgu codice di paese +352

Cumu chjamà Lussemburgu

00

352

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Lussemburgu Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +1 ora

latitudine / longitudine
49°48'56"N / 6°7'53"E
codifica iso
LU / LUX
muneta
Euro (EUR)
Lingua
Luxembourgish (official administrative language and national language (spoken vernacular))
French (official administrative language)
German (official administrative language)
elettricità
Tipu c European 2-pin Tipu c European 2-pin
Spina Shuko di tipo F. Spina Shuko di tipo F.
bandera naziunale
Lussemburgubandera naziunale
capitale
Lussemburgu
lista di banche
Lussemburgu lista di banche
pupulazione
497,538
zona
2,586 KM2
GDP (USD)
60,540,000,000
telefunu
266,700
Telefuninu
761,300
Numaru di ospiti Internet
250,900
Numaru di utilizatori Internet
424,500

Lussemburgu intruduzioni

U Lussemburgu copre una superficia di 2586,3 chilometri quadrati è si trova in u norduveste di l'Europa, cunfinendu a Germania à livante, a Francia à sudu, è a Belgica à punente è à nordu. U tarrenu hè altu in u nordu è bassu in u sudu. A zona di Erslin di u Plateau Arden in u nordu occupa 1/3 di tuttu u territoriu. U puntu più altu hè u Piccu Burgplatz à circa 550 metri sopra u livellu di u mare. A pianura di Gutland in u sudu hè un clima di transizione trà oceanu è cuntinente. Cunnisciutu cum'è u "regnu di l'acciau", a so pruduzzione d'acciaiu per capita hè a prima in u mondu. E so lingue ufficiali sò u francese, u tedescu è u lussemburghese, è a so capitale hè Lussemburgu.

Lussemburgu, u nome cumpletu di u Granducatu di Lussemburgo, copre una superficia di 2586,3 chilometri quadrati. Hè situatu in u norduveste di l'Europa, cù a Germania à levante, a Francia à u sudu, è a Belgica à l'ouest è à u nordu. U tarrenu hè altu in u nordu è bassu in u sudu.A zona di Erslin di u Plateau di l'Ardenne settentrionale occupa un terzu di tuttu u territoriu. U puntu più altu, Burgplatz, hè à circa 550 metri sopra u livellu di u mare. À u sudu ci hè a Pianura di Gutland. Hà un clima di transizione oceanu-cuntinente.

U paese hè divisu in 3 pruvincie: Lussemburgu, Diekirch è Grevenmacher, cù 12 prefetture è 118 cumune. I guvernatori provinciali è i guvernatori di cità (cità) sò numinati da u Granduca.

In u 50 nanzu à Cristu, stu locu era a residenza di i Galli. Dopu à u 400 dopu à Cristu, e tribù germaniche anu invaditu è ​​diventanu parte di u Regnu francu è di l'Imperu Carlumagnu. In u 963 d.C., una unità guvernata da Siegfried, conte di Ardenne, hè stata furmata. Da u XV à u XVIII seculu, hè stata guvernata da Spagna, Francia è Austria successivamente. In u 1815, a Cunferenza d'Europa di Viena hà decisu chì u Lussemburgu sarebbe u Granducatu, cù u rè di i Paesi Bassi in listessu tempu chì serve da Granduca è membru di a Lega tedesca. L'accordu di Londra di u 1839 hà ricunnisciutu Lu cum'è un paese indipendente. In u 1866 lascia a Lega Tedesca. Diventa un paese neutrale in u 1867. Una monarchia custituziunale hè stata implementata in u 1868. Nanzu à u 1890, Adolf, duca di Nassau, hè diventatu granduca Lu, cumpletamente liberu da a regula di u rè olandese. Hè stata invasa da a Germania in e duie guerre mundiali. A pulitica di neutralità hè stata abbandunata in u 1948.

Bandera Naziunale: Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 5: 3. A superficia di a bandera hè cumposta da trè rettanguli orizontali paralleli è uguali, chì sò rossi, bianchi è celesti da cima à fondu. U Rossu simbulizeghja l'entusiasmu è u curaghju di u caratteru naziunale, è simbulizeghja ancu u sangue di i martiri in a lotta per l'indipendenza naziunale è a liberazione naziunale; u biancu simbolizza a simplicità di u populu è a ricerca di a pace; u turchinu riprisenta u celu turchinu, chì significa chì u populu hà guadagnatu luce è felicità . Inseme, i trè culori simbulizanu ugualità, demucrazia è libertà.

Lussemburgu hà una populazione di 441.300 abitanti (2001). Frà questi, i Lussemburghesi eranu 64,4%, è i stranieri 35,6% (principalmente espatriati da u Portugallu, Italia, Francia, Belgio, Germania, Gran Bretagna è Paesi Bassi). E lingue ufficiali sò u francese, u tedescu è u lussemburghese. Frà elle, u francese hè adupratu soprattuttu in l'amministrazione, a ghjustizia è a diplomazia; u tedescu hè adupratu soprattuttu in i ghjurnali è in e nutizie; u lussemburghese hè una lingua parlata folk è hè ancu adupratu in l'amministrazione lucale è a ghjustizia. U 97% di i residenti credenu in u Cattolicesimu.

Lussemburgu hè un paese capitalistu sviluppatu. E risorse naturali sò povere, u mercatu hè picculu, è l'ecunumia dipende assai da i paesi stranieri. L'industria siderurgica, l'industria finanziaria è a radiu è a televisione sò i trè pilastri di l'ecunumia ruandese. Lu hè poveru in risorse. A superficia di a furesta hè di quasi 90.000 ettari, vale à dì circa un terzu di a superficia terrestre di u paese. Lu hè duminatu da l'acciaiu, è l'industria chimica, a fabricazione di macchinari, a gomma è l'alimentu si sò ancu sviluppate significativamente. U valore di a pruduzzione industriale conta circa 30% di u PIL, è l'impiegati representanu u 40% di a pupulazione occupata naziunale. Lu Su hè cunnisciutu cum'è u "Regnu di l'acciau", cù una pruduzzione d'acciaiu per capita di circa 5,8 tonne (2001), u primu postu in u mondu. L'agricultura hè duminata da l'allevu, è l'alimentu ùn pò micca esse autosufficiente. U valore di pruduzzione di l'agricultura è di l'allevu ghjunghje per circa 1% di u PIB. Ci hè 125.000 ettari di terre cultivabile. A pupulazione agricula conta 4% di a pupulazione naziunale. I principali prudutti agriculi sò u granu, a segala, l'orzu è u granu.


Lussemburgu : Lussemburgu (Lussemburgu), a capitale di u Granducatu di Lussemburgu, si trova in u centru di a zona di Pai à u sudu di u Granducatu, cù un livellu di u mare di 408 metri è una populazione di 81.800 (2001) Hè una cità antica cù una storia di più di 1000 anni, chì hè famosa per a so fortezza.

A cità di Lussemburgu si trova trà Germania è Francia. Hà un terrenu periculosu. Era una volta una fortezza militare impurtante in l'Europa Occidentale in a storia. Ci eranu trè muri di difesa, decine di castelli forti è 23 chilometri di lunghezza. I tunelli è i castelli piattati sò cunnisciuti cum'è "Gibilterra di u Nordu". Dopu à u XVu seculu, a cità di Lussemburgu hè stata ripetutamente invasa da stranieri.Hè stata guvernata da Spagna, Francia, Austria è altri paesi per più di 400 anni, è hè stata distrutta più di 20 volte. Durante u periodu, i curagiosi di a cità di Lussemburgu anu custruitu assai castelli forti per resistà à l'invasioni straniere. Sti castelli anu edifici di prima classa è altu valore ornamentale. L'UNESCO li hà classificatu cum'è unu di u "Patrimoniu Culturale Mundiale" in u 1995 Di conseguenza, a cità di Lussemburgo hè diventata unu di i punti turistici più distintivi di u mondu. Dopu chì u Lussemburgu sia statu ricunnisciutu cum'è un paese neutru in u 1883, una parte di u castellu hè stata demolita, è un gran numeru di castelli sò stati dopu cunvertiti in parchi, lascendu solu qualchì muru di petra cum'è memoriale permanente.

Parechji monumenti in a cità di Lussemburgu anu aghjustatu assai culore à a vechja cità. Frà elle ci sò a famosa architettura belga, a torra guglia di u Palazzu Granducale è a Cattedrale di Notre Dame custruita à l'iniziu di u XVII seculu, in più di un gran numaru di tedeschi. Strade in stile fiaba di a vechja cità è edifici in diversi stili di paese. Caminendu fora di a vechja cità, à u latu norduveste di questu hè u bellu Parcu Granducale di Lussemburgu. U parcu hè pienu d'arburi verdi è fiori rossi, api culuriti, chjachjaranti, è acqua chì scorre ...

A Cità di Lussemburgu d'oghje hè presentata davanti à e persone cù un aspettu novu novu. A so significazione strategica hè diventata gradualmente, è u so statutu internaziunale hè diventatu di più in più impurtante. Ùn hè solu a sede di u guvernu di u Granducatu di Lussemburgo, ma dinò l'ambiente d'investimentu di u mondu Una di e migliori cità, parechje istituzioni internaziunali, cum'è a Corte Europea di Giustizia, u Segretariatu Generale di u Parlamentu Europeu, a Banca Europea di Investimenti è a Fundazione Finanziaria Europea, si trovanu quì, è a so impurtanza hè evidente. Inoltre, ci sò migliaia di grandi imprese è banche da Belgio, Germania, Svizzera è altri paesi.