Lussemburgu Infurmazione basica
Ora lucale | U vostru tempu |
---|---|
|
|
Fusula ora lucale | Differenza di fuso orariu |
UTC/GMT +1 ora |
latitudine / longitudine |
---|
49°48'56"N / 6°7'53"E |
codifica iso |
LU / LUX |
muneta |
Euro (EUR) |
Lingua |
Luxembourgish (official administrative language and national language (spoken vernacular)) French (official administrative language) German (official administrative language) |
elettricità |
Tipu c European 2-pin Spina Shuko di tipo F. |
bandera naziunale |
---|
capitale |
Lussemburgu |
lista di banche |
Lussemburgu lista di banche |
pupulazione |
497,538 |
zona |
2,586 KM2 |
GDP (USD) |
60,540,000,000 |
telefunu |
266,700 |
Telefuninu |
761,300 |
Numaru di ospiti Internet |
250,900 |
Numaru di utilizatori Internet |
424,500 |
Lussemburgu intruduzioni
U Lussemburgu copre una superficia di 2586,3 chilometri quadrati è si trova in u norduveste di l'Europa, cunfinendu a Germania à livante, a Francia à sudu, è a Belgica à punente è à nordu. U tarrenu hè altu in u nordu è bassu in u sudu. A zona di Erslin di u Plateau Arden in u nordu occupa 1/3 di tuttu u territoriu. U puntu più altu hè u Piccu Burgplatz à circa 550 metri sopra u livellu di u mare. A pianura di Gutland in u sudu hè un clima di transizione trà oceanu è cuntinente. Cunnisciutu cum'è u "regnu di l'acciau", a so pruduzzione d'acciaiu per capita hè a prima in u mondu. E so lingue ufficiali sò u francese, u tedescu è u lussemburghese, è a so capitale hè Lussemburgu. Lussemburgu, u nome cumpletu di u Granducatu di Lussemburgo, copre una superficia di 2586,3 chilometri quadrati. Hè situatu in u norduveste di l'Europa, cù a Germania à levante, a Francia à u sudu, è a Belgica à l'ouest è à u nordu. U tarrenu hè altu in u nordu è bassu in u sudu.A zona di Erslin di u Plateau di l'Ardenne settentrionale occupa un terzu di tuttu u territoriu. U puntu più altu, Burgplatz, hè à circa 550 metri sopra u livellu di u mare. À u sudu ci hè a Pianura di Gutland. Hà un clima di transizione oceanu-cuntinente. U paese hè divisu in 3 pruvincie: Lussemburgu, Diekirch è Grevenmacher, cù 12 prefetture è 118 cumune. I guvernatori provinciali è i guvernatori di cità (cità) sò numinati da u Granduca. In u 50 nanzu à Cristu, stu locu era a residenza di i Galli. Dopu à u 400 dopu à Cristu, e tribù germaniche anu invaditu è diventanu parte di u Regnu francu è di l'Imperu Carlumagnu. In u 963 d.C., una unità guvernata da Siegfried, conte di Ardenne, hè stata furmata. Da u XV à u XVIII seculu, hè stata guvernata da Spagna, Francia è Austria successivamente. In u 1815, a Cunferenza d'Europa di Viena hà decisu chì u Lussemburgu sarebbe u Granducatu, cù u rè di i Paesi Bassi in listessu tempu chì serve da Granduca è membru di a Lega tedesca. L'accordu di Londra di u 1839 hà ricunnisciutu Lu cum'è un paese indipendente. In u 1866 lascia a Lega Tedesca. Diventa un paese neutrale in u 1867. Una monarchia custituziunale hè stata implementata in u 1868. Nanzu à u 1890, Adolf, duca di Nassau, hè diventatu granduca Lu, cumpletamente liberu da a regula di u rè olandese. Hè stata invasa da a Germania in e duie guerre mundiali. A pulitica di neutralità hè stata abbandunata in u 1948. Bandera Naziunale: Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 5: 3. A superficia di a bandera hè cumposta da trè rettanguli orizontali paralleli è uguali, chì sò rossi, bianchi è celesti da cima à fondu. U Rossu simbulizeghja l'entusiasmu è u curaghju di u caratteru naziunale, è simbulizeghja ancu u sangue di i martiri in a lotta per l'indipendenza naziunale è a liberazione naziunale; u biancu simbolizza a simplicità di u populu è a ricerca di a pace; u turchinu riprisenta u celu turchinu, chì significa chì u populu hà guadagnatu luce è felicità . Inseme, i trè culori simbulizanu ugualità, demucrazia è libertà. Lussemburgu hà una populazione di 441.300 abitanti (2001). Frà questi, i Lussemburghesi eranu 64,4%, è i stranieri 35,6% (principalmente espatriati da u Portugallu, Italia, Francia, Belgio, Germania, Gran Bretagna è Paesi Bassi). E lingue ufficiali sò u francese, u tedescu è u lussemburghese. Frà elle, u francese hè adupratu soprattuttu in l'amministrazione, a ghjustizia è a diplomazia; u tedescu hè adupratu soprattuttu in i ghjurnali è in e nutizie; u lussemburghese hè una lingua parlata folk è hè ancu adupratu in l'amministrazione lucale è a ghjustizia. U 97% di i residenti credenu in u Cattolicesimu. Lussemburgu hè un paese capitalistu sviluppatu. E risorse naturali sò povere, u mercatu hè picculu, è l'ecunumia dipende assai da i paesi stranieri. L'industria siderurgica, l'industria finanziaria è a radiu è a televisione sò i trè pilastri di l'ecunumia ruandese. Lu hè poveru in risorse. A superficia di a furesta hè di quasi 90.000 ettari, vale à dì circa un terzu di a superficia terrestre di u paese. Lu hè duminatu da l'acciaiu, è l'industria chimica, a fabricazione di macchinari, a gomma è l'alimentu si sò ancu sviluppate significativamente. U valore di a pruduzzione industriale conta circa 30% di u PIL, è l'impiegati representanu u 40% di a pupulazione occupata naziunale. Lu Su hè cunnisciutu cum'è u "Regnu di l'acciau", cù una pruduzzione d'acciaiu per capita di circa 5,8 tonne (2001), u primu postu in u mondu. L'agricultura hè duminata da l'allevu, è l'alimentu ùn pò micca esse autosufficiente. U valore di pruduzzione di l'agricultura è di l'allevu ghjunghje per circa 1% di u PIB. Ci hè 125.000 ettari di terre cultivabile. A pupulazione agricula conta 4% di a pupulazione naziunale. I principali prudutti agriculi sò u granu, a segala, l'orzu è u granu. Lussemburgu : Lussemburgu (Lussemburgu), a capitale di u Granducatu di Lussemburgu, si trova in u centru di a zona di Pai à u sudu di u Granducatu, cù un livellu di u mare di 408 metri è una populazione di 81.800 (2001) Hè una cità antica cù una storia di più di 1000 anni, chì hè famosa per a so fortezza. A cità di Lussemburgu si trova trà Germania è Francia. Hà un terrenu periculosu. Era una volta una fortezza militare impurtante in l'Europa Occidentale in a storia. Ci eranu trè muri di difesa, decine di castelli forti è 23 chilometri di lunghezza. I tunelli è i castelli piattati sò cunnisciuti cum'è "Gibilterra di u Nordu". Dopu à u XVu seculu, a cità di Lussemburgu hè stata ripetutamente invasa da stranieri.Hè stata guvernata da Spagna, Francia, Austria è altri paesi per più di 400 anni, è hè stata distrutta più di 20 volte. Durante u periodu, i curagiosi di a cità di Lussemburgu anu custruitu assai castelli forti per resistà à l'invasioni straniere. Sti castelli anu edifici di prima classa è altu valore ornamentale. L'UNESCO li hà classificatu cum'è unu di u "Patrimoniu Culturale Mundiale" in u 1995 Di conseguenza, a cità di Lussemburgo hè diventata unu di i punti turistici più distintivi di u mondu. Dopu chì u Lussemburgu sia statu ricunnisciutu cum'è un paese neutru in u 1883, una parte di u castellu hè stata demolita, è un gran numeru di castelli sò stati dopu cunvertiti in parchi, lascendu solu qualchì muru di petra cum'è memoriale permanente. Parechji monumenti in a cità di Lussemburgu anu aghjustatu assai culore à a vechja cità. Frà elle ci sò a famosa architettura belga, a torra guglia di u Palazzu Granducale è a Cattedrale di Notre Dame custruita à l'iniziu di u XVII seculu, in più di un gran numaru di tedeschi. Strade in stile fiaba di a vechja cità è edifici in diversi stili di paese. Caminendu fora di a vechja cità, à u latu norduveste di questu hè u bellu Parcu Granducale di Lussemburgu. U parcu hè pienu d'arburi verdi è fiori rossi, api culuriti, chjachjaranti, è acqua chì scorre ... A Cità di Lussemburgu d'oghje hè presentata davanti à e persone cù un aspettu novu novu. A so significazione strategica hè diventata gradualmente, è u so statutu internaziunale hè diventatu di più in più impurtante. Ùn hè solu a sede di u guvernu di u Granducatu di Lussemburgo, ma dinò l'ambiente d'investimentu di u mondu Una di e migliori cità, parechje istituzioni internaziunali, cum'è a Corte Europea di Giustizia, u Segretariatu Generale di u Parlamentu Europeu, a Banca Europea di Investimenti è a Fundazione Finanziaria Europea, si trovanu quì, è a so impurtanza hè evidente. Inoltre, ci sò migliaia di grandi imprese è banche da Belgio, Germania, Svizzera è altri paesi. |