Belize codice di paese +501

Cumu chjamà Belize

00

501

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Belize Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT -6 ora

latitudine / longitudine
17°11'34"N / 88°30'3"W
codifica iso
BZ / BLZ
muneta
Dollaru (BZD)
Lingua
Spanish 46%
Creole 32.9%
Mayan dialects 8.9%
English 3.9% (official)
Garifuna 3.4% (Carib)
German 3.3%
other 1.4%
unknown 0.2% (2000 census)
elettricità
Tipo b US 3 pin Tipo b US 3 pin
g tipu UK 3-pin g tipu UK 3-pin
bandera naziunale
Belizebandera naziunale
capitale
Belmopan
lista di banche
Belize lista di banche
pupulazione
314,522
zona
22,966 KM2
GDP (USD)
1,637,000,000
telefunu
25,400
Telefuninu
164,200
Numaru di ospiti Internet
3,392
Numaru di utilizatori Internet
36,000

Belize intruduzioni

U Belize copre una superficie di 22 963 chilometri quadrati. Si trova in a parte nord-est di l'America Centrale, cunfinata da u Messicu à u nordu è à u nordueste, u Guatemala à l'ouest è à u sudu, è u Mari Caraibicu à l'est. A costa hè longa 322 chilometri. Hè circundata da muntagne, paludi è giungle tropicali. U terrenu pò esse divisu in duie parti: u sudu è u nordu: a metà sudu di u terrenu hè duminata da e muntagne Maya, è e muntagne sò sudueste-nordeste. U Piccu Victoria di a Muntagna Coxcombe, chì hè un ramu, hè à 1121,97 metri sopra u livellu di u mare, chì hè u piccu più altu di u paese; A metà di questu hè una zona bassa cù un'altitudine di menu di 61 metri, a maiò parte di i quali sò paludi, cù u fiume Belize, u fiume New è u fiume Ondo attraversendu.

Belize hè situatu in a parte nord-est di l'America Centrale. Cunfina cù u Messicu à u nordu è u norduveste, u Guatemala à l'ouest è u sudu, è u Mare di i Caraibi à l'est. A costa hè longa 322 chilometri. Ci sò parechje muntagne, paludi è giungle tropicali in u territoriu. U terrenu pò esse divisu in duie parti: u sudu è u nordu: a metà sudu di u terrenu hè duminata da e muntagne Maya, è e muntagne sò suduveste-nordeste. U Piccu Victoria di u so ramu Muntagna Coxcombe hè 1121,97 metri sopra u livellu di u mare, chì hè u piccu più altu di u paese. A metà settentrionale hè una zona bassa cù un'altitudine di menu di 61 metri, a maiò parte di i quali sò paludi; u fiume Belize, u fiume New è u fiume Ondo attraversanu. Clima di furesta tropicale.

Era à l'origine a residenza di i Maya. Diventa una culunia spagnola à u principiu di u XVIu seculu. I culoni britannichi invadenu in u 1638, è in u 1786 i britannichi pusonu un amministratore per uttene a ghjurisdizione vera. In u 1862, a Gran Bretagna hà dichjaratu ufficialmente u Belize cum'è culunia è hà cambiatu u so nome in Honduras britannicu. In ghjennaghju 1964, Belize hà implementatu l'autonomia interna, ma i britannichi eranu sempre rispunsevuli di a difesa naziunale, di l'affari esteri è di a securità publica. U 21 di settembre di u 1981, Berk diventa ufficialmente indipendente cum'è membru di u Commonwealth.

Bandera Naziunale: Hè rettangulare, u raportu di lunghezza à larghezza hè di circa 3: 2. U corpu principale di a bandera hè turchinu, cù un largu bordu rossu nantu à i lati superiore è inferiore, è un circulu biancu à mezu, in u quale sò dipinti 50 emblemi naziunali circundati da foglie verdi. U turchinu riprisenta u celu turchinu è l'uceanu, è u rossu simbulizeghja a vittoria è u sole; l'anellu ornamentale cumpostu da 50 foglie verdi commemora a lotta di u paese per l'indipendenza dapoi u 1950 è a vittoria finale.

U Belize hà una populazione di 221.000 abitanti (stimatu in u 1996). A maiò parte sò razze miste è neri, frà elli indiani, mayas, indiani, cinesi è bianchi. A lingua ufficiale hè l'inglese. Più di a metà di i residenti parlanu spagnolu o creolu. U 60% di i residenti credenu in u Cattolicesimu, è a maiò parte di u restu crede in u Cristianesimu.

L'ecunumia hè duminata da l'agricultura, è l'industria hè sottusviluppata. A maiò parte di e necessità quotidiane di e persone sò impurtate. U pruduttu naziunale brutu di Belize in u 1991 era di 791,2 milioni di dollari di Belize.

U Belize hè riccu in risorse forestali, copre una superficie di 16.500 chilometri quadrati. Pruduce principalmente legni preziosi cum'è u moganu (chjamatu legnu naziunale), ematossilina è genisteina. E risorse di pesca di u liturale sò ancu assai ricche, ricche in lagoste, pesci a vela, lamantini è coralli. I depositi minerali includenu petroliu, barite, cassiterite, oru, ecc., Ma ùn sò state trovate riserve per sfruttamentu cummerciale. I culturi principali sò a canna da zuccheru, frutti, risu, granu, cacao, ecc., È a so pruduzzioni pò basicamente risponde à i bisogni domestichi.

L'industria di u turismu di Belize hà iniziatu tardi, ma hà un grande putenziale di sviluppu. U so sicondu scogliu più grande di u mondu è e ruvine Maya attiranu assai turisti. Inoltre, u Belize hà ottu santuarii salvatichi, di i quali u santuariu di i giaguari è di i petti rossi sò i soli in u mondu. U Belize hà un trasportu più cunveniente, cù più di 2.000 chilometri di strade; Belize City hè u portu principale. Ci hè una linea regulare trà Belize è Giamaica, è ci sò boni linee di trasportu marittimu cù i Stati Uniti, u Regnu Unitu è ​​u cuntinente europeu. L'Aeroportu Internaziunale Philip Goldson hà rotte per l'America di u Sud è u Nordu.