Burundi codice di paese +257

Cumu chjamà Burundi

00

257

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Burundi Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +2 ora

latitudine / longitudine
3°23'16"S / 29°55'13"E
codifica iso
BI / BDI
muneta
Franc (BIF)
Lingua
Kirundi 29.7% (official)
Kirundi and other language 9.1%
French (official) and French and other language 0.3%
Swahili and Swahili and other language 0.2% (along Lake Tanganyika and in the Bujumbura area)
English and English and other language 0.06%
m
elettricità
Tipu c European 2-pin Tipu c European 2-pin

bandera naziunale
Burundibandera naziunale
capitale
Bujumbura
lista di banche
Burundi lista di banche
pupulazione
9,863,117
zona
27,830 KM2
GDP (USD)
2,676,000,000
telefunu
17,400
Telefuninu
2,247,000
Numaru di ospiti Internet
229
Numaru di utilizatori Internet
157,800

Burundi intruduzioni

U Burundi copre una superficia di 27 800 chilometri quadrati.Si trova nantu à u latu sudu di l'equatore in l'Africa centrale è orientale, cunfinendu u Ruanda à u nordu, a Tanzania à u livante è u sudu, à u Congo (Kinshasa) à u punente, è u lagu Tanganica à u suduveste. Ci sò parechji altipiani è muntagne in u territoriu, a maiò parte di i quali sò furmati da l'altupianu à u latu orientale di a Grande Valle di u Rift. L'altitudine media di u paese hè di 1.600 metri, chì si chjama "paese di muntagna". A reta fluviale in u territoriu hè densa.Le pianure di u lagu Tanganica, a valle occidentale è a parte orientale anu tutti un clima di prati tropicale, è e parte centrale è occidentale anu un clima di muntagna tropicale.

Burundi, u nome cumpletu di a Republica di Burundi, copre una superficia di 27.800 chilometri quadrati. Situatu à u latu sudu di l'equatore in Africa centrale è orientale. Cunfina à u nordu cù u Ruanda, à u livante è à u sudu cù a Tanzania, à punente cù u Congo (Golden) è u suduveste cù u lagu Tanganica. Ci sò parechji altipiani è muntagne in u territoriu, a maiò parte di i quali sò furmati da l'altupianu à u latu orientale di a Grande Valle di u Rift. L'altitudine media di u paese hè di 1.600 metri, chì si chjama "paese di muntagna". A muntagna occidentale di u Nilu Congo attraversa u nordu è u sudu, furmendu un altupianu centrale, sopratuttu sopra à 2000 metri sopra u livellu di u mare, chì hè u bacinu acquaticu trà u fiume Nilu è u fiume Congo (Zaire); a zona di rift hè relativamente piatta. A reta fluviale in u territoriu hè densa. I fiumi più grandi includenu u fiume Ruzizi è u fiume Malagalasi. U fiume Ruvuwu hè a fonte di u Nilu. E pianure di u lagu Tanganica, a valle occidentale è a parte orientale anu tutti un clima di steppa tropicale; e parte centrale è occidentale anu un clima di muntagna tropicale.

Un regnu feudale hè statu stabilitu in u XVI seculu. In u 1890, diventa una "Zona Prutetta Tedesca in Africa Orientale". Occupatu da l'armata belga in u 1916. In u 1922, diventa u mandatu di a Belgica. In Dicembre 1946, l'Assemblea Generale di l'ONU hà datu u Burundi à a Belgica per fiducia. U 27 di ghjugnu di u 1962, a sedicesima Assemblea Generale di l'ONU hà pigliatu una risoluzione nant'à l'indipendenza di u Burundi. U 1u di lugliu, u Burundi hà dichjaratu l'indipendenza è hà messu in opera una munarchia custituziunale, chjamata u Regnu di u Burundi. A Republica di Burundi hè stata creata in 1966. A Seconda Repubblica hè stata creata in u 1976.

Bandera Naziunale: Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 3: 2. Duie strisce bianche larghe chì traversanu a bandera dividenu a superficia di a bandera in quattru trianguli. I dui superiori è inferiori sò uguali è sò rossi; a manca è a diritta sò uguali è verdi. In u centru di a bandera ci hè un terrenu tondulu biancu cù trè stelle rosse à sei punte cù bordi verdi disposti in una forma frangia. U Rossu simbulizeghja u sangue di e vittime chì lottanu per a libertà, u verde simbulizeghja a causa prugressiva desiderata, è u biancu riprisenta a pace trà l'umanità. E trè stelle simbulizeghjanu "unità, travagliu, prugressu", è riprisentanu ancu e trè tribù di u Burundi-Hutu, Tutsi è Twa, è a so unità.

A Republica di Burundi conta una populazione di circa 7,4 milioni (2005), cumposta da trè tribù: Hutu (85%), Tutsi (13%) è Twa (2%). U kirundi è u francese sò e lingue ufficiali. U 57% di i residenti credenu in u Cattolicesimu, u 10% credenu in u Cristianesimu Protestante, è u restu crede in a religione primitiva è l'Islam. I lochi di interessu in Burundi includenu a Muntagna Haiha, u Parcu Bujumbura, u Museu Bujumbura è u Lago Tanganica, u secondu più grande lagu d'Africa.

Principali cità

Bujumbura: A capitale Bujumbura hè a più grande cità di u paese, prima cunnisciuta cum'è Uzumbra. Situatu annantu à a riva nordu di l'estremità orientale di u lagu Tanganica, à 756 metri sopra u livellu di u mare. A pupulazione hè di circa 270.000. À a fine di u 19u seculu, era una basa per i culoni tedeschi per invadisce l'Africa centrale, è più tardi hè stata una roccaforte per l'Allemagne è a Belgica per guvernà Luanda (l'attuale Ruanda) -Ulundi (l'attuale Burundi). Oghje hè u centru puliticu, ecunomicu è culturale naziunale. U cummerciu di Bujumbura in caffè, cotone è prudutti animali hè prusperu. A pesca d'acqua dolce di Lakeshore hè impurtante. Ci hè a trasfurmazione di i prudutti agriculi, l'alimentu, u tessile, u cimentu, a pelle è altre piccule industrie, chì contanu a maiò parte di u valore di pruduzzione di u paese. Hè un impurtante hub di trasportu acquaticu è terrestre è una porta d'entrata naziunale d'impurtazione è d'exportazione. E strade cunducenu versu u Ruanda, u Zaire, a Tanzania è e principali cità domestiche. U percorsu attraversu u lagu Tanganica à u portu di Kigoma in Tanzania, è dopu trasferitu à l'Oceanu Indianu per via ferruviaria, hè un modu impurtante per i cuntatti stranieri. Ci hè un aeroportu internaziunale. E principali strutture culturali sò l'Università di Burundi è u Museu di a Civiltà Africana.

Un fattu interessante: u Burundi hè ancu cunnisciutu cum'è u core di l'Africa, u paese di i pruverbii, u paese di e muntagne, è u paese di i tamburi. A pupulazione di u Burundi pò cantà è ballà, è eranu cunnisciuti da u fiume Nilu in l'anticu Egittu. U populu Tutsi hè bravu à batte è trasmette nutizie cù soni di tamburinu, è tenenu festivali di battezza ogni annu. L'edifizii urbani sò principalmente cumposti di dui o trè piani, è a maiò parte di l'edificazioni rurali sò edifici di mattoni. L'alimentu principale di e persone di stu paese hè a patata, u granu, u sorgu, è l'alimentu senza alimenti include principalmente carne di manzo è muntone, pesci, vari ortaggi è frutti. A pupulazione di u Burundi pò cantà è ballà, è eranu cunnisciuti da u fiume Nilu in l'anticu Egittu. I Tutsi sò bravi à batte è trasmettenu nutizie cù i soni di tamburinu. Anu tenutu festivali di tamburina ogni annu. L'edifizii urbani sò cumposti per u più di dui o trè piani, è a maiò parte di l'edificazioni rurali sò edifici di mattoni. L'alimentu principale di e persone di stu paese hè a patata, u granu, u sorgu, è l'alimentu non di basa include principalmente carne di manzo è muntone, pesci, vari ortaggi è frutti.