Maccedonia codice di paese +389

Cumu chjamà Maccedonia

00

389

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Maccedonia Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +1 ora

latitudine / longitudine
41°36'39"N / 21°45'5"E
codifica iso
MK / MKD
muneta
Denar (MKD)
Lingua
Macedonian (official) 66.5%
Albanian (official) 25.1%
Turkish 3.5%
Roma 1.9%
Serbian 1.2%
other 1.8% (2002 census)
elettricità
Tipu c European 2-pin Tipu c European 2-pin
Spina Shuko di tipo F. Spina Shuko di tipo F.
bandera naziunale
Maccedoniabandera naziunale
capitale
Skopje
lista di banche
Maccedonia lista di banche
pupulazione
2,062,294
zona
25,333 KM2
GDP (USD)
10,650,000,000
telefunu
407,900
Telefuninu
2,235,000
Numaru di ospiti Internet
62,826
Numaru di utilizatori Internet
1,057,000

Maccedonia intruduzioni

A Macedonia si estende per una superficie di 25.713 chilometri quadrati è si trova à mezu à a penisula balcanica, cunfinendu a Bulgaria à u livante, a Grecia à u sudu, l'Albania à u punente, è a Serbia è u Montenegro à u nordu. A Macedonia hè un paese muntagnolu senza litorale. U fiume principale hè u fiume Vardar chì attraversa u nordu è u sudu. A capitale Skopje hè a più grande cità. U clima hè principalmente clima continentale temperatu. Cum'è un paese multi-etnicu, a maiò parte di i residenti credenu in a Chjesa Ortodossa, è a lingua ufficiale hè u macedone.

Macedonia, u nome cumpletu di a Republica di Macedonia, copre una superficia di 25.713 chilometri quadrati. Situatu à mezu à a penisula balcanica, hè un paese muntagnolu senza mare. Cunfina cù a Bulgaria à levante, a Grecia à u sudu, l'Albania à l'ouest, è a Serbia è u Montenegro (Iugoslavia) à u nordu. U clima hè duminatu da un clima continentale temperatu. In a maiò parte di e zone agricole, a temperatura più alta in estate hè 40 ℃, è a temperatura più bassa in l'invernu hè -30 ℃. A parte occidentale hè influenzata da u clima mediterraneu. A temperatura media estiva hè 27 ℃ è a temperatura media annuale hè 10 ℃.

Da a seconda metà di u X seculu à u 1018, Zamoiro hà stabilitu a prima Macedonia. Da tandu, a Macedonia hè stata longu sottu u duminiu di Bizanziu è di Turchia. In a Prima Guerra Balcana in u 1912, l'armate serbe, bulgare è greche occupanu a Macedonia. Dopu à a fine di a seconda guerra balcanica in u 1913, a Serbia, a Bulgaria è a Grecia anu spartutu a regione macedone. A parte chì appartene geograficamente à a Serbia hè chjamata Vardar Macedonia, a parte chì appartene à a Bulgaria hè chjamata Pirin Macedonia, è a parte chì appartene à a Grecia hè chjamata Macedonia Egeea. Dopu à a Prima Guerra Mundiale, Vardar Macedonia hè stata incorporata in u Regnu di Serbia-Croazia-Slovenia. Dopu à a Siconda Guerra Mundiale, Vardar Macedonia, prima Serbia, hè diventata una di e repubbliche custituenti di a Federazione Iugoslava, chjamata Repubblica di Macedonia. U 20 di nuvembre di u 1991, a Macedonia hà dichjaratu ufficialmente a so indipendenza. Tuttavia, a so indipendenza ùn hè stata ricunnisciuta da a cumunità internaziunale per via di l'uppusizione di a Grecia à l'usu di u nome "Macedonia". U 10 di dicembre di u 1992, u Parlamentu di a Republica di Macedonia hà vutatu da una magiurità di membri è hà accettatu in principiu di cambià u nome di u paese macedone in "Repubblica di Macedonia (Skopje)". U 7 d'aprile di u 1993, l'Assemblea Generale di e Nazioni Unite hà passatu una risoluzione chì accettava a Republica di Macedonia cum'è membru di e Nazioni Unite. U nome di u paese hè tentativamente designatu cum'è "L'ex Repubblica Jugoslava di Macedonia".

Bandera Naziunale: Hè un rettangulu horizontale cù un raportu di lunghezza à larghezza di 2: 1. U tarrenu di a bandera hè rossu, cù un sole d'oru à mezu, chì emette ottu raggi di luce.

A Macedonia hè un paese multi-etnicu. Di a pupulazione tutale di 2022547 (statistiche in u 2002), i Macedoni cuntenenu circa 64,18%, l'Albanesi contanu circa 25,17%, è l'altre minorità etniche Turchi, Zingari è Serbia U gruppu etnicu conta circa 10,65%. A maiò parte di i residenti credenu in a Chjesa Ortodossa. A lingua ufficiale hè u macedone.

Prima di a disintegrazione di a Lega Iugoslava, a Macedonia era a regione a più povera di u paese. Dopu l'indipendenza, per via di a trasfurmazione ecunomica sucialista, di e turbulenze regiunali, di e sanzioni ecunomiche di l'ONU in Serbia è di a Grecia Per via di sanzioni ecunomiche è di a guerra civile in u 2001, l'ecunumia di a Macedònia stagnò è hà principiatu à ripiglià si à pocu à pocu in u 2002. Finu à avà, a Macedònia hè sempre unu di i paesi i più poveri d'Europa.


Skopje : Skopje, a capitale di Macedonia, hè a capitale di a Repubblica di Macedonia è un ligame di trasportu impurtante trà i Balcani è u Mar Egeiu è u Mari Adriaticu hub. U fiume Vardar, u più grande fiume di Macedonia, attraversa a cità, è ci sò strade è ferrovie longu à a valle chì vanu drittu à u mare Egeiu.

Skopje hà una pusizione strategica impurtante. Hè stata una terra disputata da strategisti militari, è diversi gruppi etnici campanu quì. Dapoi l'imperatore rumanu l'hà aduprata cum'è capitale di Dardanya in u IV seculu d.C., Hè stata devastata da guerri parechje volte. Ci sò stati ancu catastrofi naturali gravi quì: in u 518 d.C., u terramotu hà distruttu a cità; u grande terramotu di u 1963 hà causatu gravi danni à a ricustruzzione è u sviluppu di Skopje dopu a liberazione. . Ma oghje, a cità ricustruita di Skopje hè piena di palazzi alti è di strade pulite.