Nova Guinea Papua codice di paese +675

Cumu chjamà Nova Guinea Papua

00

675

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Nova Guinea Papua Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +10 ora

latitudine / longitudine
6°29'17"S / 148°24'10"E
codifica iso
PG / PNG
muneta
Kina (PGK)
Lingua
Tok Pisin (official)
English (official)
Hiri Motu (official)
some 836 indigenous languages spoken (about 12% of the world's total); most languages have fewer than 1
000 speakers
elettricità
Spina australiana di tipo I Spina australiana di tipo I
bandera naziunale
Nova Guinea Papuabandera naziunale
capitale
Port Moresby
lista di banche
Nova Guinea Papua lista di banche
pupulazione
6,064,515
zona
462,840 KM2
GDP (USD)
16,100,000,000
telefunu
139,000
Telefuninu
2,709,000
Numaru di ospiti Internet
5,006
Numaru di utilizatori Internet
125,000

Nova Guinea Papua intruduzioni

A Papua Nova Guinea copre una superficia di più di 460 000 chilometri quadrati.Si trova in u suduveste di l'Oceanu Pacificu, cù a Pruvincia Irian Jaya di l'Indonesia à punente è l'Australia attraversu u Strettu di Torres à u sudu. Si cumpone di Nova Guinea à u nordu è di Papua à u sudu, cumprese a parte orientale di a Nova Guinea è più di 600 isule cum'è Bougainville, New Britain è New Ireland. A costa hè longa 8.300 chilometri. Sopra 1000 metri sopra u nivellu di u mare, appartene à u clima muntagnolu, è u restu appartene à u clima di a furesta tropicale tropicale.

A Papua Nova Guinea si trova in u suduveste di l'Oceanu Pacificu, cù a Pruvincia Irian Jaya di l'Indonesia à punente è l'Australia attraversu u Strettu di Torres à u sudu. Hè cumpostu di Nova Guinea à u nordu è di Papua à u sudu, cumprese più di 600 isule à u livante di Nova Guinea (Isula Irian) è Bougainville, Nova Brittania è Nova Irlanda. A costa hè longa 8 300 chilometri. Sopra 1000 metri sopra u nivellu di u mare, appartene à u clima muntagnolu, è u restu appartene à u clima di a furesta tropicale tropicale.

Bandera Naziunale: Hè rettangulare, cù un raportu di lunghezza à larghezza di 4: 3. A linea diagonale da l'angulu superiore sinistro à l'angulu inferiore destro divide a superficie di a bandiera in dui trianguli uguali. A parte suprana dritta hè rossa cù un acellu giallu di paradisu chì vola cù l'ale aperte; a manca manca hè nera cù cinque stelle bianche à cinque punte, una di e quali hè più chjuca. U Rossu simbulizeghja a bravura è a bravura; l'acellu di u paradisu, cunnisciutu ancu cum'è acellu di u paradisu, hè un acellu unicu in Papua Nova Guinea, simbulizendu u paese, l'indipendenza naziunale, a libertà è a felicità; u neru riprisenta u territoriu di u paese in l '"isuli neri"; l'accordu di cinque stelle simbolizza a pusizione Croce Meridionale (una di e piccule custellazioni meridionali, ancu se a custellazione hè chjuca, ma ci sò parechje stelle luminose), chì indica chì u paese si trova in l'emisferu sudu.

E persone si sò stallate in l'altupiani di a Nova Guinea in 8000 a.C. I Purtughesi anu scupertu l'isula di Nova Guinea in u 1511. In u 1884, Gran Bretagna è Germania anu divisu a metà orientale di a Nova Guinea è di l'isule vicine. In u 1906, a Nova Guinea Britannica hè stata amministrata da l'Australia è rinominata Territoriu Papua Australianu. In a Prima Guerra Mundiale, l'armata australiana hà occupatu a parte tedesca. U 17 di dicembre di u 1920, a Lega di e Nazioni hà decisu di cunfidà l'Australia per gestisce; A Nova Guinea hè stata una volta occupata da i Giappunesi durante a Siconda Guerra Mundiale. Dopu à a guerra, l'ONU hà incaricatu l'Australia di cuntinuà à gestisce a parte tedesca. , Chjamatu "Territoriu di Papua Nova Guinea". L'autonomia interna hè stata implementata u 1 di dicembre di u 1973. L'indipendenza u 16 di settembre di u 1975, hè diventata membru di u Commonwealth.

A Papua Nova Guinea hà una pupulazione di 5,9 milioni (2005), cù una crescita annuale di 2,7% (2005). A pupulazione urbana conta 15% è a populazione rurale conta 85%. U 98% sò melanesiani, u restu hè micronesianu, polinesianu, cinese è biancu. A lingua ufficiale hè l'inglese, è ci sò più di 820 lingue lucali. U Pidgin hè pupulare in a maiò parte di u paese. In Papua à u sudu, u Motu hè parlatu per u più, mentre chì in Nova Guinea in u nordu, u Pidgin hè parlatu soprattuttu. U 95% di i residenti sò cristiani.

A Papua Nova Guinea hà un riccu paisaghju naturale, eccu un paradisu per e barriere coralline, 450 spezie di coralli aprenu l'ochji. Inoltre, a cultura unica di i populi indigeni hè ancu una di e caratteristiche di a Papua Nova Guinea chì attrae turisti. Unu di i più famosi sò i maschere di diu sculpite da i lucali, chì sò aduprati in sacrifizii è balli.