Gambia codice di paese +220

Cumu chjamà Gambia

00

220

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Gambia Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT 0 ora

latitudine / longitudine
13°26'43"N / 15°18'41"W
codifica iso
GM / GMB
muneta
Dalasi (GMD)
Lingua
English (official)
Mandinka
Wolof
Fula
other indigenous vernaculars
elettricità
g tipu UK 3-pin g tipu UK 3-pin
bandera naziunale
Gambiabandera naziunale
capitale
Banjul
lista di banche
Gambia lista di banche
pupulazione
1,593,256
zona
11,300 KM2
GDP (USD)
896,000,000
telefunu
64,200
Telefuninu
1,526,000
Numaru di ospiti Internet
656
Numaru di utilizatori Internet
130,100

Gambia intruduzioni

A Gambia hè un paese musulmanu. U 90% di i so abitanti credenu in l'Islam. Ogni ghjennaghju, ci hè un grande festival Ramadan è parechji musulmani si precipitanu in a cità santa di a Mecca per adurà. A Gambia copre una superficia di 10 380 chilometri quadrati.Si trova in l'Africa occidentale, cunfinata da l'Oceanu Atlanticu à punente, è hà una costa di 48 chilometri. Tuttu u territoriu hè una pianura longa è stretta chì taglia in u territoriu di a Republica di u Senegal, è u fiume Gambia corre da livante à punente è sbocca in l'Oceanu Atlanticu. A Gambia hè divisa in stagione di pioggia è stagione secca. E risorse di l'acqua sotterranea sò pulite è abbondanti, è u livellu di l'acqua sotterranea hè relativamente altu, solu à circa 5 metri da a superficia.

A Gambia, u nome cumpletu di a Republica di Gambia, si trova in l'Africa occidentale, cunfinata da l'Oceanu Atlanticu à punente, è hà una costa di 48 chilometri. Tuttu u territoriu hè una pianura longa è stretta, chì taglia in u territoriu di a Republica di u Senegal. U fiume Gambia corre da livante à punente è sbocca in l'Oceanu Atlanticu.

A pupulazione di Gambia hè di 1,6 milioni (2006). I gruppi etnici principali sò: Mandingo (42% di a pupulazione), Fula (cunnisciutu ancu Pall, 16%), Wolof (16%), Jura (10%) è Sairahuri (9%). A lingua ufficiale hè l'inglese, è e lingue naziunali includenu u mandingu, u wolof è a fula non litterale (cunnisciuta ancu cum'è Pall) è u serahuri. U 90% di i residenti credenu in l'Islam, è u restu crede in u Protestantisimu, u Cattolicesimu è u fetichisimu.

À a fine di u XVIu seculu, i culoni britannichi invadenu. In u 1618 i britannichi anu stabilitu una roccaforte culuniale in l'Isula James à a foce di a Gambia. À a fine di u XVIIu seculu, i culoni francesi ghjunghjenu ancu nantu à a riva nordu di u fiume Gambia. In i prossimi 100 anni, Gran Bretagna è Francia anu fattu guerre per a Gambia è u Senegal. In u 1783, "U Trattatu di Versailles" hà piazzatu e sponde di u fiume Gambia sott'à a Gran Bretagna è u Senegal sottu à a Francia. Gran Bretagna è Francia ghjunghjenu à un accordu in u 1889 per delineare a fruntiera di l'attuale Gambia. In u 1959, a Gran Bretagna hà cunvucatu a Cunferenza Custituziunale di Gambia è hà accettatu a creazione di un "guvernu semi-autonomu" in Gambia. In u 1964, a Gran Bretagna accunsentì à l'indipendenza di a Gambia u 18 di ferraghju di u 1965. U 24 d'aprile di u 1970, a Gambia hà annunziatu a creazione di una republica.

Bandera Naziunale: Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 3: 2. Da cima à fondu, hè cumpostu da trè rettanguli orizontali paralleli di rossu, turchinu è verde. Ci hè una striscia bianca à a junzione di turchinu, rossu è verde. U Rossu simbulizeghja u sole; u turchinu simbulizeghja l'amore è a lealtà, è raprisenta ancu u fiume Gambia chì traversa l'est è l'ouest di u paese; u verde simbulizeghja a tulleranza è simbulizeghja ancu l'agricultura; e duie barre bianche riprisentanu a purezza, a pace, u rispettu di a lege, è i sentimenti amichevuli di i Gambiani à a ghjente di u mondu.