Ghjurdania codice di paese +962

Cumu chjamà Ghjurdania

00

962

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Ghjurdania Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +2 ora

latitudine / longitudine
31°16'36"N / 37°7'50"E
codifica iso
JO / JOR
muneta
Dinar (JOD)
Lingua
Arabic (official)
English (widely understood among upper and middle classes)
elettricità
Tipo d vechju plug britannicu Tipo d vechju plug britannicu
Spina Shuko di tipo F. Spina Shuko di tipo F.
g tipu UK 3-pin g tipu UK 3-pin

bandera naziunale
Ghjurdaniabandera naziunale
capitale
Amman
lista di banche
Ghjurdania lista di banche
pupulazione
6,407,085
zona
92,300 KM2
GDP (USD)
34,080,000,000
telefunu
435,000
Telefuninu
8,984,000
Numaru di ospiti Internet
69,473
Numaru di utilizatori Internet
1,642,000

Ghjurdania intruduzioni

A Ghjurdania copre una superficia di 96.188 chilometri quadrati. Si trova in l'Asia occidentale. Cunfina cù u Mari Rossu à u sudu, a Siria à u nordu, l'Iraq à u nordeste, l'Arabia Saudita à u sudeste è u sudu, è a Palestina è Israele à u punente. Hè u solu sboccu in mare. U tarrenu hè altu à punente è bassu à livante. L'ouest hè muntagnosu, è u levante è u sudeste sò deserti. U desertu cuntene più di 80% di a superficia di u paese. U fiume Giurdanu scorri in u Mari Mortu attraversu u punente. U Mari Mortu hè un lagu d'acqua salata, u puntu più bassu di a massa terrestre di u mondu, è a zona muntagnosa occidentale hà un clima mediterraneu subtropicale.

U Ghjurdanu, cunnisciutu cum'è u Regnu Hashemita di Giordania, si estende per una superficie di 96 188 km quadrati. Si trova in l'Asia occidentale è face parte di l'altupianu arabu. Cunfina cù u Mari Rossu à u sudu, a Siria à u nordu, l'Iraq à u nordeste, l'Arabia Saudita à u sudeste è u sudu, è a Palestina è Israele à l'ouest. Hè basicamente un paese senza litorale, è u golfu d'Aqaba hè u solu sboccu versu u mare. U terrenu hè altu à punente è bassu à livante. U punente hè muntagnosu, è u livante è u sudeste sò deserti. I deserti occupanu più di 80% di a superficia di u paese. U fiumu Giurdanu scorri in u Mari Mortu attraversu l'Occidente. U Mari Mortu hè un lagu d'acqua salata, chì a so superficia hè 392 metri sottu u livellu di u mare, chì hè u puntu più bassu in terra di u mondu. A zona muntagnosa occidentale hà un clima mediterraniu subtropicale.

U Ghjurdanu era in origine parte di Palestina. A prima cità-statu hè stata custruita in u XIII seculu a.C. Fu successivamente guvernata da Assiria, Babilonia, Persia è Macedonia. U settimu seculu appartene à u territoriu di l'Imperu Arabu. Appartenia à l'Imperu Ottumanu à u XVIu seculu. Dopu a prima guerra mundiale, hè diventatu un mandatu britannicu. In u 1921, u Regnu Unitu hà divisu a Palestina in livante è à punente cù u fiumu Giurdanu cum'è cunfine.U punente era sempre chjamatu Palestina è u livante era chjamatu Trans-Ghjurdanu. Abdullah, u secondu figliolu di l'anzianu rè Hanzhi Hussein, hè diventatu u capu di l'emiratu Trans-Ghjurdanu. In Farraghju 1928, Gran Bretagna è Transjordan anu firmatu un Accordu di Trattatu Britannicu di 20 anni. U 22 di marzu di u 1946, a Gran Bretagna hè stata ubligata à ricunnosce l'indipendenza di a Transjordania. U 25 di maghju di u listessu annu, Abdullah diventa rè (emiru), è u paese hè statu chjamatu u Regnu Hashemita di a Transjordania. In u 1948, dopu à a scadenza di l'accordu di trattatu britannicu, a Gran Bretagna hà furzatu a Transjordania à firmà un "Trattatu di Alleanza" britannicu di 20 anni. In Maghju 1948, a Giordania hà occupatu 4.800 chilometri quadrati di terra in Cisgiordania di u fiume Giordanu in a prima Guerra Arabo-Israeliana. In aprile 1950, a Cisgiordania è a Cisgiordania di u fiume Giurdanu si sò unite per esse chjamati u Regnu Hashemita di Giordania.

A bandera naziunale: Hè un rettangulu horizontale cù un raportu di lunghezza à larghezza di 2: 1. À u latu di u palu di bandiera ci hè un triangulu isuscelu rossu cù una stella bianca à sette punte; da cima à fondu à u latu drittu ci hè una larga striscia parallella di neru, biancu è verde. I quattru culori sopra sò panarabichi, è a stella bianca à sette punte simbulizeghja u Coranu.

Jordan hà una populazione di 4,58 milioni (1997). A maiurità sò arabi, di i quali 60% sò palestinesi. Ci hè ancu uni pochi Turkmeni, Armeni è Kirghizi. L'arabu hè a lingua naziunale, è l'inglese hè comunmente adupratu. Più di 92% di i residenti credenu in l'Islam è appartenenu à a setta sunnita; circa 6% credenu in u Cristianesimu, principalmente ortodossu grecu.


Amman : Amman hè a capitale di a Giordania è a più grande cità di u paese, u centru ecunomicu è culturale, a capitale di a pruvincia di Amman, è un impurtante centru cummerciale è finanziariu in l'Asia Occidentale È centru di trasportu. Situata in a zona muntagnosa di a parte orientale di i Monti Ajloun, vicinu à u fiume Amman è i so affluenti, hè cunnisciuta cum'è a "cità di e sette muntagne" perchè si trova nantu à 7 colline. Cù l'aumentu massiccia di l'immigrazione palestinese dapoi a guerra arabu-israeliana di u 1967, a zona urbana s'hè allargata à e zone di muntagna circundante. Una pupulazione di 2.126 milioni di persone (cuntendu per 38,8% di a pupulazione tutale di u paese in u 2003. U clima hè piacevule, cù una temperatura media di 25,6 ℃ in Aostu è 8,1 ℃ in Ghjennaghju.

Amman hè una famosa cità antica in Asia Occidentale, già 3000 anni fà Amman era a capitale di un picculu regnu, chjamatu La Paz Amman à l'epica. U populu Amon chì credeva in l'antica dea sun egiziana (a dea Amon) hà custruitu una volta a so capitale quì, chjamata "Amon", chì significa "esse" A benedizzione di a dea Amon ". Storicamente, a cità hè stata invasa da Assiria, Caldea, Persia, Grecia, Macedonia, Arabia è Turchia Ottumana. In l'era macedone, era chjamata Felterfia, è fù cunquistata da l'Arabi in u 635. Originariamente si chjamava Amman. À u principiu di u Medievu, era sempre unu di i centri cummerciale è di e rotte di trasportu in Asia Occidentale è in Africa di u Nordu. Hè diminuitu dopu à u VII seculu. Hè diventatu a capitale di l'emiratu Trans-Ghjordanu in u 1921. Hè diventata a capitale di u Regnu Haŝemita di Ghjordania in u 1946.

Amman hè un centru cummerciale internaziunale, finanziariu è cummerciale internaziunale. Ci hè l'alimentu, u tessile, u tabaccu, a carta, a pelle, u cimentu è altre industrie. Hè un centru di trasportu naziunale maiò. Ci sò autostrade chì portanu à Ghjerusalemme, Aqaba è l'Arabia Saudita. Ci sò verticali A via ferrata chì passa per a fruntiera naziunale. A cità di u sudu di l'Aeroportu Alia hè una stazione aereu internaziunale è una basa di forza aeree. L'antica cità di l'Asia Occidentale, una attrazione turistica, hà assai monumenti storichi.