Ghjurdania Infurmazione basica
Ora lucale | U vostru tempu |
---|---|
|
|
Fusula ora lucale | Differenza di fuso orariu |
UTC/GMT +2 ora |
latitudine / longitudine |
---|
31°16'36"N / 37°7'50"E |
codifica iso |
JO / JOR |
muneta |
Dinar (JOD) |
Lingua |
Arabic (official) English (widely understood among upper and middle classes) |
elettricità |
Tipo d vechju plug britannicu Spina Shuko di tipo F. g tipu UK 3-pin |
bandera naziunale |
---|
capitale |
Amman |
lista di banche |
Ghjurdania lista di banche |
pupulazione |
6,407,085 |
zona |
92,300 KM2 |
GDP (USD) |
34,080,000,000 |
telefunu |
435,000 |
Telefuninu |
8,984,000 |
Numaru di ospiti Internet |
69,473 |
Numaru di utilizatori Internet |
1,642,000 |
Ghjurdania intruduzioni
A Ghjurdania copre una superficia di 96.188 chilometri quadrati. Si trova in l'Asia occidentale. Cunfina cù u Mari Rossu à u sudu, a Siria à u nordu, l'Iraq à u nordeste, l'Arabia Saudita à u sudeste è u sudu, è a Palestina è Israele à u punente. Hè u solu sboccu in mare. U tarrenu hè altu à punente è bassu à livante. L'ouest hè muntagnosu, è u levante è u sudeste sò deserti. U desertu cuntene più di 80% di a superficia di u paese. U fiume Giurdanu scorri in u Mari Mortu attraversu u punente. U Mari Mortu hè un lagu d'acqua salata, u puntu più bassu di a massa terrestre di u mondu, è a zona muntagnosa occidentale hà un clima mediterraneu subtropicale. U Ghjurdanu, cunnisciutu cum'è u Regnu Hashemita di Giordania, si estende per una superficie di 96 188 km quadrati. Si trova in l'Asia occidentale è face parte di l'altupianu arabu. Cunfina cù u Mari Rossu à u sudu, a Siria à u nordu, l'Iraq à u nordeste, l'Arabia Saudita à u sudeste è u sudu, è a Palestina è Israele à l'ouest. Hè basicamente un paese senza litorale, è u golfu d'Aqaba hè u solu sboccu versu u mare. U terrenu hè altu à punente è bassu à livante. U punente hè muntagnosu, è u livante è u sudeste sò deserti. I deserti occupanu più di 80% di a superficia di u paese. U fiumu Giurdanu scorri in u Mari Mortu attraversu l'Occidente. U Mari Mortu hè un lagu d'acqua salata, chì a so superficia hè 392 metri sottu u livellu di u mare, chì hè u puntu più bassu in terra di u mondu. A zona muntagnosa occidentale hà un clima mediterraniu subtropicale. U Ghjurdanu era in origine parte di Palestina. A prima cità-statu hè stata custruita in u XIII seculu a.C. Fu successivamente guvernata da Assiria, Babilonia, Persia è Macedonia. U settimu seculu appartene à u territoriu di l'Imperu Arabu. Appartenia à l'Imperu Ottumanu à u XVIu seculu. Dopu a prima guerra mundiale, hè diventatu un mandatu britannicu. In u 1921, u Regnu Unitu hà divisu a Palestina in livante è à punente cù u fiumu Giurdanu cum'è cunfine.U punente era sempre chjamatu Palestina è u livante era chjamatu Trans-Ghjurdanu. Abdullah, u secondu figliolu di l'anzianu rè Hanzhi Hussein, hè diventatu u capu di l'emiratu Trans-Ghjurdanu. In Farraghju 1928, Gran Bretagna è Transjordan anu firmatu un Accordu di Trattatu Britannicu di 20 anni. U 22 di marzu di u 1946, a Gran Bretagna hè stata ubligata à ricunnosce l'indipendenza di a Transjordania. U 25 di maghju di u listessu annu, Abdullah diventa rè (emiru), è u paese hè statu chjamatu u Regnu Hashemita di a Transjordania. In u 1948, dopu à a scadenza di l'accordu di trattatu britannicu, a Gran Bretagna hà furzatu a Transjordania à firmà un "Trattatu di Alleanza" britannicu di 20 anni. In Maghju 1948, a Giordania hà occupatu 4.800 chilometri quadrati di terra in Cisgiordania di u fiume Giordanu in a prima Guerra Arabo-Israeliana. In aprile 1950, a Cisgiordania è a Cisgiordania di u fiume Giurdanu si sò unite per esse chjamati u Regnu Hashemita di Giordania. A bandera naziunale: Hè un rettangulu horizontale cù un raportu di lunghezza à larghezza di 2: 1. À u latu di u palu di bandiera ci hè un triangulu isuscelu rossu cù una stella bianca à sette punte; da cima à fondu à u latu drittu ci hè una larga striscia parallella di neru, biancu è verde. I quattru culori sopra sò panarabichi, è a stella bianca à sette punte simbulizeghja u Coranu. Jordan hà una populazione di 4,58 milioni (1997). A maiurità sò arabi, di i quali 60% sò palestinesi. Ci hè ancu uni pochi Turkmeni, Armeni è Kirghizi. L'arabu hè a lingua naziunale, è l'inglese hè comunmente adupratu. Più di 92% di i residenti credenu in l'Islam è appartenenu à a setta sunnita; circa 6% credenu in u Cristianesimu, principalmente ortodossu grecu. Amman : Amman hè a capitale di a Giordania è a più grande cità di u paese, u centru ecunomicu è culturale, a capitale di a pruvincia di Amman, è un impurtante centru cummerciale è finanziariu in l'Asia Occidentale È centru di trasportu. Situata in a zona muntagnosa di a parte orientale di i Monti Ajloun, vicinu à u fiume Amman è i so affluenti, hè cunnisciuta cum'è a "cità di e sette muntagne" perchè si trova nantu à 7 colline. Cù l'aumentu massiccia di l'immigrazione palestinese dapoi a guerra arabu-israeliana di u 1967, a zona urbana s'hè allargata à e zone di muntagna circundante. Una pupulazione di 2.126 milioni di persone (cuntendu per 38,8% di a pupulazione tutale di u paese in u 2003. U clima hè piacevule, cù una temperatura media di 25,6 ℃ in Aostu è 8,1 ℃ in Ghjennaghju. Amman hè una famosa cità antica in Asia Occidentale, già 3000 anni fà Amman era a capitale di un picculu regnu, chjamatu La Paz Amman à l'epica. U populu Amon chì credeva in l'antica dea sun egiziana (a dea Amon) hà custruitu una volta a so capitale quì, chjamata "Amon", chì significa "esse" A benedizzione di a dea Amon ". Storicamente, a cità hè stata invasa da Assiria, Caldea, Persia, Grecia, Macedonia, Arabia è Turchia Ottumana. In l'era macedone, era chjamata Felterfia, è fù cunquistata da l'Arabi in u 635. Originariamente si chjamava Amman. À u principiu di u Medievu, era sempre unu di i centri cummerciale è di e rotte di trasportu in Asia Occidentale è in Africa di u Nordu. Hè diminuitu dopu à u VII seculu. Hè diventatu a capitale di l'emiratu Trans-Ghjordanu in u 1921. Hè diventata a capitale di u Regnu Haŝemita di Ghjordania in u 1946. P > Amman hè un centru cummerciale internaziunale, finanziariu è cummerciale internaziunale. Ci hè l'alimentu, u tessile, u tabaccu, a carta, a pelle, u cimentu è altre industrie. Hè un centru di trasportu naziunale maiò. Ci sò autostrade chì portanu à Ghjerusalemme, Aqaba è l'Arabia Saudita. Ci sò verticali A via ferrata chì passa per a fruntiera naziunale. A cità di u sudu di l'Aeroportu Alia hè una stazione aereu internaziunale è una basa di forza aeree. L'antica cità di l'Asia Occidentale, una attrazione turistica, hà assai monumenti storichi. |