Zambia Infurmazione basica
Ora lucale | U vostru tempu |
---|---|
|
|
Fusula ora lucale | Differenza di fuso orariu |
UTC/GMT +2 ora |
latitudine / longitudine |
---|
13°9'6"S / 27°51'9"E |
codifica iso |
ZM / ZMB |
muneta |
Kwacha (ZMW) |
Lingua |
Bembe 33.4% Nyanja 14.7% Tonga 11.4% Lozi 5.5% Chewa 4.5% Nsenga 2.9% Tumbuka 2.5% Lunda (North Western) 1.9% Kaonde 1.8% Lala 1.8% Lamba 1.8% English (official) 1.7% Luvale 1.5% Mambwe 1.3% Namwanga 1.2% Lenje 1.1% Bisa 1% other 9.2% un |
elettricità |
Tipu c European 2-pin Tipo d vechju plug britannicu g tipu UK 3-pin |
bandera naziunale |
---|
capitale |
Lusaka |
lista di banche |
Zambia lista di banche |
pupulazione |
13,460,305 |
zona |
752,614 KM2 |
GDP (USD) |
22,240,000,000 |
telefunu |
82,500 |
Telefuninu |
10,525,000 |
Numaru di ospiti Internet |
16,571 |
Numaru di utilizatori Internet |
816,200 |
Zambia intruduzioni
A Zambia copre una superficie di 750.000 chilometri quadrati, a maiò parte di i quali hè una regione di plateau. Hè un paese senza litorale in l'Africa sud-centrale. Cunfina a Tanzania à u nordeste, u Malawi à u livante, u Mozambicu à u sudeste, u Zimbabwe, u Botswana è a Namibia à u sudu, è a Namibia à u punente. L'Angola cunfina cù u Congo (Kinshasa) è a Tanzania à u nordu. A maiò parte di e zone di u territoriu sò altipiani, è u terrenu pende generalmente da u nordeste à u suduveste. U fiumu Zambezi orientale attraversa l'ouest è u sudu. Hà un clima di prati tropicali, divisu in trè stagioni: frescu è seccu, caldu è seccu, è caldu è umitu. Zambia, u nome cumpletu di a Republica di Zambia, copre una superficia di 750.000 chilometri quadrati, a maiò parte di i quali appartenenu à a zona di l'altupianu. Un paese senza mare situatu in u centru di l'Africa sudu. Cunfina cù a Tanzania à nordeste, u Malawi à livante, u Mozambicu à sudeste, u Zimbabwe, u Botswana è a Namibia à u sudu, l'Angola à l'ouest, è u Congo (Golden) è a Tanzania à u nordu. A maiò parte di e zone di u territoriu sò altipiani cù un'altitudine di 1000-1500 metri, è u terrenu generalmente pende da nordeste à suduveste. Tuttu u territoriu hè divisu in cinque regioni secondu a geomorfologia: a Grande Valle di u Rift à nordeste, u Plateau Katanga à nordu, u Bacinu Kalahari à suduveste, u Plateau Luangwa-Malawi à sudeste è u Bacinu di u fiume Luangwa à mezu zona. U Monti Mafinga à a fruntiera nordeste hè 2.164 metri sopra u livellu di u mare, u puntu più altu di u paese. U fiume Zambezi scorre per l'ouest è u sudu, è ci hè a famosa Cascate Mosi Otunya (Cascate Victoria) annantu à u fiume. U fiumu Luapula in a parte alta di u fiume Congo (fiume Zaire) nasce in u territoriu. U clima di i prati tropicali hè divisu in trè stagioni: frescu è seccu (maghju-aostu), caldu è seccu (settembre-nuvembre) è caldu è umitu (dicembre-aprile). U paese hè divisu in 9 pruvince è 68 cuntene. Nomi di pruvince: Luapula, Nordu, Norduveste, Cintura di Rame, Centrale, Est, Ovest, Sud, Lusaka. Intornu à u XVIu seculu, alcune tribù di a famiglia di e lingue Bantu cumincianu à stallassi in questa zona. Da u XVIu seculu à u 19u seculu, i regni di Ronda, Kaloro è Baroz sò stati stabiliti in u territoriu. À a fine di u XVIIIu seculu, i culoni portughesi è britannichi invadenu unu dopu l'altru. In u 1911, i culoni britannichi chjamanu questa zona "Terra Protetta di a Rhodesia di u Nordu" è eranu sottu a ghjurisdizione di a "Cumpagnia Britannica di u Sudafrica". In u 1924, a Gran Bretagna hà mandatu un guvernatore per dirige u regnu. U 3 di settembre di u 1953, u Regnu Unitu unì per forza a Rhodesia Meridionale, a Rhodesia di u Nordu è a Nyasaland (oghje chjamata Malawi) in a "Federazione Centrafricana". Per via di l'uppusizione di a ghjente di i trè paesi, a "Federazione Centrafricana" hè stata sciolta in Dicembre 1963. In ghjennaghju di u 1964, a Rhodesia di u Nordu hà messu in opera un autogovernu internu. U Partitu Naziunale di l'Indipendenza Naziunale hà furmatu un "autogovernu internu". U 24 d'ottobre di u listessu annu, hà dichjaratu ufficialmente a so indipendenza. U paese hè statu chjamatu Repubblica di Zambia, ma hè restatu in u Commonwealth, Kaun Daren Presidente. D'agostu 1973, una nova custituzione hè stata passata, pruclamendu l'entrata di Zan in a Seconda Repubblica. Bandera Naziunale: Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 3: 2. A superficia di a bandera hè verde. U rettangulu verticale in fondu à dritta hè cumpostu da trè strisce verticali parallele uguali di rossu, neru è aranciu. Sopra ci hè un acula cù l'ali sparghjenti. U verde simbulizeghja e risorse naturale di u paese, u rossu simbulizeghja a lotta per a libertà, u neru raprisenta i Zambiani, è l'aranciu simbulizeghja i depositi minerali di u paese. L'acula volante simbulizeghja l'indipendenza è a libertà di a Zambia. A Zambia hà una populazione di 10,55 milioni (2005). A maiò parte di elle appartenenu à e lingue Bantu nere. Ci hè 73 gruppi etnichi. A lingua ufficiale hè l'inglese, è ci sò 31 lingue naziunali. Frà elle, 30% credenu in u Cristianesimu è in u Cattolicesimu, è a maiò parte di i residenti rurali credenu in e religioni primitive. A Zambia hè ricca in risorse naturali, principalmente rame, cù riserve di rame di più di 900 milioni di tunnellate. Hè u quartu più grande pruduttore di rame in u mondu è hè cunnisciutu cum'è u "paese di e mine di rame". In più di u ramu, ci sò minerali cum'è cobalt, piombu, cadmiu, nickel, ferru, oru, argentu, zincu, stagno, uraniu, smeraldo, cristallu, vanadiu, grafite è mica. Frà elli, u cobalt, cum'è minerale assuciatu di rame, hà una riserva di circa 350.000 tunnellate, u sicondu postu in u mondu. A Zambia hà assai fiumi è abbondanti risorse idroelettriche. L'energia elettrica cuntene u 99% di a generazione d'energia tutale di u paese. A percentuale di cupertura naziunale di e fureste hè di 45%. A mineria, l'agricultura è u turismu sò i trè pilastri di l'ecunumia zambiana. U corpu principale di l'industria mineraria hè l'estrazione di minerale di rame è di cobalt è a fusione di rame è cobalt. U ramu occupa una pusizione impurtante in l'ecunumia zambiana, è u 80% di i rivenuti di e valute di u paese venenu da l'esportazioni di ramu. U valore di a pruduzzione agricula conta circa 15,3% di u PIL di a Zambia, è a pupulazione agricula conta circa a metà di a pupulazione tutale. A Zambia hà ricche risorse turistiche. U fiume Zambezi, u quartu fiume più grande di l'Africa, scorre à traversu i trè quarti di u Zambia. Forma e famose cascate Vittoria à a junzione di Zambia è Zimbabwe. Attrae turisti di tuttu u mondu ogni annu. A Zambia hà ancu 19 parchi safari naziunali è 32 zone di gestione di a caccia. |