Canada codice di paese +1

Cumu chjamà Canada

00

1

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Canada Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT -5 ora

latitudine / longitudine
62°23'35"N / 96°49'5"W
codifica iso
CA / CAN
muneta
Dollaru (CAD)
Lingua
English (official) 58.7%
French (official) 22%
Punjabi 1.4%
Italian 1.3%
Spanish 1.3%
German 1.3%
Cantonese 1.2%
Tagalog 1.2%
Arabic 1.1%
other 10.5% (2011 est.)
elettricità
Un tippu Nordu-Giappone 2 aghi Un tippu Nordu-Giappone 2 aghi
Tipo b US 3 pin Tipo b US 3 pin
bandera naziunale
Canadabandera naziunale
capitale
Ottawa
lista di banche
Canada lista di banche
pupulazione
33,679,000
zona
9,984,670 KM2
GDP (USD)
1,825,000,000,000
telefunu
18,010,000
Telefuninu
26,263,000
Numaru di ospiti Internet
8,743,000
Numaru di utilizatori Internet
26,960,000

Canada intruduzioni

U Canada hè unu di i paesi cù u più laghi di u mondu. Si trova in a parte sittintriunali di l'America di u Nordu, cunfinendu l'Oceanu Atlanticu à livante, l'Oceanu Pacificu à l'ouest, i Stati Uniti cuntinentali à u sudu, l'Oceanu Articu à u nordu, l'Alaska à u norduveste, è a Groenlandia attraversu a baia di Baffin à u nordeste. speranza. U Canada hà una superficia di 9984670 chilometri quadrati, u sicondu postu in u mondu, cù una costa di più di 240.000 chilometri. A causa di l'influenza di i venti di punente, a maiò parte di a regione hà un clima continentale di foreste di conifere temperate continentale, cun temperature leggermente più basse in est, clima moderatu in sud, clima dolce è umidu in ovest, clima di tundra fredda in u nordu, è un fretu severu tuttu l'annu in l'Isule Artiche.

U Canada hà un vastu territoriu cù una superficia terrestre di 998,4670 chilometri quadrati, u sicondu postu in u mondu. Situatu in a parti sittintriunali di l'America di u Nordu (eccettu a penisula di l'Alaska è a Groenlandia, tutta a metà nordica hè territoriu canadianu). Cunfina à l'Oriente cù l'Oceanu Atlanticu, à punente cù l'Oceanu Pacificu, à u sudu cù i Stati Uniti cuntinentali è à u nordu cù l'Oceanu Articu. Cunfina cù l'Alaska in i Stati Uniti à u norduveste è a Groenlandia attraversu Baffin Bay à u nordeste. A costa hè longa più di 240 000 chilometri. U livante hè una zona di muntagna, è i Grandi Laghi è a zona di San Lorenzo cunfinendu i Stati Uniti à u sudu anu un terrenu pianu è assai bacini. À punente si trova a Cordillera Mountains, a regione più alta di u Canada, cù parechje cime sopra à 4000 metri sopra u livellu di u mare. U nordu hè l'arcipelagu Articu, principalmente colline è muntagne basse. A parte centrale hè a zona di pianura. A muntagna più alta, Logan Peak, hè situata in i Muntagni Rucciosi à punente, cù un'altitudine di 5.951 metri. U Canada hè unu di i paesi cù u più laghi di u mondu. Affettata da i venti di u punente, a maiò parte di u Canada hà un clima continentale di fureste di conifere temperate cuntinentali. E temperature sò leggermente più basse à livante, muderate à sudu, mite è umide à punente, è clima di tundra fredda à nordu. L'Isule Artiche anu fretu tuttu l'annu.

U paese hè divisu in 10 pruvince è trè regioni. E 10 province sò: Alberta, Columbia Britannica, Manitoba, New Brunswick, Terranova è Labrador, Nova Scozia, Ontario, Isola di u Principe Edoardo, Quebec è Saskatchewan. E trè regioni sò: Territori di u Norduveste, Territorii di u Yukon è Territorii di u Nunavut. Ogni pruvincia hà un guvernu pruvinciale è una assemblea provinciale eletta. L'area di u Nunavut hè stata furmalizata furmalmente l'1 d'aprile di u 1999 è gestita da i Inuit.

A parolla Canada vene da a lingua Huron-Iroquois, chì significa "paese, casetta o capannone". L'espluratore francese Cartier hè ghjuntu quì in u 1435 è hà dumandatu à l'indiani u nome di u locu. U capu hà rispostu "Canada", chì significa un paese vicinu. Cartier hà erroneamente pensatu chì si riferisce à tutta a regione, è da tandu a chjamava Canada. Un altru argumentu hè chì in 1500, l'esploratore portoghese Cortrell hè ghjuntu quì è hà vistu una desolazione, cusì hà dettu Canada! Significa "Ùn ci hè nunda quì." Indiani è Inuit (Eskimos) eranu i primi residenti di u Canada. Da u XVIu seculu, u Canada diventa una culunia francese è britannica. Trà u 1756 è u 1763, Gran Bretagna è Francia scoppianu in a "Guerra di Sette Anni" in Canada. A Francia hè stata scunfatta è hà cedutu a culunia à a Gran Bretagna. In u 1848, e culunie britanniche di l'America di u Nordu anu stabilitu un guvernu autonomu. U 1u di lugliu di u 1867, u Parlamentu britannicu appruva a "Legge Britannica di l'America di u Nordu", chì unisce e pruvince di u Canada, u Novu Brunswick è a Nova Scozia in una federazione, chì diventa u primu duminiu in u Regnu Unitu, chjamatu Dominion of Canada. Da u 1870 à u 1949, altre pruvincie anu ancu aderitu à a federazione. In u 1926, a Gran Bretagna hà ricunnisciutu u "statutu uguale" di u Canada è u Canada hà cuminciatu à ottene l'indipendenza diplomatica. In 1931, u Canada hè diventatu membru di u Commonwealth, è u so parlamentu hà ancu ricevutu u putere legislativu uguale cù u parlamentu britannicu. In u 1967 u Partitu di u Quebec hà postu a quistione di dumandà l'indipendenza di u Quebec, è in u 1976 u partitu hà vintu l'elezzioni pruvinciali. U Québec hà fattu un referendum nantu à l'indipendenza in u 1980, è si hè trovu chì ci eranu in gran parte avversarii, ma u prublema ùn hè statu finalmente risoltu. Di marzu 1982, a Camera di i Lordi è a Camera di i Cumuni britannichi anu passatu a "Legge di a Custituzione Canadese". In aprile, a Legge hè stata appruvata da a Regina per entrà in vigore. Da tandu, u Canada hà ottenutu pieni puteri per legislà è mudificà a custituzione.

U Canada hà una populazione di 32.623 milioni (2006). Appartene à un paese tipicu cun una grande area è una populazione scarsa. Frà elli, a discendenza britannica hà fattu u 28%, a discendenza francese hà representatu u 23%, l'altra discendenza europea hà rappresentatu u 15%, i populi indigeni (indiani, miti è inuit) anu fattu circa 2%, è u restu eranu di origine asiatica, latinoamericana è africana. Aspetta. Frà elle, a pupulazione chinesa hà fattu 3,5% di a pupulazione tutale di u Canada, ciò chì ne face a più grande minurità etnica in Canada, vale à dì, u più grande gruppu etnicu fora di i bianchi è aborigini. Inglese è Francese sò tramindui lingue ufficiali. Frà l'abitanti, 45% credenu in u Cattolicesimu è 36% credenu in u Protestantisimu.

U Canada hè unu di i sette grandi paesi industrializati di l'Occidenti. L'industria manifatturiera è di alta tecnulugia sò relativamente sviluppate. L'industrie di risorse, a fabricazione primaria è l'agricultura sò ancu i principali pilastri di l'ecunumia naziunale. In u 2006, u PIB di u Canada era di 1.088.937 miliardi di dollari americani, postu 8u in u mondu, cù un valore per capita di 32.898 USD. U Canada si basa nantu à u cummerciu è si basa assai nantu à l'investimenti stranieri è u cummerciu esternu. U Canada hà un vastu territoriu è ricche risorse forestali, chì coprenu una superficie di 4,4 milioni di chilometri quadrati, cù foreste produttive di legnu chì coprenu una superficie di 2,86 milioni di chilometri quadrati, rispettivamente 44% è 29% di u territoriu di u paese; Una grande quantità di legnu, pannelli di fibra è carta di ghjurnale sò spurtate ogni annu. L'industria hè basata principalmente nantu à u pitroliu, a fusione di metalli è a fabbricazione di carta, è l'agricultura hè principalmente basata annantu à u granu.I culturi principali sò u granu, l'orzu, u lino, l'avena, u colza è u granu. A superficia di e terre cultivabile conta circa 16% di a superficia terrestre di u paese, di i quali circa 68 milioni di ettari di terre cultivabili, chì rappresentanu l'8% di a superficie di u paese. In Canada, 890.000 chilometri quadrati sò cuparti da l'acqua, è e risorse d'acqua dolce cuntenenu u 9% di u mondu. A pesca hè assai sviluppata, u 75% di i prudutti di a pesca sò esportati, è hè u più grande esportatore di pesca di u mondu. L'industria di u turismu di u Canada hè dinò assai sviluppata, postu à u nonu postu trà i paesi cù u più altu redditu turisticu di u mondu.


Ottawa: A capitale di u Canada, Ottawa, si trova à a fruntiera di u sudeste di l'Ontario è u Quebec. A regione capitale (cumpresi Ottawa in Ontario, Hull in Quebec è e cità circundante) hà una populazione di più di 1,1 milioni (2005) è una superficie di 4.662 chilometri quadrati.

Ottawa si trova in una terra bassa, cù un'altitudine media di circa 109 metri. A zona circundante hè guasi cumpletamente circundata da e rocce di u Scudu Canadese. Appartene à u clima di a furesta di conifere temperate fredde cuntinentali. In estate, l'umidità di l'aria hè relativamente alta è hà e caratteristiche di un clima marittimu. D’invernu, postu chì ùn ci sò muntagne à traversu u nordu, u currente d’aria fredda secca è forte da l’Articu pò spazzà a terra d’Ottawa senza alcunu ostaculu. U clima hè seccu è fretu. A temperatura media di ghjennaghju hè di -11 gradi. Hè una di e capitale più frette di u mondu. Hè ghjuntu à menu 39 gradi. Quandu vene a primavera, tutta a cità hè piena di tulipani culuriti, rendendu sta capitale estremamente bella, cusì Ottawa hà a reputazione di "Tulip City". Sicondu statistiche di u Dipartimentu Meteorologicu, Ottawa hà temperature notturne sottu à zeru per circa 8 mesi ogni annu, allora alcune persone a chjamanu a "cità fredda severa".

Ottawa hè una cità giardinu, è circa 2 milioni di turisti visitanu quì ogni annu. U Canale Rideau passa per u centru di a cità di Ottawa. À punente di u Canale Rideau si trova a cità alta, chì hè circundata da Capitol Hill è cuntene parechje agenzie governative. U Palazzu di u Parlamentu, situatu à u pede di a Collina di u Parlamentu annantu à u fiume Ottawa, hè un cumplessu di custruzzioni goticu talianu.In u centru, ci hè una sala cù simbuli pruvinciali canadiani è una torre di pace di 88,7 metri. À manca è à dritta di a torra ci sò a Camera di i Rapprisintanti è u Senatu, seguitata da a grande scala Biblioteca di u Cungressu. À u sudu di Capitol Hill, longu u Canale Rideau, si trova u Memoriale di Guerra Civile in u centru di Federation Square. In Wellington Avenue di fronte à u Capitoliu, ci sò gruppi di palazzi impurtanti cum'è u Palazzu di u Guvernu Federale, u Palazzu di a Ghjustizia, a Corte Suprema è a Banca Centrale. À u livante di u Canale Rideau si trova u Distrittu Xiacheng.Questa hè una zona induve i residenti di lingua francese sò cuncentrati, cù edifizii famosi cum'è u Municipiu è l'Archiviu Naziunale.

Ottawa hè sempre una cità culturale. U centru d'arte di a cità hà a Galleria Naziunale è parechji musei. L'Università di Ottawa, l'Università Carleton è l'Università St.Paul sò e scole più alte di a cità. L'Università Carleton hè una sola università inglese.L'Università di Ottawa è l'Università di Saint Paul sò tramindui università bislingue.

Vancouver: Vancouver (Vancouver) si trova à a punta meridionale di a Columbia Britannica, in Canada, è hè una bella cità. Hè circundata da muntagne da trè parte è da u mare da l'altra parte. Ancu se Vancouver si trova à una alta latitudine simile à a Pruvincia di Heilongjiang di a Cina, hè influenzata da u mussone di u Pacificu è da i currenti caldi à u sudu, è ci sò muntagne rocciose chì attraversanu u cuntinente nordamericanu cum'è barriera à u nordeste.

Vancouver hè a cità cù u più grande portu di a costa occidentale di u Canada. U Portu di Vancouver hè un portu di acque profonde cunghjelatu naturalmente. Ancu in u severu invernu, a temperatura media hè superiore à 0 gradi Celsius. Per via di e so cundizioni geografiche uniche, u Portu di Vancouver hè u più grande portu di manipulazione di merci in massa nantu à a costa uccidentale di l'America di u Nordu. Ci sò rigulari viaghji marittimi cù l'Asia, l'Oceania, l'Europa è l'America Latina. Migliaia di navi entranu in u portu ogni annu, è u flussu annuale di carica hè di circa 100 milioni di tunnellate. Sicondu statistiche, 80% -90% di e nave chì venenu in Hong Kong sò da Cina, Giappone è altri paesi è regioni di u Far Eastern. Dunque, Vancouver hè cunnisciuta cum'è a porta d'ingressu di u Canada à livante. Inoltre, a navigazione interna di Vancouver, e ferrovie, l'autostrade è u trasportu aereu sò tutti ben sviluppati. U nome Vancouver deriveghja da u navigatore britannicu George Vancouver. In u 1791, George Vancouver hà fattu a so prima spedizione in a zona. Dapoi, a pupulazione chì si hè stabilita quì hè aumentata à pocu à pocu. A creazione di l'istituzioni municipali hà iniziatu in u 1859. A cità hè stata stabilita ufficialmente u 6 aprile 1886. Per cummimurà u primu espluratore chì hè ghjuntu quì, a cità hà chjamatu u nome di Vancouver.

Toronto: Toronto (Toronto) hè a capitale di l'Ontario, in Canada, cù una populazione di più di 4,3 milioni è una superficia di 632 chilometri quadrati. Toronto hè situatu nantu à a riva norduveste di u Lavu Ontario, u centru di i Grandi Laghi in l'America di u Nordu, u più grande gruppu di laghi d'acqua dolce in u mondu. Hà un terrenu pianu è belli paisaghji. Ci hè u fiume Tun è u fiume Hengbi durante i quali e nave ponu entrà in l'Oceanu Atlanticu attraversu u fiume San Lorenzo. Hè una cità portuale impurtante in i Grandi Laghi di u Canada. Toronto era à l'origine un locu induve l'indiani scambiavanu beni di caccia accantu à u lagu. Cù u tempu, diventò à pocu à pocu un locu di riunione per a ghjente. "Toronto" significa locu di riunione in indianu.

Cum'è u centru ecunomicu di u Canada, Toronto hè a più grande cità di u Canada. Si trova in u core di u Canada è hè vicina à e regioni sviluppate industrialmente di u livante di i Stati Uniti, cum'è Detroit, Pittsburgh è Chicago. L'industria di l'automobile, l'industria elettronica, l'industria finanziaria è u turismu ghjocanu un rolu impurtante in l'ecunumia di Toronto, è a più grande pianta di fabricazione di l'automobile in Canada si trova quì. I so prudutti di alta tecnulugia cuntanu per 60% di u paese.

Toronto hè ancu un impurtante centru culturale, educativu è di ricerca scientifica. L'Università di Toronto, a più grande università di u Canada, hè stata fundata in u 1827. U campus copre una superficia di 65 ettari è hà 16 università. L'Università di York in u norduveste di a cità hà istituitu u Bethune College per offre corsi nantu à a Cina. U Centru di Scienze di l'Ontario hè ben cunnisciutu per e so varie mostre di scienza cuncepite in modu innovativu. L'Agenzia Naziunale di Notizie, a National Broadcasting Corporation, u Ballet Naziunale, l'Opera Naziunale è altre istituzioni naziunali di ricerca in scienze naturali è in scienze suciali sò ancu situati quì.

Toronto hè ancu una famosa cità turistica, i so paisaghji urbani è i so paisaghji naturali facenu chì a ghjente fermi. U novu è unicu edifiziu rappresentativu in Toronto hè u novu edifiziu municipale situatu in u centru di a cità. Si compone di trè parti: dui palazzi d'uffizii in forma d'arcu di altezze sfarente si trovanu unu di fronte à l'altru, è una sala d'eventi multifunzionale in forma di fungu hè à mezu. Pare un coppiu di cunchiglie di cozze mezu aperte chì cuntenenu una perla.