Capu Verde codice di paese +238

Cumu chjamà Capu Verde

00

238

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Capu Verde Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT -1 ora

latitudine / longitudine
16°0'9"N / 24°0'50"W
codifica iso
CV / CPV
muneta
Escudo (CVE)
Lingua
Portuguese (official)
Crioulo (a blend of Portuguese and West African words)
elettricità
Tipu c European 2-pin Tipu c European 2-pin
Spina Shuko di tipo F. Spina Shuko di tipo F.
bandera naziunale
Capu Verdebandera naziunale
capitale
Praia
lista di banche
Capu Verde lista di banche
pupulazione
508,659
zona
4,033 KM2
GDP (USD)
1,955,000,000
telefunu
70,200
Telefuninu
425,300
Numaru di ospiti Internet
38
Numaru di utilizatori Internet
150,000

Capu Verde intruduzioni

Capu Verde vole dì "Capu Verde". Copre una superficie di 4033 chilometri quadrati. Si trova annantu à l'isule di Capu Verde in l'Oceanu Atlanticu Nordu è si trova à più di 500 chilometri à l'est di Capu Verde, u puntu più uccidentale di u cuntinente africanu. Cumprende i Stati Uniti, l'Africa, l'Europa è l'Asia. U centru di trasportu maritimu di i cuntinenti hè una stazione di furnimentu per navi oceaniche è grandi aeromobili in tutti i cuntinenti, è hè chjamatu "crucivia chì cunnessa tutti i cuntinenti". Si cumpone di 28 isule, tuttu l'arcipelagu hè furmatu da vulcani, u terrenu hè guasi tuttu muntagnosu, i fiumi sò scarsi è e fonti d'acqua sò scarse. Appartene à u clima tropicale seccu, è u ventu alestu di u nordeste prevale tutta l'annata.

Profil di Paese

Capu Verde, u nome cumpletu di a Republica di Capu Verde, significa "Capu Verde", chì copre una superficie di 4033 chilometri quadrati. Nantu à l'isule di Capu Verde in l'Atlanticu Nordu, si trova più di 500 chilometri à livante di Capu Verde (in Senegal), u puntu più uccidentale di u cuntinente africanu. Hè u principale centru di trasportu marittimu di i quattru cuntinenti: America, Africa, Europa è Asia. Prima di l'apertura di u Canale di Suez in Egittu in u 1869, era un locu necessariu per a strada marittima da l'Europa à l'Africa versu l'Asia. Hè sempre una stazione di rifornimentu per navi chì viaghjanu in mare è grandi aeronautichi in tutti i cuntinenti. Hè cunnisciuta cum'è "crucivia chì cunnessa tutti i cuntinenti." Hè cumposta da 18 isule, è 9 isule cumpresi St. Antang in u nordu soffianu versu u nordeste tuttu l'annu. A brezza marina hè chjamata Isule di Vente, è e 9 isule cumpresi Brava in u sudu sò cum'è piattassi in un rifugiu, chjamatu Isole Sotaventu. Tuttu l'arcipelagu hè furmatu da vulcani, è u terrenu hè guasi interamente muntagnosu. A Muntagna Fuzuo, u più altu piccu di u paese, hè à 2.829 metri sopra u livellu di u mare. I fiumi sò scarsi è e fonti d'acqua sò scarse. Appartene à un clima tropicale seccu, cù un ventu aliatu caldu è seccu tuttu u nordeste tuttu l'annu, cù una temperatura media annuale di 24 ° C.

A pupulazione di Capu Verde hè di circa 519.000 (2006). A grande magiurità sò criolli di mulatteru, chì ripresentanu u 71% di a pupulazione; i neri contanu u 28% è i europei u 1%. A lingua ufficiale hè u portughese, è a lingua naziunale hè u criolu. U 98% di i residenti credenu in u Cattolicesimu, è uni pochi credenu in e religione Protestante è Adventista.

In u 1495 hè diventata una culunia portoghese. I culoni portughesi in u XVIu seculu anu trasfurmatu l'isula di Santiago in Capu Verde in un puntu di transitu per u trafficu di diritti neri in Africa. Diventò una pruvincia d'oltremare di u Portugallu in u 1951 è era guvernata da u guvernatore. Dopu à u 1956, hè statu lanciatu un muvimentu di massa per l'indipendenza naziunale. In Dicembre 1974, u guvernu portughese è u Partitu di l'Indipendenza anu firmatu l'accordu d'indipendenza di Capu Verde è furmatu un guvernu di transizione cù rapprisentanti di i dui partiti. L'elezzioni generali si sò tenute in tuttu u paese in ghjugnu di u 1975. U 5 di lugliu di u listessu annu, l'Assemblea Naziunale hà dichjaratu formalmente l'indipendenza di l'isula di Verde è hà stabilitu a Republica di Capu Verde, guvernata da u Partitu di l'Indipendenza Africana di Guinea è di Capu Verde. Dopu à u colpu di statu in Guinea-Bissau di nuvembre di u 1980, Capu Verde hà suspesu u so pianu di fusione cù Guinea-Bissau di ferraghju 1981, è hà stabilitu u Partitu di l'Indipendenza Africana di u Capu Verde per rimpiazzà l'origine Guinea-Bissau è l'Africa di u Capu Verde. Filiale di u Capu Verde di u Partitu Indipendente.

Bandera Naziunale: Hè tonda. Ci hè un martellu à piombu in cima di u circulu, chì simbulizeghja a ghjustizia di a custituzione; u centru hè un triangulu equilateru, chì simbulizeghja unità è uguaglianza; a torcia in u triangulu simbulizeghja a libertà guadagnata per via di a lotta; Supportatu da; u testu in u circulu hè a "Repubblica Portoghese di Capu Verde". Ci sò dece stelle à cinque punte da i dui lati di u circulu, simbulizendu l'isule chì formanu u paese; e duie foglie di palma simbulizanu a vittoria di a lotta d'indipendenza naziunale è a credenza in u pilastru spirituale di u populu durante a siccità; a catena chì leia e foglie di palma simbolizza u core di u Buddha Pienu d'amicizia è di sustegnu mutuale.

Capu Verde hè un paese agriculu cù un fundamentu industriale debule. À u principiu di l'anni 90, u sistema ecunomicu hà iniziatu à esse riformatu, a struttura ecunomica hè stata adattata, è l'ecunumia di mercatu liberalizata hè stata implementata, è l'ecunumia si sviluppa pianu. Dapoi u 1998, u guvernu hà messu in opera una pulitica d'investimentu aperta è hà finitu avà a privatizazione di più di 30 imprese di pruprietà di u Statu. A prima borsa hà apertu in marzu 1999. Dopu à u ritornu à u putere di u Partitu di l'Indipendenza, in u ferraghju 2002, u guvernu buddista hà prupostu una strategia di sviluppu naziunale da u 2002 à u 2005 cù u sviluppu di l'ecunumia privata cum'è core, cuncintratu annantu à u sviluppu di u turismu, l'agricultura, l'educazione, a salute è a custruzzione d'infrastrutture. L'obiettivi principali sò di mantene l'equilibriu di u bilanciu naziunale, mantene a stabilità macroeconomica, stabilisce una bona maghjina internaziunale, è ristabilisce è rinfurzà a cooperazione internaziunale. À partesi da u 1 di ghjennaghju di u 2005, Buddha hè entratu in u periodu di transizione di u diploma di graduazione da i ranghi di i paesi menu sviluppati, è entrerà ufficialmente in i ranghi di i paesi media sviluppati in ghjennaghju di u 2008. Per uttene una transizione fluida, u Buddha hà istituitu u "Gruppu di Transizione di Supportu à Capu Verde" in 2006. I so membri includenu u Portugallu, a Francia, i Stati Uniti, a Cina, a Banca Mondiale, l'Unione Europea è e Nazioni Unite. In u 2006, l'infrastruttura di Buddha si sviluppa rapidamente. Parechji cumplessi turistici à grande scala sò stati messi in opera, parechje strade sò state aperte à u trafficu, è l'Aeroporti Internaziunali San Vicente è Boavista sò stati compii prestu. Tuttavia, u sviluppu ecunomicu face sempre certe difficultà per via di malatie croniche cume una dipendenza più grande da i paesi stranieri.

U turismu hè diventatu a principale fonte di crescita ecunomica è d'impieghi in Capu Verde. In l'ultimi anni, l'infrastrutture turistiche di u paese si sò sviluppate rapidamente, principalmente in l'isule di Sal, Santiago è São Vicente. L'attrazioni includenu Praia Beach è Santa Maria Beach in a costa sud di l'Isula Sal.

Un fattu interessante: U tippu in Capu Verde di solitu sbuffa a zitella offrendu fiori. S'ellu hà una fantasia cù una zitella, darà à a zitella un fiore avvoltu in foglie vegetali. Se a zitella accetta i fiori, u ghjovanu usa e foglie di banana cum'è carta per scrive à i genitori di a zitella è prupone u matrimoniu. Venerdì hè cunsideratu cum'è un ghjornu auspiciosu, è i matrimonii sò generalmente fatti in questu ghjornu.

A stretta di manu hè una etichetta cumuna di riunione in a zona lucale. Entrambe e parti devenu esse entusiastiche è proattive. Hè estremamente scortese di rifiutà di stringhje a manu di l'altru senza ragione. Ci hè da nutà chì quandu l'omu è a donna tenenu a stretta di manu, dopu chì a donna stende a manu, l'omu pò stende a manu per stringhje. Quandu l'omu stringhje a manu cù a donna, ùn tenite micca a manu di a donna per un bellu pezzu.