Culombia Infurmazione basica
Ora lucale | U vostru tempu |
---|---|
|
|
Fusula ora lucale | Differenza di fuso orariu |
UTC/GMT -5 ora |
latitudine / longitudine |
---|
4°34'38"N / 74°17'56"W |
codifica iso |
CO / COL |
muneta |
Peso (COP) |
Lingua |
Spanish (official) |
elettricità |
Un tippu Nordu-Giappone 2 aghi Tipo b US 3 pin |
bandera naziunale |
---|
capitale |
Bogotà |
lista di banche |
Culombia lista di banche |
pupulazione |
47,790,000 |
zona |
1,138,910 KM2 |
GDP (USD) |
369,200,000,000 |
telefunu |
6,291,000 |
Telefuninu |
49,066,000 |
Numaru di ospiti Internet |
4,410,000 |
Numaru di utilizatori Internet |
22,538,000 |
Culombia intruduzioni
A Culumbia copre una superficia di 1.141.748 chilometri quadrati (fora di l'isule è di u territoriu oltremare). Si trova in a parte norduveste di l'America Meridionale, cù u Venezuela è u Brasile à levante, l'Equadoru è u Perù à u sudu, u Panama à l'angulu nordueste, u Mare di i Caraibi à u nordu è l'Oceanu Pacificu à u punente. A so capitale, Bogota, hè una cità di lingua inglese cun riccu patrimoniu culturale cunservatu, è hè cunnisciuta cum'è "Atene di u Sudamerica". A Culumbia hè u sicondu più grande pruduttore di caffè in u mondu dopu à u Brasile. U caffè hè u principale pilastru ecunomicu di a Culumbia. Hè chjamatu "oru verde" è un simbulu di a ricchezza di a Culumbia. A Culumbia, u nome cumpletu di a Republica di Culumbia, hà una superficia di 1.141.700 chilometri quadrati (eccettu l'isule è e zone territoriali). Si trova in u norduveste di l'America Suttana, cù u Venezuela è u Brasile à levante, l'Equadoru è u Perù à u sudu, u Panama à l'angulu nordueste, u Mare di i Caraibi à u nordu è l'Oceanu Pacificu à l'ouest. In più di a pianura custiera, à punente si trova un altupianu cumpostu da trè monti paralleli di a Cordigliera à punente, mezu è est. Ci sò larghe zone trà e muntagne, una seria di coni vulcanichi à sudu, è a pianura alluviale di u fiume Magdalena inferiore à nordu-ovest. I corsi d'acqua sò divergenti, è laghi è padule sò sparse. À levante si trova a pianura alluviale di l'affluenti superiori di i fiumi Amazon è Orinoco, chì riprisentanu circa i dui terzi di a superficia tutale di u paese. L'equatore attraversa u sudu, è e sponde meridiunali è occidentali di a pianura anu un clima di furesta tropicale tropicale. À u nordu, si trasforma gradualmente in un pratu tropicale è in un clima di prati secchi. A zona muntagnosa à un'altitudine di 1000-2000 metri hè subtropicale, 2000-3000 metri hè una zona temperata, è 3000-4500 metri hè un pratu alpinu. L'alte muntagne sopra à 4500 metri sò cuparti di neve tuttu l'annu. L'anticu territoriu era a zona di distribuzione di Chibucha è altri indiani. Hè stata ridutta à una culunia spagnola in u 1536 seculu è hè stata chjamata Nova Granada. Hà dichjaratu l'indipendenza da a Spagna u 20 di lugliu di u 1810, è hè stata dopu suppressa. Dopu chì i ribelli guidati da Bolivar, u liberatore di l'America miridiunale, anu vintu a battaglia di Poyaca in u 1819, a Culumbia hà finalmente ottenutu l'indipendenza. Da u 1821 à u 1822, inseme cù l'attuali Venezuela, Panama è Ecuador, formanu a Republica di Culumbia. Da u 1829 à u 1830, Venezuela è Ecuador si ritiranu. In u 1831 hè stata rinominata Nova Repubblica di Granada. In u 1861 hè stata chjamata Stati Uniti di Culumbia. U paese hè statu chjamatu Repubblica di Culumbia in u 1886. Bandera Naziunale: Hè rettangulare, u raportu di lunghezza à larghezza hè di circa 3: 2. Da cima à fondu, trè rettanguli orizontali paralleli di giallu, turchinu è rossu sò cunnessi. A parte gialla occupa a mità di a superficia di a bandera, è u turchinu è u rossu occupanu ognunu 1/4 di a superficia di a bandera. U giallu simbulizeghja u sole, i granuli è a ricchezza d'oru. Risorse naturali; u turchinu riprisenta u celu turchinu, l'uceanu è u fiume; u rossu simbolizza u sangue versatu da i patriotti per l'indipendenza naziunale è a liberazione naziunale. A pupulazione di a Culumbia hè di 42,09 milioni (2006). Frà elle, e razze miste indoeuropee eranu 60%, i bianchi eranu 20%, e razze miste bianche è nere eranu 18%, è u restu eranu indiani è neri. A crescita annuale di a populazione hè di 1,79%. A lingua ufficiale hè u spagnolu. A maiò parte di i residenti credenu in u Cattolicesimu. A Culumbia hè ricca in risorse naturali, cù u carbone, u petroliu è i smeraldi cum'è i principali depositi minerali. E riserve di carbone pruvate sò circa 24 miliardi di tunnellate, u primu postu in America Latina. E riserve di petroliu sò 1,8 miliardi di barili, e riserve di gas naturale sò 18,7 miliardi di metri cubi, e riserve di smeraldo occupanu u primu postu in u mondu, e riserve di bauxite sò 100 milioni di tonne è e riserve di uraniu sò 40 000 tonne. Inoltre, ci sò dipositi d'oru, d'argentu, di nickel, di platinu è di ferru. A superficia forestale hè di circa 49,23 milioni di ettari. A Culumbia hè stata storicamente un paese agriculu chì pruduce principalmente u caffè. In u 1999, toccu da a crisa finanziaria asiatica è da altri fattori, l'ecunumia hè cascata in a peghju recessione di 60 anni. L'ecunumia hà cuminciatu à ripiglià si in u 2000 è hà mantenutu un tassu di crescita bassu dapoi tandu. In u 2003, u ritmu di crescita s'accelera, l'industria di e custruzzione hà continuatu à cresce, a dumanda di elettricità hè cresciuta, l'industria finanziaria hà avutu un bellu impulsu, i prestiti è l'investimenti privati anu aumentatu, è l'espurtazioni di i prudutti tradiziunali si sò allargate. A Culumbia hè unu di i centri turistici impurtanti in l'America Latina, è a so industria turistica hè relativamente sviluppata. In u 2003, ci eranu 620.000 turisti stranieri. E principali zone turistiche sò: Cartagena, Santa Marta, Santa Fe Bogota, Isole San Andres è Providencia, Medellin, Penisola di Guajira, Boyaca, ecc. Bogotà: Bogotà, a capitale di a Culumbia, hè situata in a valle di l'altupianu Sumapas à u latu uccidentale di e Muntagne Orientali di a Cordillera. Hè à 2640 metri sopra u livellu di u mare. Ancu s'ellu hè vicinu à l'equatore, hè per via di u terrenu. Hè altu, u clima hè frescu, è e stagioni sò cum'è a primavera; perchè si trova in l'entroterra di a Colombia, conserva un riccu patrimoniu storicu è culturale. E banlieue di a cità sò circundate da muntagne, arburi verdi è paisaghji magnifichi. Hè una famosa attrazione turistica di u cuntinente americanu. Populazione di 6,49 milioni (2001). A temperatura media annuale hè di 14 ℃. Bogotá hè stata fundata in u 1538 cum'è centru culturale per l'indiani Chibucha. In u 1536, u culunizatore spagnolu Gonzalo Jiménez de Quesada hà purtatu l'armata culuniale à ghjunghje quì, massacrendu brutalmente l'indiani, è i sopravvissuti fughjenu in altri lochi. U 6 d'Agostu, 1538, i culunialisti anu rializatu terra nantu à sta terra cosita di sangue indianu è anu custruitu a cità di Santa Fe in Bogotà, chì hè diventata a capitale di a Grande Culumbia da u 1819 à u 1831. Dapoi u 1886 hè diventata a capitale di a Republica di Culumbia. Avà hè diventatu una cità muderna è hè u centru puliticu, ecunomicu è culturale naziunale di a Culumbia è un centru di trasportu naziunale. E strade principali di a zona urbana di Bogotà sò dritte è larghe, è ci sò giardini di pratu chì separanu e strade di circulazione. Diversi fiori sò piantati in i carrughji, i carrughji, i spazii aperti accantu à e case, è i balconi di e case. Ci sò bancarelle chì vendenu fiori in ogni locu in carrughju. E bancarelle sò piene di chiodi di garofano, crisantemi, garofani, orchidee, poinsettie, rododendroni, è assai fiori è piante esotici scunnisciuti, cù surrisi è rami, splendidi è culuriti, è l'aroma hè impressiunante. , Imbellisce una cità piena di palazzi alti, chì hè estremamente bella. Micca luntanu da a cità, e Cascate Tekendau scorrenu drittu falendu da e scogliere, righjunghjendu una altezza di 152 metri, cù goccioline d'acqua sparse, nebbiose è magnifiche.Hè listata cum'è una di e meraviglie di a Culumbia. Ci sò parechje chjese antiche in Bogotà, cumprese a famosa chjesa San Ignacio, a chjesa San Francisco, a chjesa Santa Clara è a chjesa Bellacruz. A chjesa San Ignaziu hè stata custruita in u 1605 è hè stata ben cunsirvata finu à avà.I prudutti d'oru posti nantu à l'altare in a chjesa sò squisitamente artigianali è squisitamente artigianali. Sò tesori rari da e mani di l'antichi indiani. |