Repubblica Ceca codice di paese +420

Cumu chjamà Repubblica Ceca

00

420

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Repubblica Ceca Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +1 ora

latitudine / longitudine
49°48'3 / 15°28'41
codifica iso
CZ / CZE
muneta
Koruna (CZK)
Lingua
Czech 95.4%
Slovak 1.6%
other 3% (2011 census)
elettricità

bandera naziunale
Repubblica Cecabandera naziunale
capitale
Praga
lista di banche
Repubblica Ceca lista di banche
pupulazione
10,476,000
zona
78,866 KM2
GDP (USD)
194,800,000,000
telefunu
2,100,000
Telefuninu
12,973,000
Numaru di ospiti Internet
4,148,000
Numaru di utilizatori Internet
6,681,000

Repubblica Ceca intruduzioni

A Repubblica Ceca hè un paese senza litorale in l'Europa centrale. Cunfina cù a Slovacchia à livante, l'Austria à u sudu, a Polonia à u nordu è a Germania à l'ouest. Copre una superficia di 78.866 chilometri quadrati è si compone di a Repubblica Ceca, a Moravia è a Slesia. Hè situatu in un bacinu quadrilaterale innalzatu da trè lati. U tarrenu hè fertile, cù i Muntagni Krkonoše à u nordu, i Monti Sumava à u sudu è l'altupianu Czech-Moravian à u livante è u sudeste. U paese hà culline ondulate, fureste fitte è belli paisaghji. U paese hè divisu in duie regioni geografiche, una hè l'Altura Boemia in a metà occidentale è i Monti Carpazi in a metà orientale. Si compone di una serie di cose Cumpostu versu e muntagne.


Panoramica

A Repubblica Ceca, u nome cumpletu di a Repubblica Ceca, era à l'origine una Repubblica Federale Ceca è Slovacca è hè un paese senza mare in l'Europa centrale. Cunfina cù a Slovacchia à livante, l'Austria à u sudu, a Polonia à u nordu è a Germania à l'ovest. Copre una superficia di 78.866 chilometri quadrati è si compone di a Repubblica Ceca, a Moravia è a Slesia. Hè in un bacinu quadrilaterale alzatu da trè lati, è a terra hè fertile. Ci hè a muntagna Krkonoše à u nordu, a muntagna Sumava à u sudu è l'altupianu Czech-Moravian cù una altitudine media di 500-600 metri à u livante è u sudeste. A maiò parte di e zone di u bacinu sò inferiori à 500 metri sopra u livellu di u mare, cumprese a pianura di u fiume Labe, u bacinu di Pilsen, u bacinu di Erzgebirge è i laghi è e paludi cechi di u sudu. U fiume Vltava hè u più longu è attraversa Praga. L'Elba nasce da u fiume Labe in a Repubblica Ceca è hè navigabile. A parte orientale di a zona di a valle di Morava-Oder hè a zona trà u bacinu cecu è e muntagne slovacche, chjamata Corridore Morava-Oder, chì hè stata una strada cummerciale impurtante trà u Nordu è u Sud di l'Europa dapoi l'antichità. U paese hà culline ondulate, fureste fitte è belli paisaghji. U paese hè divisu in duie regioni geografiche, una hè l'altupiani boemi in a metà occidentale è i Monti Carpazi in a metà orientale. Si compone di una serie di catene montuose est-ovest. U puntu più altu hè u Piccu Gerrachovsky à un'altitudine di 2655 metri.


U Principatu di Satsuma hè statu stabilitu in u 623 d.C. In 830 d.C., u Grande Imperu Moravianu hè statu stabilitu, diventendu u primu paese chì includia i cechi, i slovacchi è altre tribù slaviche chì si riuniscenu puliticamente. In u IX seculu d.C., e nazioni ceca è slovacca facianu tramindui parte di l'Imperu Moravia. À u principiu di u X seculu, u Grande Imperu Moravianu si sdrughje è i Cechi anu stabilitu u so propiu paese indipendente, u Principatu Cecu, chì fù ribattizatu Regnu Cecu dopu u XII seculu. À u XVu seculu, u muvimentu rivoluzionariu husita contr'à a Santa Sede, a nubiltà tedesca è u duminiu feudale scoppianu. In u 1620, u Regnu Cecu hè statu scunfittu in a "Guerra di Trenta Anni" è hè statu riduttu à a regula di l'Asburgo. A servitù hè stata abulita in u 1781. Dopu à u 1867, hè statu guvernatu da l'Imperu Austru-Ungaricu. Dopu à a Prima Guerra Mundiale, l'Imperu Austru-Ungaricu hè cascatu è a Republica Cecoslovacca hè stata creata u 28 d'ottobre di u 1918. Dapoi, e nazioni ceca è slovacca anu cuminciatu à avè u so propiu paese cumunu.


U 9 di maghju di u 1945, a Cecoslovacchia hè stata liberata cù l'aiutu di l'armata sovietica è hà ristabilitu u statu cumunu. In 1946, un guvernu di coalizione guidatu da Gottwald hè statu stabilitu. In lugliu 1960, l'Assemblea Naziunale approva una nova custituzione è cambia u nome di u paese in Repubblica Sucialista Cecoslovacca. À u principiu di marzu di u 1990, e duie repubbliche naziunale anu annullatu u nome uriginale "sucialismu" è li anu ribattizatu rispettivamente Repubblica Ceca è Repubblica Slovacca. U 29 di marzu di u listessu annu, u Parlamentu Federale Cecu hà decisu di rinominà u nome di a Repubblica Sucialista Cecoslovacca: Repubblica Federale Cecoslovacca in Ceco; Repubblica Federale Ceca-Slovacca in Slovaccu, vale à dì, un paese hà dui nomi. Da u 1u di ghjennaghju di u 1993, a Repubblica Ceca è a Slovacchia diventanu dui paesi indipendenti. U 19 di ghjennaghju di u 1993, l'Assemblea Generale di e Nazioni Unite hà accettatu a Repubblica Ceca cum'è statu membru.


Bandera Naziunale: Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 3: 2. Hè cumpostu di turchinu, biancu è rossu. À manca ci hè un triangulu isuscelu turchinu. À dritta ci sò dui trapeziuidi uguali, bianchi in cima è rossi in fondu. I trè culori di turchinu, biancu è rossu sò i culori tradiziunali di i populi slavi. A cità nativa di i Cechi hè l'anticu regnu di Boemia. Stu regnu cunsidereghja u rossu è u biancu cum'è i so culori naziunali. U biancu riprisenta sacralità è purezza, è simbulizeghja a ricerca di a pace è di a luce da parte di u populu; u rossu simbolizza a bravezza è a paura. U spiritu simbulizeghja u sangue è a vittoria di u populu per l'indipendenza, a liberazione è a prosperità di u paese. U culore turchinu vene da u stemma uriginale di a Moravia è di a Slovacchia.


A Repubblica Ceca hà una populazione di 10,21 milioni (maghju 2004). U principale gruppu etnicu hè u Cecu, chì conta 81,3% di a pupulazione tutale di l'antica Repubblica Federale. Altri gruppi etnici includenu Moravia (13,2%), Slovaccu, Tedescu è una piccula quantità di Pulacchi. A lingua ufficiale hè u Czech, è a religione principale hè u Cattolicesimu Rumanu.


A Republica Ceca era à l'origine una zona industriale di l'Imperu Austru-Ungaricu, è u 70% di a so industria era cuncentrata quì. Hè duminata da a fabbricazione di macchinari, varie macchine utensili, apparecchiature elettriche, navi, automobili, locomotive elettriche, apparecchiature di laminazione in acciaio, industria militare, è industria tessile. L'industria chimica è di u vetru sò ancu relativamente sviluppate. I tessili, i calzarii è a biera sò tutti di fama mundiale. U fundamentu industriale hè forte. Dopu à a Siconda Guerra Mundiale, a struttura industriale originale hè stata cambiata, cuncintrendu annantu à u sviluppu di l'industrie siderurgiche è di macchinari pesanti. L'industria hà fattu 40% di u PIB (1999). A Repubblica Ceca hè un grande produttore è consumatore di birra, è i so principali obiettivi di esportazione sò Slovacchia, Polonia, Germania, Austria è Stati Uniti. A pruduzzione tutale di birra in u 1996 hà righjuntu 1,83 miliardi di litri. In u 1999, u cunsumu di biera per capita in a Repubblica Ceca hà righjuntu 161,1 litri, chì era 30 litri in più di quellu di a Germania, un paese chì cunsuma più birra. In termini di cunsumu di birra per capita, a Repubblica Ceca hè u primu postu in u mondu per 7 anni consecutivi. L'industria di e cumunicazioni si sviluppa rapidamente. À a fine di u 1998, u tassu di penetrazione di i telefunini mobili era vicinu à u 10%, è l'utilizatori di telefunini mobili anu raghjuntu 930.000, supirendu alcuni paesi sviluppati occidentali.


Principali cità

Praga: Praga, a capitale di a Repubblica Ceca, hè una di e più belle cità d'Europa. Hà una longa storia è hè una attrazione turistica di fama mundiale, cunnisciuta cum'è "manuale d'arte architetturale", è hè stata dichjarata patrimoniu culturale mundiale da e Nazioni Unite. Praga si trova in u centru di l'Eurasia, à traversu e sponde di u fiume Vltava, affluente di u fiume Labe. A zona urbana hè distribuita nantu à 7 colline, chì coprenu una superficie di 496 chilometri quadrati è una populazione di 1.098.855 (statistiche in ghjennaghju 1996). U puntu più bassu hè 190 metri sopra u livellu di u mare, è u puntu più altu hè 380 metri. U clima hà un tipicu tippu cuntinentale centrale, cù una temperatura media di 19,5 ° C in lugliu è -0,5 ° C in ghjennaghju.


Dapoi migliaia d'anni, a sezione di u fiume Vltava induve Praga si trova hè statu un locu impurtante nantu à a strada cummerciale trà l'Europa di u Nordu è u Sud. Sicondu a legenda, Praga hè stata fundata da a Principessa Libusch è u so maritu, Premes, fundatore di a Dinastia Premes (800 à 1306). U primu stabilimentu nantu à u situ attuale di Praga hà iniziatu in a seconda metà di u IX seculu, è a cità di Praga hè stata custruita in u 928 d.C. In u 1170, u primu ponte di petra hè statu custruitu annantu à u fiume Vltava. In u 1230, a dinastia ceca hà stabilitu a prima cità reale in Praga. Da u XIII à u XV seculu, Praga diventa un impurtante centru ecunomicu, puliticu è culturale di l'Europa Centrale. Da u 1346 à u 1378, u Sacru Imperu Rumanu Rumanu è u rè Carlu IV di Boemia stabiliscenu a capitale in Praga. In u 1344, Carlu IV hà urdinatu a custruzzione di a cattedrale di San Vitu (compia in u 1929), è in u 1357 hè statu custruitu u Ponte di Carlu. À a fine di u XIV seculu, Praga era diventata una di e cità impurtanti in l'Europa Centrale è avia una pusizione impurtante in e riforme religiose europee. Dopu à u 1621, cessò di esse a capitale di l'Imperu Rumanu. In u 1631 è u 1638, i Sassoni è i Svedesi occupanu successivamente Praga, è entri in un periudu di calata.


Praga hè circundata da muntagne è fiumi è hà parechji siti storichi. L'edifizii antichi si trovanu annantu à e sponde di u fiume Vltava, fila à fila di palazzi rumanichi, gotici, rinascimentali è barocchi. Parechji edifizii antichi sò affollati di alte torre, chì facenu Praga cunnisciuta cum'è a "Cità di i Centu Torri". À a fini di u vaghjimu, a guglia di Huang Chengcheng torra in un pezzu di furesta di foglie gialle cù luce d'oru, è a cità hè chjamata "Praga d'Or". U grande pueta Goethe hà dettu una volta: "Praga hè a più preziosa trà e curone di parechje cità incrustate cum'è ghjuvelli."


Vita musicale lucale U famosu Concertu di Primavera di Praga si tene ogni annu. U teatru hà una forte tradizione, cù 15 teatri. Ci sò parechji musei è gallerie d'arte in a cità. Ci sò più di 1.700 munumenti ufficiali, cum'è a maestosa chjesa San Vitu, u magnificu Palazzu di Praga, u Ponte Carlu cù un altu valore artisticu, è u storicu Teatru Naziunale È u Museu Lenin.