Haiti codice di paese +509

Cumu chjamà Haiti

00

509

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Haiti Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT -5 ora

latitudine / longitudine
19°3'15"N / 73°2'45"W
codifica iso
HT / HTI
muneta
Gourde (HTG)
Lingua
French (official)
Creole (official)
elettricità
Un tippu Nordu-Giappone 2 aghi Un tippu Nordu-Giappone 2 aghi
Tipo b US 3 pin Tipo b US 3 pin
bandera naziunale
Haitibandera naziunale
capitale
Portivechju
lista di banche
Haiti lista di banche
pupulazione
9,648,924
zona
27,750 KM2
GDP (USD)
8,287,000,000
telefunu
50,000
Telefuninu
6,095,000
Numaru di ospiti Internet
555
Numaru di utilizatori Internet
1,000,000

Haiti intruduzioni

Haiti hè situata à punente di Hispaniola (Isula d'Haiti) in u Mari di i Caraibi, cù una superficia di circa 27.800 chilometri quadrati. Cunfina à a Ripublica Dominicana à livante, à u mare di i Caraibi à u sudu, à l'Oceanu Atlanticu à u nordu, è face à Cuba è à a Giamaica à punente attraversu u Strettu di u Ventu. A costa hè longa più di 1.080 chilometri. 3/4 di u territoriu hè muntagnosu. Solu a costa è i fiumi anu pianure strette. U piccu più altu di u paese hè u Monti LaSalle in i Monti LaSalle, chì si trova à 2.680 metri sopra u nivellu di u mare. U fiume principale hè u fiume Artibonite, chì hè una zona agricula impurtante. U nordu hà un clima di foresta pluviale tropicale, è u sudu hà un clima di prati tropicali.

[Profil di Paese]

Haiti, u nome cumpletu di a Republica d'Haiti, hè situatu à punente di l'Isula Hispaniola (Isula Haiti) in u Mare di i Caraibi, cù una superficia di circa 27.800 chilometri quadrati. Cunfina cù a Republica Dominicana à livante, cù u Mare di i Caraibi à u sudu, l'Oceanu Atlanticu à u nordu, è Cuba è a Giamaica attraversu u Strettu à l'ouest. Hè un paese isulanu in i Caraibi Orientali cù una costa di più di 1.080 chilometri. Trè quarti di u territoriu sanu sò muntagnosi, è solu a costa è i fiumi anu pianure strette. A parolla Haiti significa "paese muntagnolu" in lingua indiana. U piccu più altu di u paese hè u Monti LaSalle in i Monti LaSalle, cù un'altitudine di 2.680 metri. U fiume principale hè Artibonite, a valle hè una zona agricula impurtante. U nordu hà un clima di foresta pluviale tropicale, è u sudu hà un clima di prati tropicali.

Divisioni amministrative: U paese hè divisu in nove pruvincie, è e province sò divise in distretti. E nove pruvincie sò: Nordueste, Nordu, Nordeste, Artibonite, Centrale, Ovest, Sudeste, Sud, Grande Baia.

Haiti hè statu un locu induve l'indiani campanu è si multiplicheghjanu dapoi l'antichità. In u 1492, Culombu hà scupertu a Hispaniola in u so primu viaghju in l'America, oghje Haiti è a Republica Dominicana. L'isula hè stata culunizata da a Spagna in u 1502. In u 1697, a Spagna hà firmatu u trattatu di Lesvik cù a Francia, cedendu a parte occidentale di l'isula à a Francia è l'hà chjamata francese Santo Domingo. In u 1804, l'indipendenza hè stata ufficialmente dichjarata è a prima republica nera indipendente di u mondu hè stata stabilita, diventendu u primu paese in America Latina à ottene l'indipendenza. Subitu dopu l'indipendenza, Haiti hè stata divisa in Nordu è Sud per via di a guerra civile, è hè stata riunita in u 1820. In u 1822, u capu di Haiti, Boière, hà cunquistatu cù successu Santo Domingo è hà cunquistatu l'isula di Hispaniola. Santo Domingo s'hè apartu da Haiti in u 1844 è hè diventatu un paese indipendente - a Republica Dominicana. Hè stata occupata da i Stati Uniti da u 1915 à u 1934.

Bandera Naziunale: Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 5: 3. Si cumpone di dui rettanguli orizontali paralleli è uguali, cù cima blu è fondu rossu. U centru di a bandera hè un rettangulu biancu cù l'emblema naziunale dipinta in questu. I culori di a bandera haitiana sò derivati ​​da a bandera francese. A bandera naziunale cù l'emblema naziunale hè a bandera ufficiale.

Haitì hà una populazione di 8,304 milioni, principalmente negri, per circa 95%, e razze miste è discendenti bianchi per 5%, è a densità di populazione hè u primu postu trà i paesi di l'America Latina. E lingue ufficiali sò u francese è u criolu, è 90% di i residenti parlanu u criolu. Frà l'abitanti, 80% credenu in u Cattolicesimu Rumanu, 5% credenu in u Protestantisimu, è u restu crede in Ghjesù è in u Vudù. U vudù prevale in campagna.

Hè unu di i paesi menu sviluppati di u mondu, duminatu da l'agricultura. I principali dipositi minerali sò bauxite, oru, argentu, rame, ferru ecc. Tra questi, e riserve di bauxite sò relativamente grandi, circa 12 milioni di tunnellate. Ci hè ancu alcune risorse forestali. A basa industriale hè relativamente debule, cuncintrata in Portivechju, trasfurmendu principalmente materiali furniti, tessili, scarpi, zuccheru è materiali di custruzzione. L'agricultura hè u principale settore ecunomicu, ma l'infrastruttura hè debule è e tecniche agricule sò in ritardu. Quasi dui terzi di a pupulazione di u paese sò impegnati in a pruduzzione agricula. A superficia di a terra cultivabile hè di 555.000 ettari. L'alimentu ùn pò micca esse autosufficiente. I principali prudutti agriculi sò u caffè, u cotone, u cacao, u risu, u granu, u sorgu, e banane, a canna da zuccheru, ecc. U redditu di u turismu hè una di e fonti principali di cambiu. A maiò parte di i turisti venenu da i Stati Uniti è u Canada. I principali porti marittimi sò Port-au-Prince è Capu Haiti.