Austria codice di paese +43

Cumu chjamà Austria

00

43

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Austria Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +1 ora

latitudine / longitudine
47°41'49"N / 13°20'47"E
codifica iso
AT / AUT
muneta
Euro (EUR)
Lingua
German (official nationwide) 88.6%
Turkish 2.3%
Serbian 2.2%
Croatian (official in Burgenland) 1.6%
other (includes Slovene
official in Carinthia
and Hungarian
official in Burgenland) 5.3% (2001 census)
elettricità
Spina Shuko di tipo F. Spina Shuko di tipo F.
bandera naziunale
Austriabandera naziunale
capitale
Vienna
lista di banche
Austria lista di banche
pupulazione
8,205,000
zona
83,858 KM2
GDP (USD)
417,900,000,000
telefunu
3,342,000
Telefuninu
13,590,000
Numaru di ospiti Internet
3,512,000
Numaru di utilizatori Internet
6,143,000

Austria intruduzioni

L'Austria copre una superficie di 83.858 chilometri quadrati è si trova in un paese senza litorale in u sudu di l'Europa Centrale. Cunfina cù a Slovacchia è l'Ungheria à u livante, a Slovenia è l'Italia à u sudu, a Svizzera è u Liechtenstein à l'ouest, è a Germania è a Repubblica Ceca à u nordu. E muntagne occupanu u 70% di a superficia di u paese. L'Alpi Orientali traversanu tuttu u territoriu da punente à levante. U nordeste hè u bacinu di Vienna, u nordu è u sudeste sò cullini è altipiani, è u fiume Danubiu attraversa u nordeste. Appartene à un clima temperatu di furesta à foglie larghe chì passa da l'oceanu à u cuntinentale.

L'Austria, u nome cumpletu di a Republica d'Austria, cù una superficia di 83.858 chilometri quadrati, hè un paese senza mare situatu in u sudu di l'Europa Centrale. Cunfina cù a Slovacchia è l'Ungheria à u livante, a Slovenia è l'Italia à u sudu, a Svizzera è u Liechtenstein à l'ouest, è a Germania è a Repubblica Ceca à u nordu. E muntagne occupanu u 70% di a superficia di u paese. L'alpi à livante traversanu tuttu u territoriu da punente à levante.U monte Grossglockner hè à 3.797 metri sopra u livellu di u mare, u piccu più altu di u paese. U nordeste hè u bacinu di Vienna, è u nordu è u sudeste sò cullini è altipiani. U fiume Danubiu attraversa u nordeste è hà una lunghezza di circa 350 chilometri. Ci hè u lagu di Custanza spartutu cù l'Allemagne è a Svizzera è u Neusiedl à u cunfini trà l'Austria è l'Ungheria. Hà un clima temperatu di furesta à foglie larghe chì passa da l'oceanu à u cuntinentale, cù una precipitazione annuale media di circa 700 mm.

U paese hè divisu in 9 stati, 15 cità cù autonomia, 84 distretti è 2.355 cantoni à u livellu più bassu. I 9 stati sò: Burgenland, Carinzia, Alta Austria, Bassa Austria, Salisburgo, Stiria, Tirolu, Vorarlberg, Vienna. Ci sò cità, distretti, cità (cumuni) sottu à u statu.

In u 400 a.C., i Celti anu stabilitu u regnu di Noricon quì. Fù occupata da i Rumani in u 15 nanzu à Cristu. À u principiu di u Medievu, i Goti, i Bavariani, è l'Alamani si sò stallati quì, fendu sta zona germanica è cristianizata. In u 996 dopu à Cristu, "Austria" hè stata menzionata per a prima volta in i libri di storia. U ducatu si hè furmatu durante u regnu di a famiglia Babenberg à a mità di u XII seculu è hè diventatu un paese indipendente. Hè stata invasa da u Sacru Imperu Rumanu Rumanu in u 1276, è in u 1278, a dinastia di l'Asburgo hà iniziatu a so regula di 640 anni. In u 1699, hà vintu u dirittu di guvernà l'Ungheria. In u 1804, Franz II hà aduttatu u titulu d'Imperatore d'Austria, è hè statu ubligatu di rinuncià à u titulu di Imperatore di u Sacru Imperu Rumanu in u 1806. In u 1815, dopu a Cunferenza di Vienna, hè stata creata a Cunfederazione tedesca guidata da l'Austria. A transizione à una munarchia custituziunale da u 1860 à u 1866. In u 1866, perde in a Guerra Prussia-Austriaca è hè statu ubligatu à scioglie a Cunfederazione tedesca. L'annu dopu, un accordu hè statu firmatu cù l'Ungheria per stabilisce l'Imperu austro-ungaricu dualistu. In a Prima Guerra Mundiale, l'armata austriaca hè stata scunfitta è l'imperu hè cascatu. L'Austria hà annunziatu a creazione di una republica u 12 di nuvembre di u 1918. Hè stata annessa da a Germania nazista in marzu 1938. Entrò in a guerra cum'è parte di a Germania in a seconda guerra mundiale. Dopu chì e forze Alleate anu liberatu l'Austria, l'Austria hà stabilitu un guvernu pruvisoriu u 27 d'aprile di u 1945. In lugliu di u listessu annu, dopu chì a Germania si resi, l'Austria era torna occupata da e forze sovietiche, americane, britanniche è francesi, è tuttu u territoriu era divisu in 4 zone d'occupazione. Di maghju 1955, i quattru paesi firmanu un trattatu cù l'Austria dichjarendu u rispettu di a suvranità è di l'indipendenza di l'Austria. In uttrovi 1955, tutte e forze occupanti si ritiranu. U 26 d'ottobre di u listessu annu, l'Assemblea Naziunale Austriaca hà passatu una legislazione permanente, annunzendu chì ùn participerà micca à alcuna alleanza militare è ùn permetterà micca a creazione di basi militari straniere nantu à u so territoriu.

Bandera Naziunale: Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 3: 2. Da cima à fondu, hè furmatu culligendu trè rettanguli orizontali paralleli di rossu, biancu è rossu. L'emblema naziunale austriacu hè in u centru di a bandera. L'urigine di sta bandera pò esse ricacciata finu à l'Imperu Austru-Ungaricu.Si dice chì durante a feroce battaglia trà u duca di Babenberg è u rè Riccardo I d'Inghilterra, l'uniforme biancu di u duca era guasgi tuttu maculatu di sangue, lascendu solu una marca bianca nant'à a spada. Da tandu, l'armata di u duca hà aduttatu u rossu, u biancu è u rossu cum'è culore di a bandera di battaglia. In u 1786, u rè Ghjiseppu II hà adupratu a bandera rossa, bianca è rossa cum'è bandera di battaglia di l'armata, è in u 1919 hè stata ufficialmente designata cum'è bandera austriaca. L'agenzie di u guvernu austriacu, i ministri, i presidenti è altri raprisentanti ufficiali è l'agenzie di u guvernu à l'esteru usanu tutti a bandera naziunale cù l'emblema naziunale, è generalmente ùn anu micca bisognu di l'emblema naziunale.

L'Austria si trova in u centru di l'Europa è hè un impurtante centru di trasportu in Europa. I principali settori industriali di l'Austria sò l'industria mineraria, l'acciaiu, a fabricazione di macchinari, a petrolchimica, l'energia, a trasfurmazione di i metalli, a fabricazione di l'automobile, u tessile, l'abbigliamento, a carta, l'alimentu, ecc. L'industria mineraria hè relativamente chjuca. In u 2006, u produttu naziunale brutu di l'Austria era di 309.346 miliardi di dollari US, è u capite hà righjuntu 37.771 dollari US. L'industria siderurgica occupa una pusizione impurtante in l'ecunumia naziunale. L'industria chimica austriaca hè ricca in materie prime, cume u legnu, l'oliu, u gas naturale è u catrame di carbone, chì furniscenu cundizioni favurevuli per u sviluppu di l'industria chimica. I principali prudutti chimichi sò a cellulosa, u fertilizante azotu è i prudutti petrochimichi. L'industria di a fabbricazione di macchinari produce principalmente insemi cumpleti di macchinari industriali, cume generatori idroelettrici, cesoie a carbone multi-bit, macchine per a costruzione di strade ferroviarie, macchine per a trasformazione di u legnu è attrezzature di perforazione. L'industria di l'automobile hè un altru settore maiò di l'industria austriaca di fabricazione di macchinari. Pruduce principalmente camioni, veiculi fuoristrada, trattori, trattori, veiculi di trasportu blindati è ricambi. L'Austria hè ricca in risorse forestali è acquatiche. E fureste occupanu u 42% di a superficia terrestre di u paese, cù 4 milioni di ettari di splutazioni forestali è circa 990 milioni di metri cubi di legnu. L'agricultura hè sviluppata è u gradu di mecanizazione hè altu. Più chè autosufficiente in i prudutti agriculi. L'impiegati in l'industria di i servizii contanu circa 56% di a forza di travagliu tutale. U turismu hè l'industria di servizii più impurtante. E destinazioni turistiche principali sò u Tirolu, Salisburgo, Carinzia è Vienna. U cumerciu esternu di l'Austria occupa una pusizione impurtante in l'ecunumia. I principali prudutti di esportazione sò l'acciaiu, macchinari, trasporti, chimichi è alimenti. L'importazioni sò principalmente energia, materie prime è beni di cunsumu. L'agricultura hè sviluppata.

Quandu si tratta d'Austria, nimu cunnosce a so musica è l'opera. A storia austriaca hà pruduttu assai musicisti di fama mundiale: Haydn, Mozart, Schubert, Johann Strauss è Beethoven chì hè natu in Germania ma hà campatu in Austria per un bellu pezzu. In più di dui seculi, sti maestri di a musica anu lasciatu un patrimoniu culturale assai riccu per l'Austria è furmatu una tradizione culturale naziunale unica. U Festival di Musica di Salisburgo in Austria hè unu di i più antichi, più alti livelli è più grandi festival di musica classica in u mondu. U cuncertu annuale di Capu d'annu di Vienna pò esse descrittu cum'è u cuncertu u più ascoltatu di u mondu. Custruitu in u 1869, u Royal Opera House (oramai cunnisciutu cum'è Opera di Statu di Vienna) hè unu di i più famosi teatri d'opera di u mondu, è l'Orchestra Filarmonica di Vienna hè ricunnisciuta cum'è a prima orchestra sinfonica di u mondu.

In più, l'Austria hè ancu emersa cun figure di fama mundiale cum'è u famosu psicologu Freud, i famosi rumanzieri Zweig è Kafka.

Cum'è un paese europeu ben cunnisciutu cù tradizioni culturali, l'Austria hà cunservatu parechji siti storichi dapoi u Medievu. Vienna Schönbrunn Palace, Vienna State Opera, Vienna Concert Hall, etc., sò tutte attrazioni turistiche di fama mondiale. .


Vienna: una cità di fama mundiale - a capitale austriaca Vienna (Vienna) hè situata in u bacinu di Vienna à u pede nordu di l'Alpi in u nordeste di l'Austria. Hè circundata da muntagne à trè lati, u fiume Danubiu passa per a cità, è hè circundatu da famose Vienna Woods. A pupulazione era di 1.563 milioni (2000). À u primu seculu d.C., i Rumani anu custruitu quì un castellu. In u 1137 era a prima cità di u Principatu d'Austria. À a fine di u XIIImu seculu, cù l'ascesa di a famiglia reale di l'Asburgo è u rapidu sviluppu, magnifichi edifizii gotichi nascenu cum'è funghi. Dopu à u XVu seculu, diventa a capitale di u Sacru Imperu Rumanu Rumanu è u centru ecunomicu di l'Europa. À u XVIIIu seculu, Maria Tielezia era primurosa di e riforme durante u so regnu, attaccendu e forze di a chjesa, prumovendu u prugressu suciale, è in listessu tempu purtendu a prosperità artistica, fendu chì Viena diventessi à pocu à pocu u centru di a musica classica europea è hà guadagnatu a reputazione di "Music City". .

Vienna hè cunnisciuta cum'è a "Dea di u Danubiu". L'ambiente hè bellu è u paisaghju hè attraente. Arrampicandu si versu i peda di l'Alpi à punente di a cità, si pò vede a "Foresta di Vienna" ondulante; à livante di a cità, di punta à u bacinu di u Danubiu, si pò supranà i luccicanti picchi verdi di i Carpazi. L'erba larga à u nordu hè cum'è una grande tapicula verde, è u Danubiu scintillante scorre per ella. E case sò custruite longu à a muntagna, cù parechji edifici cunnessi tra di elli, cù livelli distinti. Fighjendu da luntanu, e chjese di vari stili ghjettanu un culore anticu è sulenne nantu à a cità cù muntagne verdi è acque limpide. E strade di a cità sò in forma di anellu radiale, larghe 50 metri, è u centru di a cità si trova in u viale circulare bordatu d'arburi da i dui lati. E strade acciottolate di u centru di a cità sò incrociate, cù pochi edifici di grande altura, per u più barocchi, gotichi è rumanichi.

U nome di Vienna hè sempre ligatu à a musica. Parechji maestri di musica, cum'è Haydn, Mozart, Beethoven, Schubert, John Strauss and Sons, Gryuk è Brahms anu passatu assai anni in sta carriera musicale. "Quatuor Imperatore" di Haydn, "U matrimoniu di Figaro" di Mozart, "Sinfonia di u distinu" di Beethoven, "Sinfunia pasturale", "Sonata à u chjar di luna", "Sinfonia di l'eroi", "Cignu di u cignu" di Schubert E musiche famose cum'è "Song", "Winter Journey", "Blue Danube" di John Strauss è "The Story of the Vienna Woods" sò tutti nati quì. Parechji parchi è piazze stanu cù e so statue, è parechje strade, auditorium è sale di cunferenza sò chjamate dopu à sti musicisti. L'anziane residenze è cimiteri di musicanti sò sempre per a ghjente da visità è rende omagiu. Oghje, Vienna hà l'Opera di Statu a più lussuosa di u mondu, una sala di cuncerti cunnisciuta è una orchestra sinfonica di primu livellu. Un cuncertu di Capu d'annu si tene in u Golden Hall di l'Associazione Amichi di a Musica di Vienna u 1u di ghjennaghju ogni annu.

In più di New York è Ginevra, Vienna hè a terza cità di e Nazioni Unite. U Centru Internaziunale austriacu, ancu cunnisciutu cum'è "Cità di e Nazioni Unite", custruitu in u 1979, hè maestosu è hè u centru di parechje agenzie di e Nazioni Unite.

Salisburgo: Salisburgo (Salisburgo) hè a capitale di u statu di Salisburgo in u norduveste di l'Austria, cunfinendu u fiume Salzach, affluente di u Danubiu, è hè u centru di trasportu, industriale è turisticu di u nordu di l'Austria. Questu hè u locu nativu di u grande cumpusitore Mozart, cunnisciutu cum'è "Music Art Center". Salisburgo hè stata stabilita cum'è cità in u 1077, è hè stata a residenza è u centru di attività di l'Arcivescu Cattolicu in l'8u è 18u seculi. Salisburgo si stacca da u regnu religiosu in u 1802. In u 1809, hè stata restituita in Baviera in cunfurmità cù u Trattatu di Schönbrunn, è u Cungressu di Vienna (1814-1815) hà decisu di restituelu in Austria.

L'arte architetturale quì hè paragunevule à Venezia è Firenze d'Italia, è hè cunnisciuta cum'è "Roma di u Nordu". A cità hè situata annantu à e rive di u fiume Salzach, annidata trà e cime alpine innevate. A cità hè circundata da rigogliose montagne ripide, piene di fascinu. Holchen Salisburgo (XImu seculu) nantu à u versante sudu di a sponda dritta di u fiume, dopu à 900 anni di ventu è pioggia, ferma sempre altu è erettu.Hè u castellu medievale u più bellu cunservatu è u più grande di l'Europa Centrale. L'abbazia benedettina hè stata custruita à a fine di u VII seculu è hè stata longu u centru di l'evangelizazione lucale. A chjesa franciscana hè stata custruita in u 1223. Custruita à u principiu di u XVIIu seculu, a cattedrale imitendu a Santa Chjesa in Roma hè stata a prima custruzzione di stile talianu in Austria. A Residenza Arcivescu hè un palazzu rinascimentale da u XVI à u XVIII seculu. U Palazzu Mirabell era à l'origine un palazzu custruitu per l'Arcivescu di Salisburgo in u XVII seculu. Hè statu allargatu in u XVIII seculu è hè oghje un centru turisticu chì include palazzi, chjese, giardini è musei. À u sudu di a cità si trova u giardinu reale custruitu à u XVIIu seculu, cunnisciutu cum'è "ghjocu d'acqua". Sottu à u trettu à fiancu à a porta di u palazzu in u giardinu, ci sò cundutti d'acqua sotterranei da i dui lati di a strada chì spruzzavanu di tantu in tantu, spruzzi d'acqua, tenda di pioggia è barriera di nebbia. Caminendu in una grotta artificiale accatastata in u giardinu, l'acqua gorgulente hà fattu sunà 26 canti d'uccelli, furmendu un cantu melodiosu di acelli nantu à a muntagna viota. In un palcuscenicu cuntrullatu da un dispositivu meccanicu, attraversu l'azzione di l'acqua, 156 cattivi anu ripruduttu a scena di a vita in a piccula cità quì più di 300 anni fà. Caminendu in Salisburgo, Mozart pò esse vistu in ogni locu. U 27 di ghjennaghju 1756, u grande cumpusitore Mozart hè natu in 9 Grain Street in a cità. In u 1917 a casa di Mozart hè stata trasfurmata in museu.