Mongolia codice di paese +976

Cumu chjamà Mongolia

00

976

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Mongolia Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +8 ora

latitudine / longitudine
46°51'39"N / 103°50'12"E
codifica iso
MN / MNG
muneta
Tugrik (MNT)
Lingua
Khalkha Mongol 90% (official)
Turkic
Russian (1999)
elettricità
Tipu c European 2-pin Tipu c European 2-pin

bandera naziunale
Mongoliabandera naziunale
capitale
Ulan Bator
lista di banche
Mongolia lista di banche
pupulazione
3,086,918
zona
1,565,000 KM2
GDP (USD)
11,140,000,000
telefunu
176,700
Telefuninu
3,375,000
Numaru di ospiti Internet
20,084
Numaru di utilizatori Internet
330,000

Mongolia intruduzioni

A Mongolia copre una superficia di 1,5665 milioni di chilometri quadrati. Hè un paese senza litorale in Asia centrale. Si trova annantu à l'altupianu Mongolian. Cunfina cù a Cina da trè lati à livante, à meziornu è à punente, è cunfine cù a Siberia in Russia à nordu. A parte occidentale, settentrionale è centrale sò per u più muntagnosa, a parte orientale hè pianura collinosa, è a parte sud hè u desertu di Gobi. Ci sò parechji fiumi è laghi in muntagna, u fiume principale hè u fiume Selenge è u so affluente fiume Orkhon. U Lavu Kusugul hè situatu in a parti sittintriunali di a Mongolia. Hè u più grande lagu di a Mongolia è hè cunnisciutu cum'è "Perla Blu di l'Oriente". A Mongolia hà un clima tipicu cuntinentale.

Mongolia, u nome cumpletu di Mongolia, copre una superficia di 1,56 milioni di chilometri quadrati. Hè un paese di l'internu in l'Asia centrale è si trova nantu à l'altupianu Mongolian. Cunfina cù a Cina da trè lati à livante, à meziornu è à punente, è cunfina cù a Siberia in Russia à u nordu. A parte occidentale, settentrionale è centrale sò per u più muntagnosa, a parte orientale hè pianura collinosa, è a parte sud hè u desertu di Gobi. Ci sò parechji fiumi è laghi in muntagna, u fiume principale hè u fiume Selenge è u so affluente fiume Orkhon. Ci hè più di 3.000 laghi grandi è chjuchi in u territoriu, cù una superficie totale di più di 15.000 chilometri quadrati. Hè un clima tipicu cuntinentale. A temperatura più bassa in l'invernu pò ghjunghje à -40 ℃, è a temperatura più alta in estate pò ghjunghje à 35 ℃.

In più di a capitale, u paese hè divisu in 21 pruvincie, vale à dì: Pruvincia di Houhangai, Pruvincia di Bayan-Ulgai, Pruvincia di Bayanhonger, Pruvincia di Burgan, Pruvincia di Gobi Altai, Pruvincia di Gobi Orientale , Pruvincia Orientale, Pruvincia Centrale Gobi, Pruvincia Zabhan, Pruvincia Aqabatangai, Pruvincia Sud Gobi, Pruvincia Sukhbaatar, Pruvincia Selenga, Pruvincia Centrale, Pruvincia Ubusu, Pruvincia Khobdo, Kussugu Pruvincia Azerbaijan, Pruvincia Kent, Pruvincia Orkhon, Pruvincia Dar Khan Ul è Pruvincia Gobi Sumbel.

Mongolia era urigginariamente chjamata Mongolia Esterna o Mongolia Khalkha. A nazione Mongoliana hà una storia di migliaia d'anni. À u principiu di u XIII seculu d.C., Genghis Khan hà unificatu e tribù nord è sud di u desertu è hà stabilitu un Khanatu Mongolianu unificatu. A dinastia Yuan hè stata creata in u 1279-1368. In Dicembre 1911, i principi mongoli anu dichjaratu "autonomia" cù u sustegnu di a Russia zarista. Abbandunendu "l'autonomia" in u 1919. In u 1921, a Mongolia hà stabilitu una munarchia custituziunale. U 26 di nuvembre di u 1924, a monarchia custituziunale hè stata abulita è a republica pupulare di mongolia hè stata creata. U 5 di ghjennaghju di u 1946, u guvernu cinese di tandu hà ricunnisciutu l'indipendenza di a Mongolia Esterna. In ferraghju 1992, hè stata ribattizata "Mongolia".

Bandera naziunale: Hè un rettangulu horizontale cù un raportu di lunghezza à larghezza di 2: 1. A superficia di a bandera hè cumposta da trè rettanguli verticale uguali, cù rossu da i dui lati è turchinu à mezu. U rettangulu rossu à manca hà focu giallu, sole, luna, rettangulu, triangulu è mudelli yin è yang. U rossu è u turchinu nantu à a bandera sò i culori tradiziunali amati da u populu mongolu. U rossu simbulizeghja a felicità è a vittoria, u turchinu simbulizeghja a lealtà à a patria, è u giallu simbolizza a libertà è l'indipendenza naziunale. U focu, u sole è a luna significanu a prosperità è a vita eterna di u populu; i trianguli è i rettanguli rapprisentanu a saviezza, l'integrità è a lealtà di u populu; i mudelli yin è yang simbulizeghjanu l'armunia è a cooperazione; i dui rettangoli verticali simbulizanu a forte barriera di u paese.

A pupulazione di a Mongolia hè di 2.504 milioni. A Mongolia hè un paese di prati vasti è pocu populati, cù una densità media di populazione di 1,5 persone per chilometru quadratu. A pupulazione hè duminata da i Monguli Khalkha, chì riprisentanu circa 80% di a pupulazione di u paese. In u passatu, circa 40% di a pupulazione campava in campagna. Dapoi l'anni 90, i residenti urbani anu fattu 80% di a pupulazione tutale, di i quali i residenti chì campavanu in Ulaanbaatar eranu un quartu di a pupulazione tutale di u paese. A pupulazione agricula hè cumposta principalmente di nomadi chì allevanu bestiame. A lingua principale hè u Kharkha Mongolian. I residenti credenu principalmente in u lamaisimu, chì hè a religione di u Statu secondu a "Legge di e Relazioni di u Statu è di u Tempiu". Ci hè ancu alcuni residenti chì credenu in a religione gialla aborigena è in l'Islam.

A Mongolia hà vaste praterie è ricche risorse minerarie. A minera di ramu-molibdenu Erdent hè stata classificata cum'è una di e prime dece mine di ramu-molibdenu in u mondu, pusendu u primu postu in Asia. A superficia forestale hè di 18,3 milioni di ettari, a percentuale di cupertura naziunale di e fureste hè di 8,2%, è u vulume di legnu hè di 1,2 miliardi di metri cubi. E riserve d'acqua sò 6 miliardi di metri cubi. L'allevu hè un settore ecunomicu tradiziunale è u fundamentu di l'ecunumia naziunale. L'industria hè duminata da l'industria ligera, l'alimentariu, l'industria mineraria è a putenza di carburante. I principali lochi turistici sò l'antiche capitali di Har è Lin, u Lavu Kusugul, a stazione turistica Treerji, u Sud Gobi, l'Est Gobi è e zone di caccia Altai. I principali prudutti di esportazione sò u concentratu di rame-molibdenu, lana, cachemire, pelle, tappeti è altri prudutti di bestiame; i principali prudutti impurtati sò macchinari è attrezzature, oliu combustibile è necessità di u ghjornu.