Pulonia Infurmazione basica
Ora lucale | U vostru tempu |
---|---|
|
|
Fusula ora lucale | Differenza di fuso orariu |
UTC/GMT +1 ora |
latitudine / longitudine |
---|
51°55'21"N / 19°8'12"E |
codifica iso |
PL / POL |
muneta |
Zloty (PLN) |
Lingua |
Polish (official) 96.2% Polish and non-Polish 2% non-Polish 0.5% unspecified 1.3% |
elettricità |
Tipu c European 2-pin |
bandera naziunale |
---|
capitale |
Varsavia |
lista di banche |
Pulonia lista di banche |
pupulazione |
38,500,000 |
zona |
312,685 KM2 |
GDP (USD) |
513,900,000,000 |
telefunu |
6,125,000 |
Telefuninu |
50,840,000 |
Numaru di ospiti Internet |
13,265,000 |
Numaru di utilizatori Internet |
22,452,000 |
Pulonia intruduzioni
A Pulonia hè situata in a parti nordeste di l'Europa Centrale, cunfinata da u Mar Balticu à u nordu, a Germania à l'ouest, a Cecoslovacchia è a Slovacchia à u sudu, è a Bielorussia è l'Ucraina à u nordeste è u sudeste. Hà una superficia di più di 310.000 chilometri quadrati è una costa di 528 chilometri. U tarrenu hè bassu in u nordu è altu in u sudu, è a parte centrale hè concava.Le pianure sottu à 200 metri sopra u livellu di u mare rapprisentanu circa u 72% di a superficia di u paese. E muntagne principali sò i Monti Carpazi è i Monti Sudeti, i fiumi più grandi sò u Vistula è l'Oder, è u più grande lagu hè u Lavu Sinyardvi. Tuttu u territoriu appartene à u clima temperatu di foresta à foglie larghe in transizione da u clima oceanicu à u cuntinentale. A Pulonia, u nome cumpletu di a Republica di Pulonia, copre una superficia di più di 310.000 chilometri quadrati. Hè situatu in u nordeste di l'Europa Centrale, cunfinata da u mari Balticu à u nordu, a Germania à l'ouest, a Cecia è a Slovacchia à u sudu, è a Bielorussia è l'Ucraina à u nordeste è u sudeste. A costa hè longa 528 chilometri. U terrenu hè bassu à u nordu è altu à u sudu, cù una parte centrale cuncava. E pianure sottu à 200 metri sopra u livellu di u mare rapresentanu circa u 72% di a superficia di u paese. E muntagne principali sò i Monti Carpazi è i Monti Sudeti. I fiumi più grandi sò u Vistula (longu 1047 chilometri) è l'Oder (longu in 742 chilometri in Polonia). U più grande lagu hè u lavu Hinaardvi, chì copre una superficia di 109,7 chilometri quadrati. Tuttu u territoriu appartene à u clima temperatu di furesta à foglie larghe in transizione da u clima marittimu à u cuntinentale. In lugliu 1998, a Camera di i Rapprisintanti polacca hà passatu una risoluzione cambiendu 49 pruvincie in tuttu u paese in 16 pruvincie, è in listessu tempu ristabilisce u sistema di cuntea, da e attuali pruvincie è cantoni à pruvince, cuntene, U cumuni di trè livelli hè custituitu di 16 pruvince, 308 cuntene è 2489 cumune. U paese polaccu hè natu da l'alleanza di e tribù di Polonia, Wisla, Silesia, Pomerania Orientale è Mazovia trà i Slavi Occidentali. A dinastia feudale hè stata stabilita in u IX è X seculu, 14 è 15 U seculu hè entratu in a so gloria è hà cuminciatu à calà in a seconda metà di u XVIIIu seculu. Hè stata divisa da Russia Tsarista, Prussia è Austro-Ungheria trè volte. À u XIXu seculu, u populu polaccu hà tenutu parechje rivuluzioni armate per l'indipendenza. L'indipendenza hè stata ristabilita l'11 di nuvembre di u 1918, è una republica burghesa hè stata stabilita. In settembre 1939, a Germania fascista hà invaditu a Pulonia, è a Seconda Guerra Mundiale scoppia. E truppe naziste tedesche occupanu tutta a Polonia. In lugliu 1944, l'armata sovietica è l'esercitu polaccu furmatu in l'Unione Soviètica entravanu in Polonia. U 22, u Cumitatu di Liberazione Naziunale Polacca hà annunziatu a nascita di un novu paese polaccu. D’aprile 1989, u Parlamentu pulaccu hà passatu un emendamentu custituziunale chì cunfirmava a legalizazione di u Sindicatu Solidariu è hà decisu di mette in opera un sistema presidenziale è una demucrazia parlamentare. A Republica Populare di Pulonia hè stata ribattizata Repubblica di Pulonia u 29 di Dicembre di u 1989. Bandera naziunale: Hè un rettangulu horizontale cù un raportu di lunghezza à larghezza di circa 8: 5. A superficia di a bandera hè cumposta da dui rettanguli orizontali paralleli è uguali da u latu biancu è di u latu rossu. U biancu simbulizeghja micca solu l'aquila bianca in e leggende antiche, ma simbulizeghja ancu a purezza, esprimendu u desideriu di u populu polaccu di libertà, pace, demucrazia è felicità; u rossu simbolizza u sangue è a vittoria in a lotta rivoluzionaria. A Pulonia hà una populazione di 38,157 milioni (Dicembre 2005). Frà elle, a naziunalità pulacca hà fattu 98%, in più di e minurità ucrainine, bielorussie, lituane, russe, tedesche è ebree. A lingua ufficiale hè u polaccu. Circa u 90% di i residenti di u paese credenu in u Diu Rumanu. A Pulonia hè ricca in risorse minerale, i minerali principali sò u carbone, zolfu, ramu, zincu, piombu, alluminiu, argentu ecc. E riserve di carbone duru in u 2000 eranu 45,362 miliardi di tunnellate, lignite 13,984 miliardi di tunnellate, zolfu 504 milioni di tunnellate è rame 2,485 miliardi di tunnellate. L'Ambra hè ricca in riserve, valutata à guasi 100 miliardi di dollari americani. Hè u più grande pruduttore d'ambra in u mondu è hà una storia di a splutazione di l'ambra dapoi centinaie d'anni. L'industria hè duminata da a minera di carbone, a custruzzione di macchine, a custruzzione navale, l'automobile è l'acciaiu. In u 2001, ci era 18,39 milioni di ettari di terreni agriculi. In u 2001, a pupulazione campagnola riprisentava u 38,3% di a pupulazione naziunale. U numaru d'impieghi agriculi conta per 28,3% di l'impiegu tutale. A Pulonia hè unu di i primi dieci paesi turistici in u mondu. U clima piacevule di u portu di u Mar Balticu, di e belle Muntagne Carpatiche, è di l'ingegnosa Miniera di sale Wieliczka attiranu innumerevuli turisti ogni annu. E persone quì capiscenu chì e fureste sò u prutagunista di a prutezzione di l'ambiente ecologicu, allora amanu e fureste cum'è a vita. A Pulonia hà una superficia forestale di più di 8,89 milioni di ettari, cù un tassu di cupertura forestale di quasi u 30%. E persone chì sò novi in Polonia sò spessu intossicate da stu mondu pueticu è verde. U turismu hè diventatu a principale surghjente di redditu di e valute polacche. Varsavia: A capitale di a Polonia, Varsavia (Varsavia) hè situata in a pianura centrale di a Polonia. U fiume Vistula attraversa a cità da u sudu à u nordu. Hà un terrenu bassu, clima dolce, precipitazioni moderate, è una precipitazione annuale media di 500 mm. Hè una terra di pesci è di risu in Polonia. A pupulazione hè 1,7 milioni (Dicembre 2005) è l'area hè di 485,3 chilometri quadrati. L'antica cità di Varsavia hè stata prima custruita in u 13u seculu cum'è una cità medievale nantu à u fiume Vistula. In u 1596, u rè Zygmunt Vasa III di Polonia hà trasferitu l'imperatore è u guvernu centrale da Cracovia à Varsavia, è Varsavia diventa a capitale. Fu gravemente dannighjatu durante a Guerra Svedese da u 1655 à u 1657, è fù ripetutamente invasa è divisa da i paesi putenti.Dopu chì a Pulonia fubbe ristabilita in u 1918, fù torna designata cum'è capitale. Durante a Seconda Guerra Mundiale, a cità hà subitu danni devastanti è l'85% di i palazzi sò stati distrutti da un bumbardamentu. Varsavia hè u centru puliticu, ecunomicu è culturale di a Polonia. E so industrie includenu l'acciaiu, a fabricazione di macchinari (macchine di precisione, torni, ecc.), Automobili, mutori, farmaceutichi, chimichi, tessili, ecc., cù l'elettronica, elettromeccanica, Basatu à l'alimentu. L'industria turistica hè sviluppata, cù 172 attrazioni turistiche è 12 percorsi di visita. Ci hè 14 università è università in a cità. L'Università di Varsavia stabilita à u XIXu seculu hè cunnisciuta per a so ricca collezione di libri. Ci hè ancu un ortu botanicu è una stazione meteo in u campus. In più, ci sò l'Accademia Polacca di e Scienze, l'Opera, a Sala di Cuncerti è u "Stadiu 10u Anniversariu" chì pò accoglie guasgi 100.000 spettatori in a zona urbana. Dopu a liberazione di a Pulonia in u 1945, u guvernu hà ricustruitu a vechja cità cume era in Varsavia, mantenendu u so stile medievale è l'aspettu, è allargendu a nova zona urbana. A riva occidentale di u Vistula hè a vechja cità, circundata da muri interni in mattoni rossi di u XIII seculu è muri esterni di u XIV seculu, circundati da antichi castelli. Quì racoglie i maestosi è maestosi palazzi di guglia rossa in u Medievu, l'anticu castellu cunnisciutu cum'è "Monumentu Culturale Naziunale Polaccu" - l'anzianu palazzu reale, è parechji antichi palazzi di u Medievu è di a Rinascita. U Palazzu Krasinski hè u più bellu edifiziu baroccu di Varsavia. U Palazzu Lazienki hè un capolavoru eccezziunale di u classicismu pulaccu. Ci sò ancu edifizii cum'è a Chjesa di a Santa Croce, a Chjesa di San Ghjuvanni, a Chjesa Rumana, è a Chjesa Russa. A Chjesa Santa Croce hè u locu di riposu di u grande cumpusitore polaccu Chopin. Ci sò torri munimenti, statue o cast in tutta a cità. A statua di bronzu di una sirena annantu à u fiume Vistula ùn hè micca solu l'emblema di Varsavia, ma ancu un simbulu di a bravezza è di l'infirmità di u populu polaccu. A statua di bronzu di Chopin in u Parcu Lazienki si trova accantu à una funtana tamanta. E statue di Kirinsky, u capimachja di a Rivolta d'Aprile in Varsavia, è e statue di u Principe Poniadowski, eranu brave è eroiche. A sede di a Rivolta d'Augustu di u Populu di Varsavia, chì raprisenta a tradizione rivoluzionaria, è u locu natale di a creazione di Dzerzhinsky di a Republica di Pulonia, sò ancu in a vechja cità. A casa di u fisicu è scupridore di radiu famosu in u mondu, a casa natale di Madame Curie, è l'anziana residenza di Chopin sò state trasfurmate in musei. |