Pulonia codice di paese +48

Cumu chjamà Pulonia

00

48

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Pulonia Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +1 ora

latitudine / longitudine
51°55'21"N / 19°8'12"E
codifica iso
PL / POL
muneta
Zloty (PLN)
Lingua
Polish (official) 96.2%
Polish and non-Polish 2%
non-Polish 0.5%
unspecified 1.3%
elettricità
Tipu c European 2-pin Tipu c European 2-pin

bandera naziunale
Puloniabandera naziunale
capitale
Varsavia
lista di banche
Pulonia lista di banche
pupulazione
38,500,000
zona
312,685 KM2
GDP (USD)
513,900,000,000
telefunu
6,125,000
Telefuninu
50,840,000
Numaru di ospiti Internet
13,265,000
Numaru di utilizatori Internet
22,452,000

Pulonia intruduzioni

A Pulonia hè situata in a parti nordeste di l'Europa Centrale, cunfinata da u Mar Balticu à u nordu, a Germania à l'ouest, a Cecoslovacchia è a Slovacchia à u sudu, è a Bielorussia è l'Ucraina à u nordeste è u sudeste. Hà una superficia di più di 310.000 chilometri quadrati è una costa di 528 chilometri. U tarrenu hè bassu in u nordu è altu in u sudu, è a parte centrale hè concava.Le pianure sottu à 200 metri sopra u livellu di u mare rapprisentanu circa u 72% di a superficia di u paese. E muntagne principali sò i Monti Carpazi è i Monti Sudeti, i fiumi più grandi sò u Vistula è l'Oder, è u più grande lagu hè u Lavu Sinyardvi. Tuttu u territoriu appartene à u clima temperatu di foresta à foglie larghe in transizione da u clima oceanicu à u cuntinentale.

A Pulonia, u nome cumpletu di a Republica di Pulonia, copre una superficia di più di 310.000 chilometri quadrati. Hè situatu in u nordeste di l'Europa Centrale, cunfinata da u mari Balticu à u nordu, a Germania à l'ouest, a Cecia è a Slovacchia à u sudu, è a Bielorussia è l'Ucraina à u nordeste è u sudeste. A costa hè longa 528 chilometri. U terrenu hè bassu à u nordu è altu à u sudu, cù una parte centrale cuncava. E pianure sottu à 200 metri sopra u livellu di u mare rapresentanu circa u 72% di a superficia di u paese. E muntagne principali sò i Monti Carpazi è i Monti Sudeti. I fiumi più grandi sò u Vistula (longu 1047 chilometri) è l'Oder (longu in 742 chilometri in Polonia). U più grande lagu hè u lavu Hinaardvi, chì copre una superficia di 109,7 chilometri quadrati. Tuttu u territoriu appartene à u clima temperatu di furesta à foglie larghe in transizione da u clima marittimu à u cuntinentale.

In lugliu 1998, a Camera di i Rapprisintanti polacca hà passatu una risoluzione cambiendu 49 pruvincie in tuttu u paese in 16 pruvincie, è in listessu tempu ristabilisce u sistema di cuntea, da e attuali pruvincie è cantoni à pruvince, cuntene, U cumuni di trè livelli hè custituitu di 16 pruvince, 308 cuntene è 2489 cumune.

U paese polaccu hè natu da l'alleanza di e tribù di Polonia, Wisla, Silesia, Pomerania Orientale è Mazovia trà i Slavi Occidentali. A dinastia feudale hè stata stabilita in u IX è X seculu, 14 è 15 U seculu hè entratu in a so gloria è hà cuminciatu à calà in a seconda metà di u XVIIIu seculu. Hè stata divisa da Russia Tsarista, Prussia è Austro-Ungheria trè volte. À u XIXu seculu, u populu polaccu hà tenutu parechje rivuluzioni armate per l'indipendenza. L'indipendenza hè stata ristabilita l'11 di nuvembre di u 1918, è una republica burghesa hè stata stabilita. In settembre 1939, a Germania fascista hà invaditu a Pulonia, è a Seconda Guerra Mundiale scoppia. E truppe naziste tedesche occupanu tutta a Polonia. In lugliu 1944, l'armata sovietica è l'esercitu polaccu furmatu in l'Unione Soviètica entravanu in Polonia. U 22, u Cumitatu di Liberazione Naziunale Polacca hà annunziatu a nascita di un novu paese polaccu. D’aprile 1989, u Parlamentu pulaccu hà passatu un emendamentu custituziunale chì cunfirmava a legalizazione di u Sindicatu Solidariu è hà decisu di mette in opera un sistema presidenziale è una demucrazia parlamentare. A Republica Populare di Pulonia hè stata ribattizata Repubblica di Pulonia u 29 di Dicembre di u 1989.

Bandera naziunale: Hè un rettangulu horizontale cù un raportu di lunghezza à larghezza di circa 8: 5. A superficia di a bandera hè cumposta da dui rettanguli orizontali paralleli è uguali da u latu biancu è di u latu rossu. U biancu simbulizeghja micca solu l'aquila bianca in e leggende antiche, ma simbulizeghja ancu a purezza, esprimendu u desideriu di u populu polaccu di libertà, pace, demucrazia è felicità; u rossu simbolizza u sangue è a vittoria in a lotta rivoluzionaria.

A Pulonia hà una populazione di 38,157 milioni (Dicembre 2005). Frà elle, a naziunalità pulacca hà fattu 98%, in più di e minurità ucrainine, bielorussie, lituane, russe, tedesche è ebree. A lingua ufficiale hè u polaccu. Circa u 90% di i residenti di u paese credenu in u Diu Rumanu.

A Pulonia hè ricca in risorse minerale, i minerali principali sò u carbone, zolfu, ramu, zincu, piombu, alluminiu, argentu ecc. E riserve di carbone duru in u 2000 eranu 45,362 miliardi di tunnellate, lignite 13,984 miliardi di tunnellate, zolfu 504 milioni di tunnellate è rame 2,485 miliardi di tunnellate. L'Ambra hè ricca in riserve, valutata à guasi 100 miliardi di dollari americani. Hè u più grande pruduttore d'ambra in u mondu è hà una storia di a splutazione di l'ambra dapoi centinaie d'anni. L'industria hè duminata da a minera di carbone, a custruzzione di macchine, a custruzzione navale, l'automobile è l'acciaiu. In u 2001, ci era 18,39 milioni di ettari di terreni agriculi. In u 2001, a pupulazione campagnola riprisentava u 38,3% di a pupulazione naziunale. U numaru d'impieghi agriculi conta per 28,3% di l'impiegu tutale. A Pulonia hè unu di i primi dieci paesi turistici in u mondu. U clima piacevule di u portu di u Mar Balticu, di e belle Muntagne Carpatiche, è di l'ingegnosa Miniera di sale Wieliczka attiranu innumerevuli turisti ogni annu. E persone quì capiscenu chì e fureste sò u prutagunista di a prutezzione di l'ambiente ecologicu, allora amanu e fureste cum'è a vita. A Pulonia hà una superficia forestale di più di 8,89 milioni di ettari, cù un tassu di cupertura forestale di quasi u 30%. E persone chì sò novi in ​​Polonia sò spessu intossicate da stu mondu pueticu è verde. U turismu hè diventatu a principale surghjente di redditu di e valute polacche.


Varsavia: A capitale di a Polonia, Varsavia (Varsavia) hè situata in a pianura centrale di a Polonia. U fiume Vistula attraversa a cità da u sudu à u nordu. Hà un terrenu bassu, clima dolce, precipitazioni moderate, è una precipitazione annuale media di 500 mm. Hè una terra di pesci è di risu in Polonia. A pupulazione hè 1,7 milioni (Dicembre 2005) è l'area hè di 485,3 chilometri quadrati. L'antica cità di Varsavia hè stata prima custruita in u 13u seculu cum'è una cità medievale nantu à u fiume Vistula. In u 1596, u rè Zygmunt Vasa III di Polonia hà trasferitu l'imperatore è u guvernu centrale da Cracovia à Varsavia, è Varsavia diventa a capitale. Fu gravemente dannighjatu durante a Guerra Svedese da u 1655 à u 1657, è fù ripetutamente invasa è divisa da i paesi putenti.Dopu chì a Pulonia fubbe ristabilita in u 1918, fù torna designata cum'è capitale. Durante a Seconda Guerra Mundiale, a cità hà subitu danni devastanti è l'85% di i palazzi sò stati distrutti da un bumbardamentu.

Varsavia hè u centru puliticu, ecunomicu è culturale di a Polonia. E so industrie includenu l'acciaiu, a fabricazione di macchinari (macchine di precisione, torni, ecc.), Automobili, mutori, farmaceutichi, chimichi, tessili, ecc., cù l'elettronica, elettromeccanica, Basatu à l'alimentu. L'industria turistica hè sviluppata, cù 172 attrazioni turistiche è 12 percorsi di visita. Ci hè 14 università è università in a cità. L'Università di Varsavia stabilita à u XIXu seculu hè cunnisciuta per a so ricca collezione di libri. Ci hè ancu un ortu botanicu è una stazione meteo in u campus. In più, ci sò l'Accademia Polacca di e Scienze, l'Opera, a Sala di Cuncerti è u "Stadiu 10u Anniversariu" chì pò accoglie guasgi 100.000 spettatori in a zona urbana.

Dopu a liberazione di a Pulonia in u 1945, u guvernu hà ricustruitu a vechja cità cume era in Varsavia, mantenendu u so stile medievale è l'aspettu, è allargendu a nova zona urbana. A riva occidentale di u Vistula hè a vechja cità, circundata da muri interni in mattoni rossi di u XIII seculu è muri esterni di u XIV seculu, circundati da antichi castelli. Quì racoglie i maestosi è maestosi palazzi di guglia rossa in u Medievu, l'anticu castellu cunnisciutu cum'è "Monumentu Culturale Naziunale Polaccu" - l'anzianu palazzu reale, è parechji antichi palazzi di u Medievu è di a Rinascita. U Palazzu Krasinski hè u più bellu edifiziu baroccu di Varsavia. U Palazzu Lazienki hè un capolavoru eccezziunale di u classicismu pulaccu. Ci sò ancu edifizii cum'è a Chjesa di a Santa Croce, a Chjesa di San Ghjuvanni, a Chjesa Rumana, è a Chjesa Russa. A Chjesa Santa Croce hè u locu di riposu di u grande cumpusitore polaccu Chopin. Ci sò torri munimenti, statue o cast in tutta a cità. A statua di bronzu di una sirena annantu à u fiume Vistula ùn hè micca solu l'emblema di Varsavia, ma ancu un simbulu di a bravezza è di l'infirmità di u populu polaccu. A statua di bronzu di Chopin in u Parcu Lazienki si trova accantu à una funtana tamanta. E statue di Kirinsky, u capimachja di a Rivolta d'Aprile in Varsavia, è e statue di u Principe Poniadowski, eranu brave è eroiche. A sede di a Rivolta d'Augustu di u Populu di Varsavia, chì raprisenta a tradizione rivoluzionaria, è u locu natale di a creazione di Dzerzhinsky di a Republica di Pulonia, sò ancu in a vechja cità. A casa di u fisicu è scupridore di radiu famosu in u mondu, a casa natale di Madame Curie, è l'anziana residenza di Chopin sò state trasfurmate in musei.