Bielorussia codice di paese +375

Cumu chjamà Bielorussia

00

375

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Bielorussia Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +3 ora

latitudine / longitudine
53°42'39"N / 27°58'25"E
codifica iso
BY / BLR
muneta
Rublo (BYR)
Lingua
Belarusian (official) 23.4%
Russian (official) 70.2%
other 3.1% (includes small Polish- and Ukrainian-speaking minorities)
unspecified 3.3% (2009 est.)
elettricità
Tipu c European 2-pin Tipu c European 2-pin
Spina Shuko di tipo F. Spina Shuko di tipo F.
bandera naziunale
Bielorussiabandera naziunale
capitale
Minsk
lista di banche
Bielorussia lista di banche
pupulazione
9,685,000
zona
207,600 KM2
GDP (USD)
69,240,000,000
telefunu
4,407,000
Telefuninu
10,675,000
Numaru di ospiti Internet
295,217
Numaru di utilizatori Internet
2,643,000

Bielorussia intruduzioni

Ci hè parechji laghi in Bielorussia, cunnisciutu cum'è u "paese di decemila laghi". Si trova in a parti occidentale di a pianura di l'Europa orientale, cunfinata da a Russia à livante, da Lettonia è da Lituania à nordu è à nordueste, da a Polonia à l'ovest è da l'Ucraina à u sudu. A Bielorussia copre una superficie di 207.600 chilometri quadrati, cù parechje culline in u norduveste è relativamente piatte à u sudeste. Hè un paese senza mare senza accessu à u mare è hè l'unicu modu per u trasportu terrestre trà l'Europa è l'Asia. U Ponte Terre Eurasian è a so Autostrada Internaziunale Mosca-Varsavia parallele attraversanu u territoriu, cusì hà a reputazione di "paese hub di trasportu".

Bielorussia, u nome cumpletu di a Republica di Bielorussia, hà una superficia di 207.600 chilometri quadrati. Hè situatu in a pianura di l'Europa orientale, cù a Federazione Russa à livante è à nordu, l'Ucraina à u sudu, è a Polonia, a Lituania è a Lettonia à l'ovest. Hè un paese senza mare senza sboccu versu u mare. Hè l'unicu modu per u trasportu terrestre trà l'Europa è l'Asia. U ponte terrestru eurasiaticu è a so autostrada parallela Mosca-Varsavia attraversanu u territoriu. Dunque, hà a reputazione di "paese di u centru di trasportu". Ci hè parechje culline in u norduveste di u territoriu, è u sudeste hè relativamente pianu. A Bielorussia hè cunnisciuta cum'è u "Paese di Deci Mil Laghi". Ci sò 11.000 laghi è circa 4.000 grandi laghi. U più grande Lago Narach copre una superficie di 79,6 chilometri quadrati. I fiumi principali includenu u Dnieper, Pripyat è a Germania Occidentale. Ci hè più di 20.000 fiumi chì attraversanu i fiumi Wiener, Neman è Sozh. Sicondu a distanza da u mari Balticu, sò spartuti in dui tippi: clima continentale è clima oceanicu.

In a storia, i Bielorussiani eranu un ramu di i Slavi Orientali. À a fine di u IX seculu, Russi è Ucraini si sò uniti in Rus di Kiev è anu stabilitu i principati feudali di Polotsk è Turov-Pinsk. Da u XIII à u XIV seculu, u so territoriu appartene à u Granducatu di Lituania. Dapoi u 1569, appartene à u Regnu di Pulonia è Lituania. Incorporatu in a Russia Tsarista à a fine di u XVIII seculu. U putere sovieticu hè statu stabilitu in Novembre 1917. Da ferraghju à nuvembre 1918, a maiò parte di u territoriu di Bielorussia era occupatu da e forze tedesche. L'1 di ghjennaghju di u 1919, a Republica Sucialista Soviètica Bielorussia hè stata creata. Entrò in l'Unione Soviètica cum'è paese fundatore u 3 di dicembre di u 1922. A Bielorussia hè stata occupata da e forze fasciste tedesche in u 1941, è l'armata sovietica hà liberatu a Bielorussia in ghjugnu di u 1944. Dapoi u 1945, a Bielorussia hè diventata unu di i trè stati membri di l'Unione Soviètica per aderisce à e Nazioni Unite. U 27 di lugliu di u 1990, u Suvietu Supremu di Bielorussia hà passatu a "Dichjarazione di Suvranità", è u 25 d'Agostu di u 1991, a Bielorussia hà dichjaratu l'indipendenza. U 19 di dicembre di u listessu annu, u paese hè statu ribattizatu Repubblica di Bielorussia.

Bandera Naziunale: Hè un rettangulu horizontale cù un raportu di lunghezza à larghezza di circa 2: 1. A parte superiore hè una faccia larga rossa, a parte inferiore hè una striscia verde stretta, è una striscia verticale cù mudelli etnici rossi è bianchi vicinu à u palu di bandiera. A Bielorussia hè diventata una republica di l'antica Unione Soviètica in u 1922. Dapoi u 1951, u mudellu di bandiera naziunale aduttatu hè: u latu sinistro hè strisce verticali rosse è bianche; a parte superiore di u latu drittu hè rossa cù una stella gialla à cinque punte, falce è martellu. Tagliatelle larghe, a metà inferiore hè una striscia verde stretta. In u 1991, hè stata dichjarata l'indipendenza. A bandiera naziunale tricolore cumposta da trè rettanguli orizzontali paralleli di biancu, rossu è biancu da cima à fondu hè stata prima aduttata, è dopu hè stata aduprata a bandera naziunale attuale sopra menzionata.

A Bielorussia conta una populazione di 9.898.600 abitanti (da ghjinnaghju 2003). Ci hè più di 100 gruppi etnici, di i quali i Bielorussi contanu 81,2%, i Russi 11,4%, i Polacchi 3,9%, i Ucraini 2,4%, i Ghjudei 0,3%, è l'altre etnie 0,8%. E lingue ufficiali sò u bielorussiu è u russiu. Cridite principalmente in a Chjesa Ortodossa, è alcune zone in u nordu-ovest credenu in u Cattolicesimu è in e sette cumbinate di Ortodossa è Cattolicesimu.

A Bielorussia hà una bona basa industriale, cù una fabbricazione di macchinari relativamente sviluppata, l'elettronica, e cumunicazioni, a fabricazione di strumenti, a metallurgia, a petrochimica, l'industria ligera è l'industria alimentaria; in laser, fisica nucleare, energia nucleare, metallurgia di a polvere, ottica, software, Forte forza di ricerca scientifica in microelettronica, nanotecnulugia è biotecnulugia. L'agricultura è l'allevu sò relativamente sviluppati, è a pruduzzioni di patate, barbabietola zuccherina è lino sò à mezu à l'avanguardia di i paesi CSI. L'ecunumia bielorussia hà pigliatu l'iniziativa trà i paesi di a CEI per recuperà è superà u livellu di l'ex Unione Soviètica. U PIL di a Bielorussia in u 2004 era di 22.891 miliardi di dollari americani, cun un incremento di 17% annantu à u 1991 è di un 77% annantu à u 1995 quandu l'ecunumia si hè ripresa. In u 2005, u PIL di Bielorussia hè cresciutu di 9,2% annuale.


Minsk: Minsk (Minsk) hè situatu annantu à u fiume Svisloch, un affluente di u fiume supranu Dnieper, à sudu di e colline di Bielorussia, cù una superficia di circa 159 chilometri quadrati è una populazione di 1,5 milioni.

Minsk ùn hè micca solu u centru puliticu di a Bielorussia, ma dinò un impurtante centru di trasportu. Hè sempre statu un centru cummerciale chì cunnessa a costa di u Mar Balticu, Mosca, Kazan è altre cità, è hè cunnisciutu cum'è a "cità di cummerciu". Dopu hè diventatu u puntu di riunione trà Mosca è e ferrovie Brest è Lipavo è Romanze in l'anni 1870, u cummerciu è l'artigianatu si sò sviluppati assai. Dopu à a Siconda Guerra Mundiale, Minsk hè diventatu un impurtante centru industriale in Bielorussia, cù l'industrii principali cumpresi a fabricazione di macchinari, l'industria ligera è l'industria alimentaria.

A zona centrale di Minsk hè un distrettu amministrativu è culturale. Ci sò l'Accademia Bielorussia di Scienze, l'Università Bielorussia, u Museu di Storia è Topugrafia, u Memoriale di u Primu Cungressu di u Partitu Laborista Socialdemocraticu Russu, u Memoriale di a Grande Guerra Patriottica, è u Museu di l'Art. Aspetta.