Surinamu codice di paese +597

Cumu chjamà Surinamu

00

597

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Surinamu Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT -3 ora

latitudine / longitudine
3°55'4"N / 56°1'55"W
codifica iso
SR / SUR
muneta
Dollaru (SRD)
Lingua
Dutch (official)
English (widely spoken)
Sranang Tongo (Surinamese
sometimes called Taki-Taki
is native language of Creoles and much of the younger population and is lingua franca among others)
Caribbean Hindustani (a dialect of Hindi)
Javanese
elettricità
Tipu c European 2-pin Tipu c European 2-pin
Spina Shuko di tipo F. Spina Shuko di tipo F.
bandera naziunale
Surinamubandera naziunale
capitale
Paramaribo
lista di banche
Surinamu lista di banche
pupulazione
492,829
zona
163,270 KM2
GDP (USD)
5,009,000,000
telefunu
83,000
Telefuninu
977,000
Numaru di ospiti Internet
188
Numaru di utilizatori Internet
163,000

Surinamu intruduzioni

U Suriname copre una superficia di più di 160 000 chilometri quadrati. Si trova in a parte nordeste di l'America Meridionale, cunfinendu a Guyana à punente, l'Oceanu Atlanticu à u nordu, a Guiana Francese à l'est, è u Brasile à u sud. Hà un clima di foresta pluviale tropicale. Prati paludosi è tropicali à mezu, culline è bassupiani in u sudu, numerosi fiumi, ricchi di risorse idriche, u più impurtante di quale hè u fiume Suriname chì scorre à mezu. A superficia forestale cuntene 95% di a superficia di u paese, è ci sò parechje spezie di legnu duru.

[Profil di Paese]

Surinam, u nome cumpletu di a Republica di Suriname, hà un territoriu di più di 160.000 chilometri quadrati. Si trova in a parte nord-est di l'America Meridionale, cunfina cù a Guyana à punente, l'Oceanu Atlanticu à u nordu è a Francia à l'est. Guyana, à u cunfini sudu cù u Brasile.

In origine era un locu induve indiani campavanu. Diventa una culunia spagnola in u 1593. À u principiu di u XVIIu seculu, a Gran Bretagna hà cacciatu a Spagna. In u 1667, Gran Bretagna è Paesi Bassi anu firmatu un trattatu, è l'Unione Soviètica hè stata designata cum'è una culunia Olandese. U Trattatu di Vienna in u 1815 hà stabilitu ufficialmente u statutu coloniale olandese di Suriname. In u 1954, a "autonomia interna" hè stata messa in opera. L'indipendenza hè stata dichjarata u 25 di nuvembre di u 1975, è a Republica hè stata stabilita.

Bandera Naziunale: Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 3: 2. Da cima à fondu, hè cumpostu da cinque strisce parallele di verde, biancu, rossu, biancu è verde.U raportu di a larghezza di e strisce rosse, verdi è bianche hè 4: 2: 1. Ci hè una stella gialla à cinque punte à u centru di a bandera. U verde riprisenta e ricche risorse naturali è e terre fertili, è simbulizeghja dinò l'aspettative di u populu per u Novu Suriname; u biancu simbolizza a ghjustizia è a libertà; u rossu simbolizza l'entusiasmu è u prugressu, è esprime ancu u desideriu di dedicà tutte e forze à a patria. A stella gialla à cinque punte simbolizza l'unità naziunale è un futuru luminosu.

U Surinam hà una populazione di 493.000 abitanti (2004). Circa 180.000 persone campanu in i Paesi Bassi. L'indi sò 35%, i criolli 32%, l'Indonesiani 15%, è u restu appartene à altre razze. L'olandese hè a lingua ufficiale, è u Surinam hè comunemente adupratu. Ogni gruppu etnicu hà a so lingua. I residenti credenu in u Protestantisimu, u Cattolicesimu, l'Induismu è l'Islam.

E risorse naturali sò abbondanti, i minerali principali sò bauxite, petroliu, ferru, manganese, rame, nichel, platinu, oru, ecc. L'ecunumia naziunale di u Suriname si basa suprattuttu nantu à l'estrazione, a trasfurmazione è a fabricazione di l'aluminiu, è l'agricultura. In l'ultimi anni, hà cuminciatu à sviluppà attivamente l'industria petrolifera.

Un fattu interessante L'Olandesi, chì s'eranu stallati in Suriname in u 1667, introducianu l'arburi di caffè da Java à u principiu di u XVIIIu seculu. U primu batch d'arburi di caffè hè statu presentatu da u merre di Amsterdam à un pirata fiammingu, chì era un Hansback. Per esse precisamente, questi arburi di caffè sò stati piantati in a zona di a Guiana Olandese à l'epica, è pochi anni dopu, sò stati largamente piantati in a zona vicina di a Guyana Francese. À quellu tempu, ci era un criminale francese chjamatu Mulg, è era statu prumessu chì sì l'arburi di caffè eranu introdutti in e culunie francesi, seria pardunatu è liberu d'entrà è sorte da a Francia.