Guinea Equatoriale codice di paese +240

Cumu chjamà Guinea Equatoriale

00

240

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Guinea Equatoriale Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +1 ora

latitudine / longitudine
1°38'2"N / 10°20'28"E
codifica iso
GQ / GNQ
muneta
Franc (XAF)
Lingua
Spanish (official) 67.6%
other (includes French (official)
Fang
Bubi) 32.4% (1994 census)
elettricità
Tipu c European 2-pin Tipu c European 2-pin

bandera naziunale
Guinea Equatorialebandera naziunale
capitale
Malabo
lista di banche
Guinea Equatoriale lista di banche
pupulazione
1,014,999
zona
28,051 KM2
GDP (USD)
17,080,000,000
telefunu
14,900
Telefuninu
501,000
Numaru di ospiti Internet
7
Numaru di utilizatori Internet
14,400

Guinea Equatoriale intruduzioni

A Guinea Equatoriale si estende per una superficie di 28051,46 chilometri quadrati è si trova in u Golfu di Guinea in Africa centrale è occidentale. Hè cumposta da a zona di u fiume Munni in cuntinente è l'isule di Bioko, Annoben, Corisco è altre isule in u Golfu di Guinea. L'area di u fiume Muni cunfina cù l'Oceanu Atlanticu à punente, u Camerun à nordu, è u Gabon à est è à sud. A Guinea Equatoriale hà un clima equatoriale di foresta pluviale cù una costa di 482 chilometri. A costa hè una pianura longa è stretta, a costa hè diritta, ci sò pochi porti, è l'internu hè un pianu. A catena muntosa centrale divide a zona di u fiume Muni in u fiume Benito in u nordu è u fiume Utamboni in u sudu.

Guinea Equatoriale, u nome cumpletu di a Republica di Guinea Equatoriale, hè situatu in u Golfu di Guinea in Africa Centrale è Occidentale. Hè cumpostu da a zona di u fiume Munni in cuntinente è l'isule di Bioko, Annoben, Corisco è altre isule in u Golfu di Guinea. L'area di u fiume Muni cunfina cù l'Oceanu Atlanticu à punente, u Camerun à nordu, è u Gabon à est è à sud. A costa hè longa 482 chilometri. A costa hè una pianura longa è stretta cù a costa diritta è pochi porti. L'internu hè un pianu, generalmente 500-1000 metri sopra u livellu di u mare. E Muntagne Centrale dividenu a zona di u fiume Muni in u fiume Benito à u nordu è u fiume Utamboni à u sudu. Ogni isula hè una isula vulcanica, chì hè una estensione di u vulcanu Camerunese in u Golfu di Guinea. Ci sò parechji vulcani estinti in l'isula Biokko, è u Piccu Stiebel in u centru si trova à 3007 metri sopra u livellu di u mare, u puntu più altu di u paese. U fiume principale hè u fiume Mbini. Appartene à u clima di a foresta pluviale equatoriale.

A pupulazione naziunale hè di 1,014 milioni (secondu u censu di u 2002). E tribù principali sò i Fang (circa 75% di a pupulazione) in cuntinente è i Bubi (circa 15% di a pupulazione) chì campanu in l'isula Bioko. A lingua ufficiale hè u spagnolu, u francese hè a seconda lingua ufficiale, è e lingue naziunali sò principalmente Fang è Bubi. U 82% di i residenti credenu in u Cattolicesimu, u 15% credenu in l'Islam, è u 3% credenu in u Prutestantisimu.

À a fine di u XVu seculu, i culunialisti purtughesi invadenu e zone custiere di u Golfu di Guinea è l'isule di Bioko, Corisco è Annoben. A Spagna hà occupatu l'isula Bioko in u 1778, a zona di u fiume Munni in u 1843, è hà stabilitu a regula coloniale in u 1845. In u 1959 hè statu divisu in duie pruvince d'oltremare di Spagna. In dicembre 1963, l'autorità uccidintali anu fattu un referendum in Guinea Equatoriale è anu rializatu regulamenti di "autonomia interna". "Autonomia interna" hè stata messa in opera in ghjennaghju di u 1964. L'indipendenza hè stata dichjarata u 12 d'ottobre di u 1968 è chjamata a Republica di Guinea Equatoriale.

A bandera naziunale: Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 5: 3. Ci hè un triangulu isuscelu turchinu à u latu di a bandera, è trè strisce larghe parallele à a diritta. Da cima à fondu, ci sò trè culori di verde, biancu è rossu. Ci hè un emblema naziunale in u centru di a bandera. U verde simbulizeghja a ricchezza, u biancu simbulizeghja a pace, u russu simbulizeghja u spiritu di luttà per l'indipendenza, è u turchinu simbulizeghja l'uceanu.

Unu di i paesi menu sviluppati in u mondu, cun difficultà ecunomiche à longu andà. U pianu di ristrutturazione economica hè statu messu in opera in u 1987. Dopu à u principiu di u sviluppu di u petroliu in u 1991, l'ecunumia hà giratu. In u 1996, hà presentatu una pulitica ecunomica basata annantu à l'agricultura è cuncintrata annantu à u petroliu per prumove u sviluppu di l'industria di trasfurmazione di u legnu. U tassu mediu di crescita economica annuale da u 1997 à u 2001 hà righjuntu u 41,6%. Impulsata da u sviluppu di l'oliu è a custruzzione di l'infrastrutture, l'ecunumia cuntinueghja à mantene un bonu impetu di crescita rapida.