Guinea Equatoriale Infurmazione basica
Ora lucale | U vostru tempu |
---|---|
|
|
Fusula ora lucale | Differenza di fuso orariu |
UTC/GMT +1 ora |
latitudine / longitudine |
---|
1°38'2"N / 10°20'28"E |
codifica iso |
GQ / GNQ |
muneta |
Franc (XAF) |
Lingua |
Spanish (official) 67.6% other (includes French (official) Fang Bubi) 32.4% (1994 census) |
elettricità |
Tipu c European 2-pin |
bandera naziunale |
---|
capitale |
Malabo |
lista di banche |
Guinea Equatoriale lista di banche |
pupulazione |
1,014,999 |
zona |
28,051 KM2 |
GDP (USD) |
17,080,000,000 |
telefunu |
14,900 |
Telefuninu |
501,000 |
Numaru di ospiti Internet |
7 |
Numaru di utilizatori Internet |
14,400 |
Guinea Equatoriale intruduzioni
A Guinea Equatoriale si estende per una superficie di 28051,46 chilometri quadrati è si trova in u Golfu di Guinea in Africa centrale è occidentale. Hè cumposta da a zona di u fiume Munni in cuntinente è l'isule di Bioko, Annoben, Corisco è altre isule in u Golfu di Guinea. L'area di u fiume Muni cunfina cù l'Oceanu Atlanticu à punente, u Camerun à nordu, è u Gabon à est è à sud. A Guinea Equatoriale hà un clima equatoriale di foresta pluviale cù una costa di 482 chilometri. A costa hè una pianura longa è stretta, a costa hè diritta, ci sò pochi porti, è l'internu hè un pianu. A catena muntosa centrale divide a zona di u fiume Muni in u fiume Benito in u nordu è u fiume Utamboni in u sudu. Guinea Equatoriale, u nome cumpletu di a Republica di Guinea Equatoriale, hè situatu in u Golfu di Guinea in Africa Centrale è Occidentale. Hè cumpostu da a zona di u fiume Munni in cuntinente è l'isule di Bioko, Annoben, Corisco è altre isule in u Golfu di Guinea. L'area di u fiume Muni cunfina cù l'Oceanu Atlanticu à punente, u Camerun à nordu, è u Gabon à est è à sud. A costa hè longa 482 chilometri. A costa hè una pianura longa è stretta cù a costa diritta è pochi porti. L'internu hè un pianu, generalmente 500-1000 metri sopra u livellu di u mare. E Muntagne Centrale dividenu a zona di u fiume Muni in u fiume Benito à u nordu è u fiume Utamboni à u sudu. Ogni isula hè una isula vulcanica, chì hè una estensione di u vulcanu Camerunese in u Golfu di Guinea. Ci sò parechji vulcani estinti in l'isula Biokko, è u Piccu Stiebel in u centru si trova à 3007 metri sopra u livellu di u mare, u puntu più altu di u paese. U fiume principale hè u fiume Mbini. Appartene à u clima di a foresta pluviale equatoriale. A pupulazione naziunale hè di 1,014 milioni (secondu u censu di u 2002). E tribù principali sò i Fang (circa 75% di a pupulazione) in cuntinente è i Bubi (circa 15% di a pupulazione) chì campanu in l'isula Bioko. A lingua ufficiale hè u spagnolu, u francese hè a seconda lingua ufficiale, è e lingue naziunali sò principalmente Fang è Bubi. U 82% di i residenti credenu in u Cattolicesimu, u 15% credenu in l'Islam, è u 3% credenu in u Prutestantisimu. À a fine di u XVu seculu, i culunialisti purtughesi invadenu e zone custiere di u Golfu di Guinea è l'isule di Bioko, Corisco è Annoben. A Spagna hà occupatu l'isula Bioko in u 1778, a zona di u fiume Munni in u 1843, è hà stabilitu a regula coloniale in u 1845. In u 1959 hè statu divisu in duie pruvince d'oltremare di Spagna. In dicembre 1963, l'autorità uccidintali anu fattu un referendum in Guinea Equatoriale è anu rializatu regulamenti di "autonomia interna". "Autonomia interna" hè stata messa in opera in ghjennaghju di u 1964. L'indipendenza hè stata dichjarata u 12 d'ottobre di u 1968 è chjamata a Republica di Guinea Equatoriale. A bandera naziunale: Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 5: 3. Ci hè un triangulu isuscelu turchinu à u latu di a bandera, è trè strisce larghe parallele à a diritta. Da cima à fondu, ci sò trè culori di verde, biancu è rossu. Ci hè un emblema naziunale in u centru di a bandera. U verde simbulizeghja a ricchezza, u biancu simbulizeghja a pace, u russu simbulizeghja u spiritu di luttà per l'indipendenza, è u turchinu simbulizeghja l'uceanu. Unu di i paesi menu sviluppati in u mondu, cun difficultà ecunomiche à longu andà. U pianu di ristrutturazione economica hè statu messu in opera in u 1987. Dopu à u principiu di u sviluppu di u petroliu in u 1991, l'ecunumia hà giratu. In u 1996, hà presentatu una pulitica ecunomica basata annantu à l'agricultura è cuncintrata annantu à u petroliu per prumove u sviluppu di l'industria di trasfurmazione di u legnu. U tassu mediu di crescita economica annuale da u 1997 à u 2001 hà righjuntu u 41,6%. Impulsata da u sviluppu di l'oliu è a custruzzione di l'infrastrutture, l'ecunumia cuntinueghja à mantene un bonu impetu di crescita rapida. |