Alemagna Infurmazione basica
Ora lucale | U vostru tempu |
---|---|
|
|
Fusula ora lucale | Differenza di fuso orariu |
UTC/GMT +1 ora |
latitudine / longitudine |
---|
51°9'56"N / 10°27'9"E |
codifica iso |
DE / DEU |
muneta |
Euro (EUR) |
Lingua |
German (official) |
elettricità |
|
bandera naziunale |
---|
capitale |
Berlinu |
lista di banche |
Alemagna lista di banche |
pupulazione |
81,802,257 |
zona |
357,021 KM2 |
GDP (USD) |
3,593,000,000,000 |
telefunu |
50,700,000 |
Telefuninu |
107,700,000 |
Numaru di ospiti Internet |
20,043,000 |
Numaru di utilizatori Internet |
65,125,000 |
Alemagna intruduzioni
A Germania hè situata in l'Europa centrale, cù a Pulonia è a Repubblica Ceca à u livante, l'Austria è a Svizzera à u sudu, i Paesi Bassi, u Belgiu, u Lussemburgu è a Francia à l'ovest, è a Danimarca à u nordu è u Mare di u Nordu è u Mar Balticu. Hè u paese cù u più grande numeru di vicini in Europa, cù una superficia di circa 357.100 metri quadrati. Chilometri. U tarrenu hè bassu à u nordu è altu à u sudu. Pò esse divisu in quattru zone di terrenu: a Pianura Nordu Tedesca, cù un'altitudine media di menu di 100 metri, e Muntagne Mid-Tedesche, cumposte da blocchi alti est-ovest, è a valle di u Culpevule di u Renu à u suduveste, rivestita da muntagne è valli. I muri sò ripidi, cù l'altupianu bavarianu è l'Alpi à u sudu. A Germania hè situata in l'Europa centrale, cù a Pulonia è a Repubblica Ceca à l'est, l'Austria è a Svizzera à u sudu, i Paesi Bassi, u Belgiu, u Lussemburgu è a Francia à l'ouest, è a Danimarca à u nordu. Hè u paese cù u più vicinu in Europa. L'area hè 357020,22 chilometri quadrati (Dicembre 1999). U tarrenu hè bassu à u nordu è altu à u sudu. Pò esse divisu in quattru zone di terrenu: a Pianura di u Nordu di Germania; i Monti Mid-Tedeschi; a valle di a Frattura di u Renu in u suduveste; u Plateau Bavarian è l'Alpi in u sudu. U piccu più altu di u paese. I fiumi principali sò u Renu, l'Elba, l'Oder, u Danubiu ecc. U clima marittimu in a Germania nordoccidentale hè più pronunciatu, è si tramuta gradualmente versu un clima cuntinentale à livante è à meziornu. A temperatura media hè trà 14 ~ 19 ℃ di lugliu è -5 ~ 1 ℃ di ghjennaghju. A precipitazione annuale hè di 500-1000 mm, è a zona muntagnosa ne hà più. A Germania hè divisa in trè livelli: federale, statale è regiunale, cù 16 stati è 14.808 regioni. I nomi di i 16 stati sò: Baden-Württemberg, Baviera, Berlinu, Brandeburgo, Brema, Amburgo, Assia, Meclemburgo-Pomerania Anteriore, Bassa Sassonia, Renania settentrionale-Vestfalia Lun, Renania-Palatinatu, Sarre, Sassonia, Sassonia-Anhalt, Schleswig-Holstein è Turingia. Frà elle, Berlinu, Brema è Amburgo sò cità è stati. U populu germanicu campava oghje in Germania. E tribù si furmaru à pocu à pocu in i 2-3 seculi d.C. U primu statu feudale di a Germania hè statu furmatu in u X seculu. Versu u separatismu feudale à a mità di u XIII seculu. À u principiu di u XVIIIu seculu, l'Austria è a Prussia si sò alzate per furmà a Cunfederazione tedesca secondu a Cunferenza di Vienna in u 1815, è l'Imperu Tedescu unificatu hè statu stabilitu in u 1871. L'imperu hà pruvucatu a Prima Guerra Mundiale in u 1914, è hè cascatu in u 1918 quandu hè statu scunfittu. In Farraghju 1919, a Germania hà stabilitu a Republica di Weimar. Hitler ghjunse à u putere in 1933 per implementà una dittatura. A Germania hà lanciatu a seconda guerra mundiale in u 1939, è a Germania si hè resa l'8 di maghju di u 1945. Dopu à a guerra, secondu l'Acordu di Yalta è l'Acordu di Potsdam, a Germania era occupata da i Stati Uniti, Gran Bretagna, Francia è l'Unione Soviètica, è i quattru paesi formanu u Cumitatu di Cuntrollu Alliatu per piglià u più altu putere di Germania. A cità di Berlinu hè ancu divisa in 4 zone d'occupazione. In ghjugnu 1948, i territorii occupati di i Stati Uniti, Gran Bretagna è Francia si fondenu. U 23 di maghju di l'annu dopu, u Territoriu Occupatu Occidentale unitu hà stabilitu a Repubblica Federale di Germania. U 7 d'ottobre di u listessu annu, a Repubblica Democratica Tedesca hè stata stabilita in a zona occupata da i Sovietici à livante. Da tandu, a Germania si hè spartuta ufficialmente in dui stati sovrani. U 3 d'ottobre di u 1990, a RDA s'unì ufficialmente à a Republica Federale d'Allemagne. A custituzione, a Camera di u Populu è u guvernu di a RDA sò stati automaticamente annullati. E 14 prefetture originali sò state cambiate in 5 stati per adattassi à u stabilimentu federale tedescu. Sò state unite in a Repubblica Federale di Germania, è e duie Germania chì eranu state divise da più di 40 anni sò state riunificate. Bandera naziunale: Hè un rettangulu horizontale cù un raportu di lunghezza à larghezza di 5: 3. Da cima à fondu, hè furmatu culligendu trè rettanguli orizontali paralleli è uguali di neru, rossu è giallu. Ci sò opinioni sfarenti nantu à l'urigine di a bandera tricolore. Si pò ricunquistà finu à l'anticu Imperu Rumanu in u primu seculu dopu à Cristu. Più tardi in a Guerra Campagnola Tedesca in u XVI seculu è a rivuluzione democratica burghesa tedesca in u XVII seculu, a bandera tricolore chì rapprisenta a republica era ancu in a terra tedesca. . Dopu a caduta di l'Imperu Tedescu in 1918, a Republica di Weimar hà aduttatu ancu a bandera nera, rossa è gialla cum'è bandera naziunale. In settembre 1949, a Repubblica Federale di Germania hè stata creata è hà sempre aduttatu a bandiera tricolore di a Republica di Weimar; a Repubblica Democratica Tedesca hè stata creata in Ottobre di u stessu annu hà ancu aduttatu a bandiera tricolore, ma l'emblema naziunale cumpresu martellu, calibru, spiga di granu, etc. hè statu aghjuntu in u centru di a bandiera. Patrone per mustrà a differenza. U 3 d'ottobre di u 1990, a Germania riunificata aduprava sempre a bandera di a Republica Federale d'Allemagne. A Germania hà una pupulazione di 82,31 milioni (u 31 di dicembre di u 2006). Principalmente tedeschi, cun un picculu numeru di Danesi, Sorabu, Frisone è Zingari. Ci sò 7.289 milioni di stranieri, chì riprisentanu 8,8% di a pupulazione tutale. Generale Tedescu. Circa 53 milioni di persone credenu in u Cristianesimu, di i quali 26 milioni credenu in u Cattolicesimu Rumanu, 26 milioni credenu in u Cristianesimu Protestante, è 900.000 credenu in a Chjesa Ortodossa Orientale. A Germania hè un paese industriale assai sviluppatu. In u 2006, u so pruduttu naziunale brutu era di 2.858,234 miliardi di dollari americani, cun un valore per capita di 34679. US $. A so forza ecunomica hè a prima in Europa, è hè a seconda solu à i Stati Uniti è u Giappone in u mondu. Trè grandi putenze ecunomiche. A Germania hè un grande esportatore di materie prime, a metà di i so prudutti industriali sò venduti à l'estranger, è u so valore d'esportazione hè oghje u sicondu in u mondu. I principali partenarii commerciali sò i paesi industriali occidentali. A Germania hè povera in risorse naturali. In più di ricche riserve di carbone duru, lignitu è sale, si basa assai nant'à e impurtazioni in termini di furnimentu di materia prima è energia, è dui terzi di l'energia primaria anu da esse impurtati. L'industria tedesca hè duminata da l'industrie pesanti, cù l'automobili, a fabricazione di macchinari, i chimichi è l'industrie elettriche chì contanu più di u 40% di u valore tutale di a pruduzzione industriale. Strumenti di precisione, ottica, è l'industria di l'aviazione è aeroespaziale sò ancu assai sviluppati. U turismu è i trasporti sò ben sviluppati. A Germania hè un grande paese chì produce birra, a so pruduzzione di birra si classifica trà i più alti di u mondu, è l'Oktoberfest hè famosa in u mondu. L'Euro (EURO) hè attualmente a valuta legale di a Germania. A Germania hà fattu rializazioni eccezziunali in cultura è arte. Persunaghji famosi cum'è Goethe, Beethoven, Hegel, Marx è Engels sò nati in a storia. Ci sò parechji lochi d'interessu in Germania, quelli riprisentativi sò: Porta di Brandeburgo, Cattedrale di Colonia, ecc. A Porta di Brandeburgo si trova à l'intersezione di Linden Street è di u 17th June Street in u centru di Berlinu. Hè una famosa attrazione turistica in u centru di Berlinu è un simbulu di unità tedesca. U Palazzu Sans Souci (Palazzu Sans Souci) hè situatu in a periferia sittintriunali di Potsdam, a capitale di Brandeburgo in a parte orientale di a Republica Federale di Germania. U nome di u palazzu hè pigliatu da u significatu originale di "Senza preoccupazioni" in francese. U Palazzu Sanssouci è i giardini circundanti sò stati custruiti durante u periodu di u Rè Federicu II di Prussia (1745-1757), seguendu u stile architetturale di u Palazzu di Versailles in Francia. Tuttu u giardinu copre una superficie di 290 ettari è si trova nantu à una duna di sabbia, dunque hè ancu cunnisciutu cum'è u "palazzu nantu à a duna di sabbia". Tutte e opere di custruzzione di u Palazzu Sanssouci duronu per circa 50 anni, chì hè l'essenza di l'arte architetturale tedesca. A Cattedrale di Colonia hè a chjesa gotica più perfetta di u mondu, situata annantu à u fiume Renu in u centru di Colonia, in Germania. A lunghezza est-ovest hè 144,55 metri, a larghezza nord-sud hè 86,25 metri, a sala hè alta 43,35 metri, è u pilastru superiore hè altu 109 metri. In u centru ci sò duie doppie guglie cunnesse à u muru di a porta. E duie guglie di 157,38 metri sò cum'è duie spade affilate. Dirittu in celu. Tuttu u bastimentu hè fattu di pietre lucidate, chì coprenu una superficia di 8.000 metri quadrati, cù una zona di custruzzione di circa 6.000 metri quadrati. Ci sò innumerevoli piccule guglie intornu à a cattedrale. Tutta a cattedrale hè nera, ciò chì hè particularmente attraente trà tutti i palazzi di a cità. Berlinu: Berlinu, cum'è capitale dopu a riunificazione di a Germania d'ottobre 1990, hè ghjovana è vechja. Hè situatu in u core di l'Europa è hè u puntu di riunione di l'Oriente è l'Occidente. A cità copre una superficia di 883 chilometri quadrati, di i quali parchi, foreste, laghi è fiumi contanu circa un quartu di a superficia tutale di a cità. A cità sana hè circundata da fureste è prati, cum'è una grande isula verde. A pupulazione hè di circa 3,39 milioni. Berlinu hè una famosa antica capitale europea è hè stata fundata in u 1237. Dopu chì Bismarck hà unificatu a Germania in u 1871, Dublinu hè statu decisu. U 3 d'ottobre di u 1990, e duie Germania sò state unificate, è Berlinu Orientale è Occidentale si sò riuniti in una sola cità. Berlinu hè una famosa attrazione turistica in Europa, induve ci sò parechji edifici classichi è muderni. L'arte architettonica classica è muderna si cumplementanu è si complementanu, riflettendu e caratteristiche di l'arte architetturale tedesca. A sala di cunferenza cumpletata in u 1957 hè una di l'opere riprisentative di l'architettura muderna. À u nordu di questu, l'anzianu Capitale di l'Empire State hè statu parzialmente risturatu. A Sala Sinfonica custruita in u 1963 è a Galleria Naziunale d'Arte Moderna cuncipita da u famosu architettu Ludwig sò di stile novu. Da i dui lati di l'antica Sala Memoriale Kaiser Wilhelm I, ci hè una nova chjesa ottagonale è un campanile. Ci hè ancu un edifiziu di u Centru Europeu di 20 piani cù struttura in acciaio è vetru vicinu. A "Strada sottu à l'Arburu Bodhi" longa 1,6 chilometri hè un famosu boulevard in Europa. Hè stata custruita da Federicu II. A strada hè larga 60 metri è bordata d'arburi da i dui lati. À l'estremità uccidentale di a strada si trova a Porta di Brandeburgo custruita in u stilu di a porta di l'Acropoli in l'antica Grecia. A maestosa Porta di Brandeburgo hè un simbulu di Berlinu. Dopu più di 200 anni di vicissitudini, pò esse chjamata testimone di a storia muderna tedesca. Berlinu hè ancu a più grande finestra esterna di a cultura tedesca. Berlinu hà 3 teatri d'opera, 150 teatri è teatri, 170 musei, 300 gallerie, 130 cinema è 400 teatri à l'aria aperta. L'Orchestra Filarmonica di Berlinu hè rinumata in u mondu sanu. L'Università storica Humboldt è l'Università Libera di Berlinu sò tramindui istituzioni di fama mundiale. Berlinu hè ancu un centru di trasportu internaziunale. L'apertura di a ferrovia Berlin-Berstein in u 1838 hà marcatu l'iniziu di l'era ferroviaria europea. In u 1881, u primu tram di u mondu hè statu messu in usu in Berlinu. U Metro di Berlinu hè statu custruitu in u 1897, cù una lunghezza totale di 75 chilometri prima di a guerra, cù 92 stazioni, chì ne facenu unu di i sistemi di metropolitana più cumpleti d'Europa. Berlinu hà avà 3 aeroporti principali, 3 stazioni ferroviarie internaziunali, 5170 chilometri di strade, è 2.387 chilometri di trasportu publicu. Munich: Situata à u pede nordu di l'Alpi, Munich hè una bella cità di muntagna circundata da muntagne è fiumi. Hè dinò u più magnificu centru culturale di corte in Germania. Cum'è a terza cità più grande di Germania cù 1,25 milioni di abitanti, Monaco hà sempre mantenutu u so stile urbanu cumpostu da parechje torre di chjesa è altri edifici antichi. Munich hè una cità culturale famosa. In più di avè una biblioteca naziunale enorme, 43 teatri è una università cù più di 80.000 studenti, ci sò più di quattru in Munich, cumprese musei, fontane di u parcu, sculture è birra. assai. Cum'è una famosa cità storica è culturale, Monaco hà assai edifici barocchi è gotici. Sò rapprisentanti tipichi di u Rinascimentu Europeu. Diverse sculture abbondanu in a cità è sò vive. L'Oktoberfest d'ottobre di ogni annu hè u più grande festival folk di u mondu. Più di cinque milioni d'invitati di u mondu sanu veneranu quì per celebrà stu grande festival. L'Oktoberfest di Monaco hè natu da una serie di celebrazioni tenute in u 1810 per celebrà i seculi trà u Principe ereditariu di Baviera è a Principessa Dairis di Sassonia-Hildenhausen. Dapoi più di centu anni, ogni settembre è uttrovi, ci era una "atmosfera di birra" in i carrughji di a cità. Ci era parechje bancarelle di cibu di birra in carrughju. A ghjente si pusava nantu à longhe sedie di legnu è tenianu grandi tazze di ceramica chì pudianu cuntene un litru di biera. Bei quant'ellu vole, tutta a cità hè piena di giubilazione, milioni di litri di biera, centinaie di millaie di banane sò state spazzate. U "ventre di biera" di a ghjente di Monaco mostra ancu à a ghjente ch'elli ponu beie bè. Francoforte: Francoforte si trova nantu à e rive di u fiume Main. Francoforte hè u centru finanziariu di a Germania, a cità di esposizione, è a porta d'aria è u centru di trasportu versu u mondu. Rispuntatu à altre cità in Germania, Francoforte hè più cosmopolita. Cum'è unu di i centri finanziarii di u mondu, i grattacieli in u distrittu bancariu di Francoforte sò allineati in file, ciò chì hè vertiginoso. Più di 350 banche è filiali si trovanu in e strade di Francoforte. "Deutsche Bank" hè situatu in u centru di Francoforte. A banca centrale di a Repubblica Federale di Germania hè cum'è un nervu centrale acutu, chì affetta l'intera economia tedesca. A sede di a Banca Europea è di a Borsa Tedesca si trovanu in Francoforte. Per questa ragione, a cità di Francoforte hè chjamata "Manhattan on the Main". Francoforte ùn hè micca solu un centru finanziariu in u mondu, ma dinò una famosa cità di esposizione cù 800 anni di storia. Circa 15 fiere internaziunali à grande scala si tenenu ogni annu, cume a Fiera Internaziunale di i Beni di Cunsumatori tenuta ogni annu in primavera è estate; a fiera prufessiunale biennale internaziunale di "sanità, riscaldamentu, climatizazione", ecc. L'aeroportu Rhein-Main di Francoforte hè u sicondu più grande aeroportu d'Europa è a porta di a Germania versu u mondu. Porta 18 milioni di passageri ogni annu. L'aviò chì partenu quì volanu in 192 cità di u mondu sanu, è ci sò 260 rotte chì leganu strettamente Francoforte cù u mondu. Francoforte ùn hè micca solu u centru ecunomicu di a Germania, ma dinò una cità culturale. Questa hè a cità nativa di Goethe, un scrittore mundiale, è a so ex residenza hè in u centru di a cità. Ci hè 17 musei è parechji lochi d'interessu in Francoforte. I resti di l'antichi Rumani, u parcu di e palme, a Torre Heninger, a Chjesa Eustinu, è l'opera antica sò tutti degni di vede. |