Alemagna codice di paese +49

Cumu chjamà Alemagna

00

49

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Alemagna Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +1 ora

latitudine / longitudine
51°9'56"N / 10°27'9"E
codifica iso
DE / DEU
muneta
Euro (EUR)
Lingua
German (official)
elettricità

bandera naziunale
Alemagnabandera naziunale
capitale
Berlinu
lista di banche
Alemagna lista di banche
pupulazione
81,802,257
zona
357,021 KM2
GDP (USD)
3,593,000,000,000
telefunu
50,700,000
Telefuninu
107,700,000
Numaru di ospiti Internet
20,043,000
Numaru di utilizatori Internet
65,125,000

Alemagna intruduzioni

A Germania hè situata in l'Europa centrale, cù a Pulonia è a Repubblica Ceca à u livante, l'Austria è a Svizzera à u sudu, i Paesi Bassi, u Belgiu, u Lussemburgu è a Francia à l'ovest, è a Danimarca à u nordu è u Mare di u Nordu è u Mar Balticu. Hè u paese cù u più grande numeru di vicini in Europa, cù una superficia di circa 357.100 metri quadrati. Chilometri. U tarrenu hè bassu à u nordu è altu à u sudu. Pò esse divisu in quattru zone di terrenu: a Pianura Nordu Tedesca, cù un'altitudine media di menu di 100 metri, e Muntagne Mid-Tedesche, cumposte da blocchi alti est-ovest, è a valle di u Culpevule di u Renu à u suduveste, rivestita da muntagne è valli. I muri sò ripidi, cù l'altupianu bavarianu è l'Alpi à u sudu.

A Germania hè situata in l'Europa centrale, cù a Pulonia è a Repubblica Ceca à l'est, l'Austria è a Svizzera à u sudu, i Paesi Bassi, u Belgiu, u Lussemburgu è a Francia à l'ouest, è a Danimarca à u nordu. Hè u paese cù u più vicinu in Europa. L'area hè 357020,22 chilometri quadrati (Dicembre 1999). U tarrenu hè bassu à u nordu è altu à u sudu. Pò esse divisu in quattru zone di terrenu: a Pianura di u Nordu di Germania; i Monti Mid-Tedeschi; a valle di a Frattura di u Renu in u suduveste; u Plateau Bavarian è l'Alpi in u sudu. U piccu più altu di u paese. I fiumi principali sò u Renu, l'Elba, l'Oder, u Danubiu ecc. U clima marittimu in a Germania nordoccidentale hè più pronunciatu, è si tramuta gradualmente versu un clima cuntinentale à livante è à meziornu. A temperatura media hè trà 14 ~ 19 ℃ di lugliu è -5 ~ 1 ℃ di ghjennaghju. A precipitazione annuale hè di 500-1000 mm, è a zona muntagnosa ne hà più.

A Germania hè divisa in trè livelli: federale, statale è regiunale, cù 16 stati è 14.808 regioni. I nomi di i 16 stati sò: Baden-Württemberg, Baviera, Berlinu, Brandeburgo, Brema, Amburgo, Assia, Meclemburgo-Pomerania Anteriore, Bassa Sassonia, Renania settentrionale-Vestfalia Lun, Renania-Palatinatu, Sarre, Sassonia, Sassonia-Anhalt, Schleswig-Holstein è Turingia. Frà elle, Berlinu, Brema è Amburgo sò cità è stati.

U populu germanicu campava oghje in Germania. E tribù si furmaru à pocu à pocu in i 2-3 seculi d.C. U primu statu feudale di a Germania hè statu furmatu in u X seculu. Versu u separatismu feudale à a mità di u XIII seculu. À u principiu di u XVIIIu seculu, l'Austria è a Prussia si sò alzate per furmà a Cunfederazione tedesca secondu a Cunferenza di Vienna in u 1815, è l'Imperu Tedescu unificatu hè statu stabilitu in u 1871. L'imperu hà pruvucatu a Prima Guerra Mundiale in u 1914, è hè cascatu in u 1918 quandu hè statu scunfittu. In Farraghju 1919, a Germania hà stabilitu a Republica di Weimar. Hitler ghjunse à u putere in 1933 per implementà una dittatura. A Germania hà lanciatu a seconda guerra mundiale in u 1939, è a Germania si hè resa l'8 di maghju di u 1945.

Dopu à a guerra, secondu l'Acordu di Yalta è l'Acordu di Potsdam, a Germania era occupata da i Stati Uniti, Gran Bretagna, Francia è l'Unione Soviètica, è i quattru paesi formanu u Cumitatu di Cuntrollu Alliatu per piglià u più altu putere di Germania. A cità di Berlinu hè ancu divisa in 4 zone d'occupazione. In ghjugnu 1948, i territorii occupati di i Stati Uniti, Gran Bretagna è Francia si fondenu. U 23 di maghju di l'annu dopu, u Territoriu Occupatu Occidentale unitu hà stabilitu a Repubblica Federale di Germania. U 7 d'ottobre di u listessu annu, a Repubblica Democratica Tedesca hè stata stabilita in a zona occupata da i Sovietici à livante. Da tandu, a Germania si hè spartuta ufficialmente in dui stati sovrani. U 3 d'ottobre di u 1990, a RDA s'unì ufficialmente à a Republica Federale d'Allemagne. A custituzione, a Camera di u Populu è u guvernu di a RDA sò stati automaticamente annullati. E 14 prefetture originali sò state cambiate in 5 stati per adattassi à u stabilimentu federale tedescu. Sò state unite in a Repubblica Federale di Germania, è e duie Germania chì eranu state divise da più di 40 anni sò state riunificate.

Bandera naziunale: Hè un rettangulu horizontale cù un raportu di lunghezza à larghezza di 5: 3. Da cima à fondu, hè furmatu culligendu trè rettanguli orizontali paralleli è uguali di neru, rossu è giallu. Ci sò opinioni sfarenti nantu à l'urigine di a bandera tricolore. Si pò ricunquistà finu à l'anticu Imperu Rumanu in u primu seculu dopu à Cristu. Più tardi in a Guerra Campagnola Tedesca in u XVI seculu è a rivuluzione democratica burghesa tedesca in u XVII seculu, a bandera tricolore chì rapprisenta a republica era ancu in a terra tedesca. . Dopu a caduta di l'Imperu Tedescu in 1918, a Republica di Weimar hà aduttatu ancu a bandera nera, rossa è gialla cum'è bandera naziunale. In settembre 1949, a Repubblica Federale di Germania hè stata creata è hà sempre aduttatu a bandiera tricolore di a Republica di Weimar; a Repubblica Democratica Tedesca hè stata creata in Ottobre di u stessu annu hà ancu aduttatu a bandiera tricolore, ma l'emblema naziunale cumpresu martellu, calibru, spiga di granu, etc. hè statu aghjuntu in u centru di a bandiera. Patrone per mustrà a differenza. U 3 d'ottobre di u 1990, a Germania riunificata aduprava sempre a bandera di a Republica Federale d'Allemagne.

A Germania hà una pupulazione di 82,31 milioni (u 31 di dicembre di u 2006). Principalmente tedeschi, cun un picculu numeru di Danesi, Sorabu, Frisone è Zingari. Ci sò 7.289 milioni di stranieri, chì riprisentanu 8,8% di a pupulazione tutale. Generale Tedescu. Circa 53 milioni di persone credenu in u Cristianesimu, di i quali 26 milioni credenu in u Cattolicesimu Rumanu, 26 milioni credenu in u Cristianesimu Protestante, è 900.000 credenu in a Chjesa Ortodossa Orientale.

A Germania hè un paese industriale assai sviluppatu. In u 2006, u so pruduttu naziunale brutu era di 2.858,234 miliardi di dollari americani, cun un valore per capita di 34679. US $. A so forza ecunomica hè a prima in Europa, è hè a seconda solu à i Stati Uniti è u Giappone in u mondu. Trè grandi putenze ecunomiche. A Germania hè un grande esportatore di materie prime, a metà di i so prudutti industriali sò venduti à l'estranger, è u so valore d'esportazione hè oghje u sicondu in u mondu. I principali partenarii commerciali sò i paesi industriali occidentali. A Germania hè povera in risorse naturali. In più di ricche riserve di carbone duru, lignitu è ​​sale, si basa assai nant'à e impurtazioni in termini di furnimentu di materia prima è energia, è dui terzi di l'energia primaria anu da esse impurtati. L'industria tedesca hè duminata da l'industrie pesanti, cù l'automobili, a fabricazione di macchinari, i chimichi è l'industrie elettriche chì contanu più di u 40% di u valore tutale di a pruduzzione industriale. Strumenti di precisione, ottica, è l'industria di l'aviazione è aeroespaziale sò ancu assai sviluppati. U turismu è i trasporti sò ben sviluppati. A Germania hè un grande paese chì produce birra, a so pruduzzione di birra si classifica trà i più alti di u mondu, è l'Oktoberfest hè famosa in u mondu. L'Euro (EURO) hè attualmente a valuta legale di a Germania.

A Germania hà fattu rializazioni eccezziunali in cultura è arte. Persunaghji famosi cum'è Goethe, Beethoven, Hegel, Marx è Engels sò nati in a storia. Ci sò parechji lochi d'interessu in Germania, quelli riprisentativi sò: Porta di Brandeburgo, Cattedrale di Colonia, ecc.

A Porta di Brandeburgo si trova à l'intersezione di Linden Street è di u 17th June Street in u centru di Berlinu. Hè una famosa attrazione turistica in u centru di Berlinu è un simbulu di unità tedesca. U Palazzu Sans Souci (Palazzu Sans Souci) hè situatu in a periferia sittintriunali di Potsdam, a capitale di Brandeburgo in a parte orientale di a Republica Federale di Germania. U nome di u palazzu hè pigliatu da u significatu originale di "Senza preoccupazioni" in francese.

U Palazzu Sanssouci è i giardini circundanti sò stati custruiti durante u periodu di u Rè Federicu II di Prussia (1745-1757), seguendu u stile architetturale di u Palazzu di Versailles in Francia. Tuttu u giardinu copre una superficie di 290 ettari è si trova nantu à una duna di sabbia, dunque hè ancu cunnisciutu cum'è u "palazzu nantu à a duna di sabbia". Tutte e opere di custruzzione di u Palazzu Sanssouci duronu per circa 50 anni, chì hè l'essenza di l'arte architetturale tedesca.

A Cattedrale di Colonia hè a chjesa gotica più perfetta di u mondu, situata annantu à u fiume Renu in u centru di Colonia, in Germania. A lunghezza est-ovest hè 144,55 metri, a larghezza nord-sud hè 86,25 metri, a sala hè alta 43,35 metri, è u pilastru superiore hè altu 109 metri. In u centru ci sò duie doppie guglie cunnesse à u muru di a porta. E duie guglie di 157,38 metri sò cum'è duie spade affilate. Dirittu in celu. Tuttu u bastimentu hè fattu di pietre lucidate, chì coprenu una superficia di 8.000 metri quadrati, cù una zona di custruzzione di circa 6.000 metri quadrati. Ci sò innumerevoli piccule guglie intornu à a cattedrale. Tutta a cattedrale hè nera, ciò chì hè particularmente attraente trà tutti i palazzi di a cità.


Berlinu: Berlinu, cum'è capitale dopu a riunificazione di a Germania d'ottobre 1990, hè ghjovana è vechja. Hè situatu in u core di l'Europa è hè u puntu di riunione di l'Oriente è l'Occidente. A cità copre una superficia di 883 chilometri quadrati, di i quali parchi, foreste, laghi è fiumi contanu circa un quartu di a superficia tutale di a cità. A cità sana hè circundata da fureste è prati, cum'è una grande isula verde. A pupulazione hè di circa 3,39 milioni. Berlinu hè una famosa antica capitale europea è hè stata fundata in u 1237. Dopu chì Bismarck hà unificatu a Germania in u 1871, Dublinu hè statu decisu. U 3 d'ottobre di u 1990, e duie Germania sò state unificate, è Berlinu Orientale è Occidentale si sò riuniti in una sola cità.

Berlinu hè una famosa attrazione turistica in Europa, induve ci sò parechji edifici classichi è muderni. L'arte architettonica classica è muderna si cumplementanu è si complementanu, riflettendu e caratteristiche di l'arte architetturale tedesca. A sala di cunferenza cumpletata in u 1957 hè una di l'opere riprisentative di l'architettura muderna. À u nordu di questu, l'anzianu Capitale di l'Empire State hè statu parzialmente risturatu. A Sala Sinfonica custruita in u 1963 è a Galleria Naziunale d'Arte Moderna cuncipita da u famosu architettu Ludwig sò di stile novu. Da i dui lati di l'antica Sala Memoriale Kaiser Wilhelm I, ci hè una nova chjesa ottagonale è un campanile. Ci hè ancu un edifiziu di u Centru Europeu di 20 piani cù struttura in acciaio è vetru vicinu. A "Strada sottu à l'Arburu Bodhi" longa 1,6 chilometri hè un famosu boulevard in Europa. Hè stata custruita da Federicu II. A strada hè larga 60 metri è bordata d'arburi da i dui lati. À l'estremità uccidentale di a strada si trova a Porta di Brandeburgo custruita in u stilu di a porta di l'Acropoli in l'antica Grecia. A maestosa Porta di Brandeburgo hè un simbulu di Berlinu. Dopu più di 200 anni di vicissitudini, pò esse chjamata testimone di a storia muderna tedesca.

Berlinu hè ancu a più grande finestra esterna di a cultura tedesca. Berlinu hà 3 teatri d'opera, 150 teatri è teatri, 170 musei, 300 gallerie, 130 cinema è 400 teatri à l'aria aperta. L'Orchestra Filarmonica di Berlinu hè rinumata in u mondu sanu. L'Università storica Humboldt è l'Università Libera di Berlinu sò tramindui istituzioni di fama mundiale.

Berlinu hè ancu un centru di trasportu internaziunale. L'apertura di a ferrovia Berlin-Berstein in u 1838 hà marcatu l'iniziu di l'era ferroviaria europea. In u 1881, u primu tram di u mondu hè statu messu in usu in Berlinu. U Metro di Berlinu hè statu custruitu in u 1897, cù una lunghezza totale di 75 chilometri prima di a guerra, cù 92 stazioni, chì ne facenu unu di i sistemi di metropolitana più cumpleti d'Europa. Berlinu hà avà 3 aeroporti principali, 3 stazioni ferroviarie internaziunali, 5170 chilometri di strade, è 2.387 chilometri di trasportu publicu.

Munich: Situata à u pede nordu di l'Alpi, Munich hè una bella cità di muntagna circundata da muntagne è fiumi. Hè dinò u più magnificu centru culturale di corte in Germania. Cum'è a terza cità più grande di Germania cù 1,25 milioni di abitanti, Monaco hà sempre mantenutu u so stile urbanu cumpostu da parechje torre di chjesa è altri edifici antichi. Munich hè una cità culturale famosa. In più di avè una biblioteca naziunale enorme, 43 teatri è una università cù più di 80.000 studenti, ci sò più di quattru in Munich, cumprese musei, fontane di u parcu, sculture è birra. assai.

Cum'è una famosa cità storica è culturale, Monaco hà assai edifici barocchi è gotici. Sò rapprisentanti tipichi di u Rinascimentu Europeu. Diverse sculture abbondanu in a cità è sò vive.

L'Oktoberfest d'ottobre di ogni annu hè u più grande festival folk di u mondu. Più di cinque milioni d'invitati di u mondu sanu veneranu quì per celebrà stu grande festival. L'Oktoberfest di Monaco hè natu da una serie di celebrazioni tenute in u 1810 per celebrà i seculi trà u Principe ereditariu di Baviera è a Principessa Dairis di Sassonia-Hildenhausen. Dapoi più di centu anni, ogni settembre è uttrovi, ci era una "atmosfera di birra" in i carrughji di a cità. Ci era parechje bancarelle di cibu di birra in carrughju. A ghjente si pusava nantu à longhe sedie di legnu è tenianu grandi tazze di ceramica chì pudianu cuntene un litru di biera. Bei quant'ellu vole, tutta a cità hè piena di giubilazione, milioni di litri di biera, centinaie di millaie di banane sò state spazzate. U "ventre di biera" di a ghjente di Monaco mostra ancu à a ghjente ch'elli ponu beie bè.

Francoforte: Francoforte si trova nantu à e rive di u fiume Main. Francoforte hè u centru finanziariu di a Germania, a cità di esposizione, è a porta d'aria è u centru di trasportu versu u mondu. Rispuntatu à altre cità in Germania, Francoforte hè più cosmopolita. Cum'è unu di i centri finanziarii di u mondu, i grattacieli in u distrittu bancariu di Francoforte sò allineati in file, ciò chì hè vertiginoso. Più di 350 banche è filiali si trovanu in e strade di Francoforte. "Deutsche Bank" hè situatu in u centru di Francoforte. A banca centrale di a Repubblica Federale di Germania hè cum'è un nervu centrale acutu, chì affetta l'intera economia tedesca. A sede di a Banca Europea è di a Borsa Tedesca si trovanu in Francoforte. Per questa ragione, a cità di Francoforte hè chjamata "Manhattan on the Main".

Francoforte ùn hè micca solu un centru finanziariu in u mondu, ma dinò una famosa cità di esposizione cù 800 anni di storia. Circa 15 fiere internaziunali à grande scala si tenenu ogni annu, cume a Fiera Internaziunale di i Beni di Cunsumatori tenuta ogni annu in primavera è estate; a fiera prufessiunale biennale internaziunale di "sanità, riscaldamentu, climatizazione", ecc.

L'aeroportu Rhein-Main di Francoforte hè u sicondu più grande aeroportu d'Europa è a porta di a Germania versu u mondu. Porta 18 milioni di passageri ogni annu. L'aviò chì partenu quì volanu in 192 cità di u mondu sanu, è ci sò 260 rotte chì leganu strettamente Francoforte cù u mondu.

Francoforte ùn hè micca solu u centru ecunomicu di a Germania, ma dinò una cità culturale. Questa hè a cità nativa di Goethe, un scrittore mundiale, è a so ex residenza hè in u centru di a cità. Ci hè 17 musei è parechji lochi d'interessu in Francoforte. I resti di l'antichi Rumani, u parcu di e palme, a Torre Heninger, a Chjesa Eustinu, è l'opera antica sò tutti degni di vede.