Giappone Infurmazione basica
Ora lucale | U vostru tempu |
---|---|
|
|
Fusula ora lucale | Differenza di fuso orariu |
UTC/GMT +9 ora |
latitudine / longitudine |
---|
34°53'10"N / 134°22'48"E |
codifica iso |
JP / JPN |
muneta |
Yen (JPY) |
Lingua |
Japanese |
elettricità |
Un tippu Nordu-Giappone 2 aghi Tipo b US 3 pin |
bandera naziunale |
---|
capitale |
Tokyo |
lista di banche |
Giappone lista di banche |
pupulazione |
127,288,000 |
zona |
377,835 KM2 |
GDP (USD) |
5,007,000,000,000 |
telefunu |
64,273,000 |
Telefuninu |
138,363,000 |
Numaru di ospiti Internet |
64,453,000 |
Numaru di utilizatori Internet |
99,182,000 |
Giappone intruduzioni
Situatu nantu à a costa uccidentale di l'Oceanu Pacificu, u Giappone hè un paese isulanu in forma d'arcu chì si estende da nordeste à suduveste. Hè separatu da u Mare Orientale di a Cina, u Mare Ghjallu, u Strettu di Corea è u Mare di u Giappone à punente, è face à a Cina, a Corea di u Nordu, a Corea di u Sud è a Russia. U territoriu si compone di 4 grandi isule in Hokkaido, Honshu, Shikoku, è Kyushu, è più di 6.800 altre piccule isule. Per quessa, u Giappone hè cunnisciutu ancu u "Paese di Mille Isole", cù una superficie di circa 377.800 chilometri quadrati. U Giappone hè situatu in una zona temperata, cù un clima dolce è quattru stagioni distinte. U territoriu hè muntagnosu. E muntagne occupanu circa 70% di a superficia tutale. A maiò parte di e muntagne sò vulcani. U famosu monte Fuji hè un simbulu di u Giappone. A parolla Giappone significa "u paese di l'alba". U Giappone si trova nantu à a costa occidentale di l'Oceanu Pacificu è hè un paese isulanu in forma d'arcu chì si estende da nordeste à suduveste. Separata da u mare di a Cina Orientale, da u Mare Ghjallu, da u Strettu di Corea è da u Giappone, face fronte à a Cina, a Corea di u Nordu, a Corea di u Sud è a Russia. U territoriu si compone di e 4 grandi isule di Hokkaido, Honshu, Shikoku è Kyushu, è più di 6.800 altre isule chjuche, cusì u Giappone hè ancu cunnisciutu cum'è u "paese di milla isule". A superficia terrestre di u Giappone hè di circa 377.800 chilometri quadrati. U Giappone si trova in una zona temperata, cù un clima dolce è quattru stagioni distinte. Sakura hè u fiore naziunale di u Giappone. Ogni primavera, i fiori di ciliegia sò in piena fioritura trà e muntagne verdi è l'acque verdi. Ci hè parechje muntagne in Giappone, è e zone muntagnose riprisentanu circa 70% di a superficia tutale. A maiò parte di e muntagne sò vulcani. Frà elle, u famosu vulcanu attivu Monte Fuji si trova à 3.776 metri sopra u livellu di u mare. Hè a muntagna più alta di u Giappone è un simbulu di u Giappone Ci sò friquenti sismichi in Giappone, cù più di 1000 sismi accaduti ogni annu. Hè u paese cù u più sismicu in u mondu. U 10% di i terramoti mundiali si producenu in Giappone è e so zone circundanti. E capitale, prefetture, prefetture è cuntene di u Giappone sò regioni amministrative parallele di primu livellu, direttamente sottu u guvernu centrale, ma ogni cità, prefettura, prefettura è cuntea anu autonomia. U paese hè divisu in 1 metropole (Tokyo: Tokyo), 1 pruvincia (Hokkaido: Hokkaido), 2 prefetture (Osaka: Osaka, Kyoto: Kyoto) è 43 cuntene (pruvince) cù cità, cità è paesi. I so uffizii sò chjamati "dipartimenti", vale à dì "sala metropolitana", "sala dao", "sala prefetturale", "sala di cuntea", è u capu esecutivu hè chjamatu "guvernatore". Ogni cità, pruvincia, prefettura è cuntea hà parechje cità, cità (equivalenti à e cità cinesi), è paesi. U capu esecutivu hè chjamatu "merre", "merre di cità" è "capu di paese". E 43 prefetture in Giappone sò: Aichi, Miyazaki, Akita, Nagano, Aomori, Nagasaki, Chiba, Nara, Fukui, Shinga, Fukuoka, Oita, Fukushima, Okayama, Gifu , Saga, Ehime, Okinawa, Gunma, Saitama, Hiroshima, Shiga, Hyogo, Shimane, Ibaraki, Shizuoka, Ishikawa, Saga, Iwate, Tokushima, Kagawa, Tottori, Kagoshima, Toyama , Kanagawa, Wakayama, Kochi, Yamagata, Kumamoto, Yamaguchi, Mie, Yamanashi, Miyagi. À a metà di u IV seculu, u Giappone hà cuminciatu à diventà un paese unificatu chjamatu Yamato. In u 645 dopu à Cristu, a "Riforma Dahua" hà fattu, imitendu u sistema legale di a Dinastia Tang, stabilendu un sistema di statu centralizatu cù l'imperatore cum'è monarca assolutu. À a fine di u XII seculu, u Giappone hè entrutu in un paese feudale militare induve a classa samurai era incaricata di u veru putere, chì era chjamatu "l'era di u shogun" in a storia. À a metà di u XIX seculu, Gran Bretagna, Stati Uniti, Russia è altri paesi furzanu u Giappone à firmà parechji trattati inuguali. E cuntradizioni etniche è suciali si intensificanu. U Shogunatu Tokugawa, chì hà messu in opera a pulitica di u paese di serratura feudale, hè statu scuzzulatu. E putenze lucali Satsuma è Choshu cun idee di riforma capitalista. I dui vassalli feudali sò cascati sottu i slogan di "rispettà u rè è luttà contr'à i barbari" è "arricchisce u paese è rinfurzà i suldati. In u 1868, a "Restaurazione Meiji" hè stata messa in opera, u regime separatista feudale hè statu abulitu, un statu centralizatu unificatu hè statu stabilitu, è a regula suprema di l'imperatore hè stata restaurata. Dopu à a Restaurazione Meiji, u capitalisimu giappunesu si hè sviluppatu rapidamente è hà lanciatu a strada di l'agressione è di l'espansione. In u 1894, u Giappone hà lanciatu a Guerra Sino-Giappunese di u 1894-1895; hà pruvucatu a Guerra Russo-Giapponese in u 1904; è hà invaditu a Corea in u 1910. Durante a Seconda Guerra Mundiale, u Giappone hà lanciatu una guerra d'agressione.U 15 d'Agostu 1945, u Giappone hà annunziatu a so resa incondizionale è hè diventatu un paese scunfittu. In u primu periodu di dopu guerra, l'armata US impone una occupazione separata di u Giappone. In Maghju 1947, u Giappone hà messu in opera una nova custituzione, cambiendu da un sistema imperatore assolutu à un sistema di cabinet parlamentariu cù l'imperatore cum'è simbulu naziunale. L'imperatore hè u "simbulu" generale di u Giappone è di i citadini giapponesi. Bandera Naziunale: Bandera Sun, di forma rettangulare, u raportu di lunghezza à larghezza hè 3: 2. A bandera hè bianca cù un sole rossu à mezu. U biancu simbulizeghja l'integrità è a purezza, è u rossu simbulizeghja a sincerità è l'entusiasmu. A parolla Giappone significa "u paese di l'alba." Si dice chì u Giappone hè statu creatu da u diu di u sole, l'imperatore era u figliolu di u diu di u sole, è a bandera di u sole hè uriginata da questu. A pupulazione tutale di u Giappone hè di circa 127,74 milioni (da ferraghju 2006). U gruppu etnicu principale hè Yamato, è ci sò circa 24.000 Ainu in Hokkaido. U giapponese hè parlatu, è un pocu numeru di persone in Hokkaido ponu parlà ainu. E religioni principali sò u Shintoisimu è u Buddhismu, è a pupulazione religiosa conta rispettivamente 49,6% è 44,8% di a pupulazione religiosa. . U Giappone hè un paese estremamente economicamente sviluppatu, è u so pruduttu naziunale bruttu hè u sicondu solu à i Stati Uniti, postu secondu in u mondu. In u 2006, u PIL di u Giappone era di 4.911.362 miliardi di dollari americani, quasi duie volte quellu di a terza piazza di a Germania, cù una media di 38.533 dollari USA per capita. L'industria di u Giappone hè assai sviluppata è ghjè u pilastru principale di l'ecunumia naziunale. U valore bruttu di a pruduzzione industriale conta circa u 40% di u pruduttu internu brutu. Si cuncentra principalmente in a costa di u Pacificu. Keihama, Hanshin, Chukyo è Kitakyushu sò e quattru zone industriale tradiziunali. Nuove zone industriali cume Kanto, Chiba, Mare Internu di Seto è Baia di Suruga. I principali partenarii commerciali di u Giappone sò i Stati Uniti, i paesi asiatichi è i paesi di l'UE. U Giappone hè poveru in risorse minerali. Fora di u carbone è di u zincu, chì anu certe riserve, a maiò parte si basanu nantu à l'importazioni. A superficia forestale hè di 25,26 milioni di ettari, chì riprisentanu u 66,6% di a superficia tutale di u terrenu, ma u 55,1% di u legnu dipende da l'importazioni, ciò chì ne face u paese chì importa u più legnu in u mondu. E risorse idroelettriche sò abbondanti, è a generazione di energia idroelettrica conta circa 12% di a generazione di energia tutale. E risorse di pesca offshore sò ricche. E cundizioni geografiche uniche di u Giappone è a longa storia anu nutritu una cultura giappunese unica. Sakura, kimono, haiku è samurai, saké è Shinto custituiscenu dui aspetti di u crisantemu è a spada tradiziunali di u Giappone. In Giappone, ci sò e famose "trè manere", vale à dì, a ceremonia di u tè pupulare giappunese, a cerimonia di i fiori è a calligrafia. A cerimonia di u tè hè cunnisciuta ancu cum'è zuppa di tè (Ting Ming Hui), è hè stata assai amata da a classa superiore cum'è rituale esteticu dapoi l'antichità. Oghje ghjornu, a ceremonia di u tè hè aduprata per furmà a cuncentrazione, o per cultivà l'etichetta, chì hè largamente accettata da u publicu generale. U percorsu di i fiori hè natu cum'è una tecnica per ripruduce i fiori chì fiuriscenu in natura in a sala di tè. Ci hè più di 20 scole di ikebana per via di differenze in e regule è i metudi affissati.Ci sò ancu parechje scole in Giappone chì insegnanu e tecniche di ogni generu. Sumo vene da i rituali religiosi di u Shinto giapponese. A ghjente facia cuncorsi per u diu di a racolta in u tempiu, sperendu di purtà una bona racolta. Durante i periodi Nara è Heian, u sumo era un sport di guardia di a corte, ma durante u periodu Kamakura Sengoku, u sumo hè diventatu una parte di a furmazione di samurai. A lotta prufessiunale di sumo hè nata in u 18u seculu, chì hè assai simile à a cumpetizione attuale di sumo. Kimono hè u nome di u costume naziunale tradiziunale giappunese. Hè ancu chjamatu "zhewu" in Giappone. U kimono hè modellatu dopu a ristrutturazione di e dinastie Sui è Tang in Cina. Da l'8u à u 9u seculu d.C., l'abbigliamento "stile Tang" era una volta pupulare in Giappone. Ancu s'ellu hè cambiatu per furmà un stile giapponese unicu in u futuru, cuntene sempre alcune caratteristiche di l'antichi vestiti cinesi. A differenza di stili è culori di i kimoni di e donne hè un segnu di età è di matrimoniu. Per esempiu, e femine senza marità portanu una maglia stretta, e donne sposate portanu una maglia larga; pettine l'acconciatura "Shimada" (una di e acconciature giapponesi, in forma di ciotola), è a cammisa cù u collu rossu hè una zitella cù i capelli tondi Updo, a casalinga porta una camisgia liscia. Ci sò parechji lochi di interessu in Giappone, cumpresu u Monte Fuji, u Tempiu Toshodai, a Torre di Tokyo, ecc., Tutti sò cunnisciuti in u mondu. U monte Fuji: u monte Fuji (Fuji Mountain) hè situatu in u centru-sud di Honshu, cù un'altitudine di 3.776 metri. Hè u piccu più altu di u Giappone. Hè cunsideratu da i giappunesi cum'è a "muntagna sacra". Hè un simbulu di a nazione giappunese. Si trova à circa 80 chilometri da Tokyo. I conti Shizuoka è Yamanashi coprenu una superficia di 90,76 chilometri quadrati. Tutta a muntagna hè in forma di conu, è a cima di a muntagna hè cuparta di neve tuttu l'annu. U monte Fuji hè circundatu da i "Fuji Eight Peaks" cum'è Kenfeng, Hakusan, Kusushidake, Oriyake, Izu, Jojodake, Komagatake è Sandake. Tempiu Toshodai: Tempiu Toshodai (Tempiu Toshodai) Situatu in a cità di Nara, u Tempiu Toshodai hè statu custruitu da l'eminente monacu Jianzhen di a Dinastia Tang in Cina. Hè u tempiu principale di u Buddista Giapponese Ryūzong. L'edifici in u stilu architettonicu di a Dinastia Tang sò stati identificati cum'è tesori naziunali giapponesi. Dopu chì u monacu di a Dinastia Tang Jianzhen (688-763 d.C.) fessi u so sestu à livante versu u Giappone, a custruzzione hà iniziatu in u terzu annu di Tianpingbaozi (759 d.C.), è hè stata compia in u 770 d.C. A bandera rossa "Tempiu Toshoti" nantu à a porta di u tempiu hè scritta da l'imperatrice giappunese Xiaoqian imitendu a fonte di Wang Xizhi è Wang Xianzhi. Tokyo Tower: Tokyo Tower hè situata in Tokyo. Hè stata custruita in u 1958 è hà una altezza di 333 metri. A più alta torre indipendente in Giappone hè dotata di 7 stazioni TV è 21 stazioni TV in Tokyo. Antenne di trasmissione radio di stazioni di relè è stazioni di trasmissione. À una altezza di 100 metri, ci hè un osservatoriu à dui piani; à una altezza di 250 metri, ci hè ancu un osservatoriu speciale. Ci sò grandi finestre di vetru da u pianu à u tettu nantu à i quattru lati di l'osservatoriu, è e finestre pendenu fora. In piedi nantu à l'osservatoriu, pudete trascurà a cità di Tokyo, è pudete avè una vista panoramica di a cità. Tokyo: Tokyo, a capitale di u Giappone (Tokyo), hè una cità internaziunale muderna situata à l'estremità sudu di a pianura di Kanto in Honshu. Hà 23 distretti speciali, 27 cità, 5 cità, 8 paesi è L'Isule Izu è l'Isule Ogasawara, cù una superficie totale di 2.155 chilometri quadrati è una populazione di 12,54 milioni, sò trà e cità più populate di u mondu. Tokyo hè u centru puliticu di u Giappone. L'agenzie amministrative, legislative, ghjudiziarie è altre agenzie di u Statu sò cuncintrate quì. A zona di "Kasumigaseki", chì hè cunnisciuta cum'è "Guanting Street", riunisce u Edificiu Naziunale di a Dieta, a Corte Suprema, è l'agenzie di u guvernu affiliate à u cabinet cum'è u Ministeriu di l'Affari Esteri, u Ministru di u Cummerciu Internaziunale è l'Industria, è u Ministeru di l'Educazione. L'anzianu castellu Edo hè diventatu avà u Miyagi induve stà l'Imperatore. Tokyo hè ancu u centru ecunomicu di u Giappone. E maiò cumpagnie giappunesi sò cuncentrate quì. A maiò parte di elle sò distribuite in e zone di Chiyoda, Chuo è Minato. Tokyo, Yokohama à u sudu è a zona di Chiba à u livante formanu a famosa Zona Industriale Keihinye in Giappone. L'industrie principali sò u ferru è l'acciau, a custruzzione navale, a fabricazione di macchine, i chimichi, l'elettronica, ecc L'industria finanziaria è u cummerciu di Tokyo sò sviluppati, è l'attività cummerciale naziunale è estera sò frequenti. Cunnisciutu cum'è u "core di Tokyo", Ginza hè u quartieru d'affari u più prusperu di a zona. Tokyo hè ancu u centru culturale è educativu di u Giappone. Diverse istituzioni culturali sò densamente populate, cumprese 80% di e case di edizione di a nazione, u Museu Naziunale di grande scala è equipatu avanzatu, u Museu d'Arte Occidentale è a Biblioteca Naziunale. L'università situate in Tokyo contanu un terzu di u numeru totale di università in Giappone, è i studienti chì studianu in queste università contanu più di a metà di u numeru totale di studenti universitari in u paese. U trafficu di Tokyo hè assai cunveniente.U Shinkansen cù una velocità di 200 chilometri à l'ora si stende da Tokyo à Kyushu è à u nordeste. U metro pò ghjunghje à guasi tutte e zone impurtante. Ferrovie, autostrade, aviazione è spedizione formanu una vasta rete di trasporti chì si estende per tuttu u paese è u mondu. Osaka: Osaka (Osaka) hè situatu annantu à a riva di a Baia di Osaka in u suduvestu di l'Isula Honshu in Giappone, vicinu à u Mare Internu di Seto. Hè a capitale di a Prefettura di Osaka è u centru di trasportu industriale, cummerciale, acquaticu, terrestre è aereu di a regione Kansai. A cità si estende per una superficie di 204 chilometri quadrati è conta una populazione di oltre 2,7 milioni, facendula a seconda cità più grande di u Giappone. U clima quì hè dolce è umidu, cù fiori è arburi sempreverdi durante e stagioni, è corsi d'acqua chì si incrocianu in ogni locu, ma vistu strade è ponti sopra u fiume, hè cunnisciutu cum'è a "capitale di l'acqua" è a cità d'acqua "ottocentu ottu ponti", è hè ancu cunnisciuta cum'è a "cità di millaie di ponti". Osaka era chjamatu "Naniwa" in tempi antichi, chjamatu ancu "Namba", è era chjamatu Osaka dapoi u 19u seculu. Da u II à u VI seculu d.C., era una volta a capitale di u Giappone. Per via di a so vicinanza cù u Mari Internu di Seto, Osaka hè stata a porta d'ingressu à Nara è Kyoto, l'antica capitale dapoi migliaia d'anni, è hè una di e prime zone in Giappone per u sviluppu di u cummerciu è di u cummerciu. Dapoi u periodu di shogunatu Tokugawa, Osaka hè diventatu u centru ecunomicu di tuttu u paese è hè chjamatu "a cucina di u mondu". Più tardi, Osaka si hè sviluppatu gradualmente in una cità industriale è cummerciale moderna. Osaka hà una longa storia di custruisce una cità, è ci sò parechji posti d'interessu. Tra questi, e rovine di l'anticu palazzu imperiale Namba Palace in u periodu Nara, u santuariu Sumiyoshi Taisha chì consacra l'anticu diu di a guerra, di u cantu è di u santu patrone di u mare, è u Tempiu Taibutsu in u periodu Heian. famosu. Osaka hà avutu stretti contatti culturali è ecunomichi cù a Cina dapoi l'antichità. I famosi inviati inviati à a Dinastia Sui è a Dinastia Tang in a storia giappunese partianu da Namba à quellu tempu. In u 608 d.C., l'inviatu Pei Shiqing mandatu da l'imperatore Yang di a dinastia Sui hà visitatu ancu Namba. Sapporo: Sapporo hè a capitale di Hokkaido, in Giappone. Si trova annantu à a riva occidentale di a Pianura Ishikari è a so area cullinosa cunnessa. Copre una superficie di 1118 chilometri quadrati è conta una populazione di circa 1,8 milioni. U Sapporo hè presu da a lingua nativa Ainu, chì significa "una zona vasta è secca". Sapporo hè a più grande cità di Hokkaido, u centru ecunomicu è culturale di Hokkaido, è a so industria hè ancu relativamente sviluppata. Pricipalmente include a stampa, a canapa, i prudutti lattieri, i prudutti metallichi, a fabbricazione di macchinari è di legname è altri settori industriali. Ci hè ancu mine di carbone in e zone muntagnose occidentali, è e risorse forestali sò ancu abbondanti. Sapporo hà un bellu paisaghju, cù parechji parchi è lochi scenichi in a cità, è zone muntagnose cù picchi è sorgenti termali à circa un chilometru sopra u livellu di u mare. A capitale di Kyoto: Kyoto City (Kyoto) si estende per una superficie di 827,90 chilometri quadrati è conta una populazione totale di 1.469.472 persone. Hè dinò a sede di a Prefettura di Kyoto. Hè una cità designata da l'ordinanza di u guvernu, è include Tokyo cum'è a settima cità più populata di u Giappone. Insemi cù Osaka è Kobe, hè diventata a "Zona Metropolitana di Keihanshin". Kyoto era a capitale di u Giappone da u 794-1869 d.C., chjamata "Heiankyo". Heiankyo hè statu custruitu durante u periodu Heian in Giappone è hè diventatu a capitale di u periodu Heian è di u periodu Muromachi, è hè statu u centru di u putere puliticu giapponese; finu à l'1100 anni di u viaghju di l'imperatore Meiji in Tokyo, era generalmente a cità induve l'Imperatore di u Giappone hà campatu. A cità hè stata stabilita in u 1889. L'industria hè duminata da i tessili, seguitatu da l'alimentu (vinificazione, ecc.), Macchine elettriche, Macchinari di trasportu, Edizione è Stampa, Macchine di precisione, Chimica, Trasformazione di u ramu, etc. A zona industriale Luonan furmata in a parti sud di a cità face parte di a Zona Industriale Hanshin. Kyoto hè un centru di trasportu terrestre è aereu. Sviluppu cummerciale. Ci hè parechje università è università cum'è l'Università Naziunale di Kyoto. L'industria di u turismu hè sviluppata, cù parechji siti storichi è reliquie antiche, cum'è a Cità Proibita è u Santuariu Heian. In u Parcu Guishan à e piaghje di l'Arashiyama in u norduveste di a cità, un munimentu à u puema di Zhou Enlai hè statu custruitu in u 1979. |