Laos codice di paese +856

Cumu chjamà Laos

00

856

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Laos Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +7 ora

latitudine / longitudine
18°12'18"N / 103°53'42"E
codifica iso
LA / LAO
muneta
Kip (LAK)
Lingua
Lao (official)
French
English
various ethnic languages
elettricità
Un tippu Nordu-Giappone 2 aghi Un tippu Nordu-Giappone 2 aghi
Tipo b US 3 pin Tipo b US 3 pin
Tipu c European 2-pin Tipu c European 2-pin

Spina Shuko di tipo F. Spina Shuko di tipo F.
bandera naziunale
Laosbandera naziunale
capitale
Vientiane
lista di banche
Laos lista di banche
pupulazione
6,368,162
zona
236,800 KM2
GDP (USD)
10,100,000,000
telefunu
112,000
Telefuninu
6,492,000
Numaru di ospiti Internet
1,532
Numaru di utilizatori Internet
300,000

Laos intruduzioni

U Laos copre una superficia di 236.800 chilometri quadrati è si trova in un paese senza litorale in a parti nordu di a penisula Indochina. Cunfina cù a Cina à u nordu, a Cambogia à u sudu, u Vietnam à u livante, u Myanmar à u norduveste è a Tailanda à u suduveste. L'80% di u territoriu hè muntagnolu è altupianu, è hè sopratuttu cupertu da fureste. U tarrenu hè altu in u nordu è bassu in u sudu. U nordu hè cunfinatu da u Plateau Yunnan Occidentale in Yunnan, in Cina. L'antichi è i cunfini vietnamiani à livante sò l'altupianu furmatu da i Monti Changshan, è a valle di u Mekong è u fiume Mekong à l'ouest. Bacini è piccule pianure longu à i so affluenti. Hà un clima mussonicu trupicale è subtropicale, divisu in stagione di pioggia è stagione secca.

Laos, cunnisciutu cum'è Repubblica Democratica Populare Lao, hè un paese senza mare situatu in a parte nordu di a penisula Indochina. Cunfina cù a Cina à u nordu, a Cambogia à u sudu, u Vietnam à u livante, u Myanmar à u norduveste è a Tailanda à u suduveste. L'80% di u territoriu hè muntagnosu è altupianu, è hè sopratuttu cupertu da fureste, ciò chì hè cunnisciutu cum'è "Tettu di Indochina". U tarrenu hè altu in u nordu è bassu in u sudu. Cunfina cù u Plateau Occidentale di Yunnan in Yunnan, a Cina à u nordu, a catena muntosa Changshan à l'antica è a fruntiera vietnamita à livante, è a valle di u Mekong è i bacini è piccule pianure longu u fiume Mekong è i so affluenti in l'ovest. U paese hè divisu in Shangliao, Zhongliao è Xialiao da u nordu à u sudu. Shangliao hà u terrenu u più altu, è u Plateau Chuankhou hè 2000-2800 metri sopra u livellu di u mare. U piccu più altu, a Muntagna Bia, hè à 2820 metri sopra u livellu di u mare. U fiume Mekong, uriginatu in Cina, hè u più grande fiume chì scorre per 1.900 chilometri à punente. Hà un clima mussonicu trupicale è subtropicale, divisu in stagione di pioggia è stagione secca.

U Laos hà una longa storia. U Regnu Lancang hè statu stabilitu in u XIV seculu. Era una volta unu di i paesi più prosperi di l'Asia sudorientale. Da u 1707 à u 1713, a Dinastia Luang Prabang, a Vientiane è a Dinastia Champasai si sò furmati à pocu à pocu. Da u 1779 à a mità di u XIX seculu, hè statu cunquistatu pianu pianu da Siam. Diventa un prutetturatu francese in u 1893. Occupatu da u Giappone in u 1940. U Laos hà dichjaratu l'indipendenza in u 1945. In Dicembre 1975, a monarchia hè stata abulita è a Repubblica Democratica Populare Lao hè stata creata.

Bandera Naziunale: U rettangulu parallellu mediu nantu à a superficia di a bandera hè turchinu, occupendu a metà di l'area di a bandera, è i lati superiore è inferiore sò rettanguli rossi, ognunu occupendu un quartu di l'area di a bandiera. À mezu à a parte turchina ci hè una rota tonda bianca, è u diametru di a rota hè di quattru cinqui di a larghezza di a parte turchina. U turchinu simbulizeghja a fertilità, u russu simbulizeghja a rivoluzione, è a rota bianca raprisenta a luna piena. Sta bandiera era à l'origine a bandera di u Fronte Patriotticu Laotianu.

A pupulazione hè di circa 6 milioni (2006). Ci hè più di 60 tribù in u paese, chì sò à pocu pressu divisi in trè gruppi etnici: Laolong, Laoting è Laosong. 85% di i residenti credenu in u Buddhismu è parlanu laotianu.

Laos hè riccu in risorse d'acqua. Hè ricca in legni preziosi cum'è u teck è u sandalu rossu. A superficia di a furesta hè di circa 9 milioni d'ettari, è u tassu naziunale di cupertura di e fureste hè di circa 42%. L'agricultura hè a spina dorsale di l'ecunumia di u Laos, è a populazione agricula conta circa 90% di a pupulazione di u paese. I culturi principali sò u risu, u granu, a patata, u caffè, u tabaccu, l'arachidi è u cotonu. A superficia di u terrenu arabile hè di circa 747.000 ettari. U Laos hà una basa industriale debule. E principali imprese industriali includenu a generazione di energia, a segheria, a splutazione mineraria, a fabbricazione di u ferru, i vestiti è l'alimentariu, ecc. Ùn ci hè micca ferrovia in Laos, è u trasportu dipende principalmente da a strada, l'acqua è l'aria.


Vientiane : A capitale di u Laos, Vientiane (Vientiane) hè una antica cità storica. Hè stata quì dapoi chì u rè di Seth Tila s'hè trasferitu da Luang Prabang à a mità di u XVI seculu. Hè u centru puliticu, ecunomicu è culturale di u Laos. Vientiane hè stata chjamata Saifeng in tempi antichi. Una volta era stata chjamata Wankan in u 16u seculu, vale à dì Jincheng. U nome di Vientiane significa "a cità di u sandalo". Si dice chì u sandalu era abbundante quì.

Vientiane hè situata nantu à a riva manca di a parte media di u fiume Mekong, di fronte à a Tailanda attraversu u fiume. Cù una populazione di 616.000 abitanti (2001), hè a più grande cità industriale è cummerciale di u Laos. Diversi tempii è antiche torre ponu esse viste in ogni locu di a cità.

Dapoi u 17u à u 18u seculu, Vientiane era dighjà un prusperu centru cummerciale. Avà Vientiane hè a più grande cità industriale è cummerciale in Laos, cù u più grande numeru di fabbriche, attelli è butteghe in u paese. L'industrii principali sò u legnu segatu, u cimentu, i mattoni è e teghje, i tessili, a macinazione di u risu, e sigarette, i fiammi, ecc. U tessimentu è i ghjuvelli d'oru è d'argentu sò ancu cunnisciuti. Ci sò i pozzi di sale in a periferia, chì sò ricchi di sale. Vientiane hè ancu un centru di distribuzione di legnu duru.