Bangladesh codice di paese +880

Cumu chjamà Bangladesh

00

880

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Bangladesh Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +6 ora

latitudine / longitudine
23°41'15 / 90°21'3
codifica iso
BD / BGD
muneta
Taka (BDT)
Lingua
Bangla (official
also known as Bengali)
English
elettricità

bandera naziunale
Bangladeshbandera naziunale
capitale
Dacca
lista di banche
Bangladesh lista di banche
pupulazione
156,118,464
zona
144,000 KM2
GDP (USD)
140,200,000,000
telefunu
962,000
Telefuninu
97,180,000
Numaru di ospiti Internet
71,164
Numaru di utilizatori Internet
617,300

Bangladesh intruduzioni

U Bangladesh copre una superficia di 147.600 chilometri quadrati è si trova nantu à u delta furmatu da i fiumi Ganges è Brahmaputra in u nordeste di u subcuntinente asiaticu meridionale. Cunfina l'India à trè lati à livante, à punente è à nordu, cunfine cù u Myanmar à sudeste, è a Baia di Bengala à sudu. A costa hè longa 550 chilometri. L'85% di tuttu u territoriu hè in pianura, è u sudeste è u nordeste sò zone cullinose. A maiò parte di e regioni anu un clima mussonicu subtropicale, umidu, caldu è piovosu. U Bangladesh hè cunnisciutu cum'è "terra di l'acqui" è "paese di stagni fluviali", è hè unu di i paesi cù i fiumi i più densi di u mondu.


Panoramica

Bangladesh, cunnisciuta cum'è a Repubblica Populare di Bangladesh, copre una superficia di 147.570 chilometri quadrati. Situatu in u delta furmatu da i fiumi Ganges è Brahmaputra in u nordeste di u subcuntinente sudu asiaticu. Cunfina l'India à trè lati à livante, à punente è à nordu, cunfine cù u Myanmar à sudeste è a Baia di Bengala à sudu. A costa hè longa 550 chilometri. L'85% di tuttu u territoriu hè in pianura, è u sudeste è u nordeste sò zone cullinose. A maiò parte di e zone anu un clima mussonicu subtropicale, umidu, caldu è piovosu. L'annu sanu hè divisu in invernu (nuvembre à ferraghju), estate (da marzu à ghjugnu) è stagione di pioggia (lugliu à uttrovi). A temperatura media annuale hè di 26,5 ° C. L'inguernu hè a stagione a più piacevule di l'annu. A temperatura più bassa hè di 4 ° C, a temperatura a più alta in estate righjunghji i 45 ° C, è a temperatura media in a stagione di e pioggia hè di 30 ° C. U Bangladesh hè cunnisciutu cum'è "terra di l'acqui" è "paese di stagni fluviali", è hè unu di i paesi cù i fiumi i più densi di u mondu. Ci hè più di 230 grandi è picculi fiumi in u paese, principalmente suddivisi in i fiumi Ganges, Brahmaputra è Megna. A parte alta di u fiume Brahmaputra hè u fiume Yarlung Zangbo in u nostru paese. A lunghezza tutale di a via navigabile interna hè di circa 6000 chilometri. Quì non solu i fiumi sò intrecciati è densi cum'è e ragnatele, ma ci sò ancu assai stagni spuntati intornu à u paese. Ci sò circa 500.000 à 600.000 stagni in u paese, cù una media di 4 stagni per chilometru quadratu, cum'è un spechju luminosu incrustatu in terra. U bellu ninfiu di u fiore di Bangladesh pò esse vistu in ogni locu in u pantanu di a rete d'acqua.


U paese hè divisu in sei distretti amministrativi: Dhaka, Chittagong, Khulna, Rajshahi, Barisal è Sillet, cù 64 cuntene.


U gruppu etnicu bengalese hè unu di l'antichi gruppi etnichi in u subcuntinente sudu asiaticu. A regione Bangladesh hà stabilitu un statu indipendente parechje volte, è u so territoriu includia una volta i stati di Bengala Occidentale è Bihar in India. À u XVIu seculu, u Bangladesh s'hè sviluppatu in a zona più densamente populata, sviluppata economicamente è culturalmente prospera di u subcuntinente. À a mità di u 18u seculu, hè diventatu u centru di u duminiu culuniale britannicu annantu à l'India. Diventa una pruvincia di l'India Britannica in a seconda metà di u XIXu seculu. In u 1947, l'India è u Pakistan sò stati spartuti.U Bangladesh hè statu divisu in duie parti: Oriente è Occidente. L'Uccidente appartene à l'India è l'Oriente appartene à u Pakistan. Dongba hà dichjaratu l'indipendenza in marzu 1971, è a Repubblica Populare di Bangladesh hè stata furmata formalmente in ghjennaghju 1972.


A bandera naziunale: Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 5: 3. U tarrenu di a bandera hè verde scuru cù una rota tonda rossa in u centru. U verde scuru simbulizeghja a terra verde vigorosa è vigorosa di a patria, è simbulizeghja a ghjuventù è a prosperità; a rota rossa simbulizeghja l'alba dopu a notte scura di lotta sanguinosa. Tutta a bandiera hè cum'è una larga pianura chì alza un sole rossu, implicendu e prospettive luminose è a vitalità infinita di sta ghjovana republica di Bangladesh.


U Bangladesh hà una pupulazione di 131 milioni (aprile 2005), chì ne face u paese u più densamente populatu di u mondu. U gruppu etnicu bengali cuntene 98% è hè unu di l'antichi gruppi etnichi in u subcuntinente sudu asiaticu, cù più di 20 minoranze etniche. U Bengali hè a lingua naziunale è l'inglese hè a lingua ufficiale. Quelli chì credenu in l'Islam (a religione di u Statu) contanu 88,3%, è quelli chì credenu in l'Induismu contanu 10,5%.

 

Circa l'85% di a pupulazione di u Bangladesh stà in e zone rurale. Per via di ragioni storiche è di una pressione pupulare tamanta, hè attualmente unu di i paesi menu sviluppati di u mondu. L'ecunumia naziunale dipende principalmente di l'agricultura. I principali prudutti agriculi sò u tè, u risu, u granu, a canna da zuccheru è a iuta. U Bangladesh hà risorse minerale limitate. E risorse naturali sò principalmente gas naturale. E riserve annunziate di gas naturale sò 311,39 miliardi di metri cubi è e riserve di carbone sò 750 milioni di tunnellate. A superficia forestale hè di circa 2 milioni d'ettari è u tassu di cupertura forestale hè 13,4%. L'industria hè duminata da a canapa, a pelle, i vestiti, i tessili di cuttuni è i chimichi. L'industria pesante hè debule è l'industria manifatturiera hè sottusviluppata. A pupulazione occupata conta circa 8% di a forza di travagliu tutale di u paese. U clima di Bangladesh hè assai adattu per a crescita di iuta. Dapoi u principiu di u XVIu seculu, l'agricultori lucali piantanu iuta in grande quantità. U so iuta ùn hè micca solu altu in pruduzzione, ma ancu eccellente in trama. A fibra hè longa, flessibile è lucente. Soprattuttu a iuta chì hè stata immersa in l'acqua chjara di u fiume Brahmaputra hà un altu rendiment, una struttura eccellente, un bellu è dolce culore, è hà "fibra d'oru". Chjamatu. A pruduzzione di iuta hè u puntu vitale di l'ecunumia di u Bangladesh. L'esportazione di iuta occupa u primu locu, è a pruduzzione annuale media ghjunghje circa un terzu di a pruduzzione mundiale.


Principali cità

Dhaka: Dhaka, a capitale di u Bangladesh, si trova annantu à a riva nordu di u fiume Briganga in u Delta di u Gange. U clima quì hè caldu è umidu, cù 2500 mm di precipitazione durante a stagione di e piogge. Arbuli di banana, mangu boschi, è parechji altri arburi sò in ogni locu in a cità è in periferia. Dhaka hè stata custruita in u 1608 da Subedah-Islam Khan, guvernatore di u Bengala di l'Imperu Mughal, è hè cascata in manu à a Gran Bretagna in u 1765. Da u 1905-1912, hè stata a capitale di u Bengala Orientale è di a Pruvincia di Assam. Diventa a capitale di u Pakistan Orientale in u 1947. Diventa a capitale di u Bangladesh in u 1971.


Ci hè parechji posti d'interessu in a cità, cumpresu u Palazzu Bala-Katra custruitu in u 1644, chì hè u figliolu di l'imperatore Mughal Shaj Khan Custruitu da Sha Shujie, era un edifiziu quadratu circundatu da quattru lati, chì era adupratu per allughjà a Caravana Naziunale Orientale. Avà hè abbandunatu. U Parcu Sulawadi-Udeyan hè u locu induve u Bangladesh hè statu dichjaratu ufficialmente indipendente u 7 di marzu di u 1971. U Forte di Laleba hè un forte anticu di trè piani. U forte hè statu custruitu in u 1678. A porta sud hà alcuni minareti snelli. Ci sò parechji passaghji piattati è una magnifica moschea in u forte, ma tuttu u forte ùn hè micca cumpletamente cumpletu. A sala d'accuglienza è u bagnu di Nawab-Syaistakhan sò di stile squisitu. Avà hè un museu è mostra artefatti di l'epica Mughal. A tomba di u Mausoleu Bibi-Pali hè mortu in u 1684. Hè stata custruita cù marmaru Rajputana, arenaria grigia di l'India Centrale è basaltu neru di Bihar, mudellatu dopu à u Taj Mahal indianu.


Dhaka hè cunnisciuta cum'è a "cità di e moschee". Ci sò più di 800 moschee in a cità, cumprese principalmente a Moschea Star è Bayt Ur-Mukalam Moschee, Moschea Sagambu, Moschea Qiding, ecc. Ci hè ancu u Tempiu Dakswari di l'Induismu. Tra questi, a Moschea Bayt-Mukalam, chì hè stata fundata in 1960, hè a più grande è pò esse aduprata da decine di migliaia di persone per adurà in u stessu tempu.