Bangladesh Infurmazione basica
Ora lucale | U vostru tempu |
---|---|
|
|
Fusula ora lucale | Differenza di fuso orariu |
UTC/GMT +6 ora |
latitudine / longitudine |
---|
23°41'15 / 90°21'3 |
codifica iso |
BD / BGD |
muneta |
Taka (BDT) |
Lingua |
Bangla (official also known as Bengali) English |
elettricità |
|
bandera naziunale |
---|
capitale |
Dacca |
lista di banche |
Bangladesh lista di banche |
pupulazione |
156,118,464 |
zona |
144,000 KM2 |
GDP (USD) |
140,200,000,000 |
telefunu |
962,000 |
Telefuninu |
97,180,000 |
Numaru di ospiti Internet |
71,164 |
Numaru di utilizatori Internet |
617,300 |
Bangladesh intruduzioni
U Bangladesh copre una superficia di 147.600 chilometri quadrati è si trova nantu à u delta furmatu da i fiumi Ganges è Brahmaputra in u nordeste di u subcuntinente asiaticu meridionale. Cunfina l'India à trè lati à livante, à punente è à nordu, cunfine cù u Myanmar à sudeste, è a Baia di Bengala à sudu. A costa hè longa 550 chilometri. L'85% di tuttu u territoriu hè in pianura, è u sudeste è u nordeste sò zone cullinose. A maiò parte di e regioni anu un clima mussonicu subtropicale, umidu, caldu è piovosu. U Bangladesh hè cunnisciutu cum'è "terra di l'acqui" è "paese di stagni fluviali", è hè unu di i paesi cù i fiumi i più densi di u mondu. Panoramica Bangladesh, cunnisciuta cum'è a Repubblica Populare di Bangladesh, copre una superficia di 147.570 chilometri quadrati. Situatu in u delta furmatu da i fiumi Ganges è Brahmaputra in u nordeste di u subcuntinente sudu asiaticu. Cunfina l'India à trè lati à livante, à punente è à nordu, cunfine cù u Myanmar à sudeste è a Baia di Bengala à sudu. A costa hè longa 550 chilometri. L'85% di tuttu u territoriu hè in pianura, è u sudeste è u nordeste sò zone cullinose. A maiò parte di e zone anu un clima mussonicu subtropicale, umidu, caldu è piovosu. L'annu sanu hè divisu in invernu (nuvembre à ferraghju), estate (da marzu à ghjugnu) è stagione di pioggia (lugliu à uttrovi). A temperatura media annuale hè di 26,5 ° C. L'inguernu hè a stagione a più piacevule di l'annu. A temperatura più bassa hè di 4 ° C, a temperatura a più alta in estate righjunghji i 45 ° C, è a temperatura media in a stagione di e pioggia hè di 30 ° C. U Bangladesh hè cunnisciutu cum'è "terra di l'acqui" è "paese di stagni fluviali", è hè unu di i paesi cù i fiumi i più densi di u mondu. Ci hè più di 230 grandi è picculi fiumi in u paese, principalmente suddivisi in i fiumi Ganges, Brahmaputra è Megna. A parte alta di u fiume Brahmaputra hè u fiume Yarlung Zangbo in u nostru paese. A lunghezza tutale di a via navigabile interna hè di circa 6000 chilometri. Quì non solu i fiumi sò intrecciati è densi cum'è e ragnatele, ma ci sò ancu assai stagni spuntati intornu à u paese. Ci sò circa 500.000 à 600.000 stagni in u paese, cù una media di 4 stagni per chilometru quadratu, cum'è un spechju luminosu incrustatu in terra. U bellu ninfiu di u fiore di Bangladesh pò esse vistu in ogni locu in u pantanu di a rete d'acqua. U paese hè divisu in sei distretti amministrativi: Dhaka, Chittagong, Khulna, Rajshahi, Barisal è Sillet, cù 64 cuntene. U gruppu etnicu bengalese hè unu di l'antichi gruppi etnichi in u subcuntinente sudu asiaticu. A regione Bangladesh hà stabilitu un statu indipendente parechje volte, è u so territoriu includia una volta i stati di Bengala Occidentale è Bihar in India. À u XVIu seculu, u Bangladesh s'hè sviluppatu in a zona più densamente populata, sviluppata economicamente è culturalmente prospera di u subcuntinente. À a mità di u 18u seculu, hè diventatu u centru di u duminiu culuniale britannicu annantu à l'India. Diventa una pruvincia di l'India Britannica in a seconda metà di u XIXu seculu. In u 1947, l'India è u Pakistan sò stati spartuti.U Bangladesh hè statu divisu in duie parti: Oriente è Occidente. L'Uccidente appartene à l'India è l'Oriente appartene à u Pakistan. Dongba hà dichjaratu l'indipendenza in marzu 1971, è a Repubblica Populare di Bangladesh hè stata furmata formalmente in ghjennaghju 1972. A bandera naziunale: Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 5: 3. U tarrenu di a bandera hè verde scuru cù una rota tonda rossa in u centru. U verde scuru simbulizeghja a terra verde vigorosa è vigorosa di a patria, è simbulizeghja a ghjuventù è a prosperità; a rota rossa simbulizeghja l'alba dopu a notte scura di lotta sanguinosa. Tutta a bandiera hè cum'è una larga pianura chì alza un sole rossu, implicendu e prospettive luminose è a vitalità infinita di sta ghjovana republica di Bangladesh. U Bangladesh hà una pupulazione di 131 milioni (aprile 2005), chì ne face u paese u più densamente populatu di u mondu. U gruppu etnicu bengali cuntene 98% è hè unu di l'antichi gruppi etnichi in u subcuntinente sudu asiaticu, cù più di 20 minoranze etniche. U Bengali hè a lingua naziunale è l'inglese hè a lingua ufficiale. Quelli chì credenu in l'Islam (a religione di u Statu) contanu 88,3%, è quelli chì credenu in l'Induismu contanu 10,5%.
Circa l'85% di a pupulazione di u Bangladesh stà in e zone rurale. Per via di ragioni storiche è di una pressione pupulare tamanta, hè attualmente unu di i paesi menu sviluppati di u mondu. L'ecunumia naziunale dipende principalmente di l'agricultura. I principali prudutti agriculi sò u tè, u risu, u granu, a canna da zuccheru è a iuta. U Bangladesh hà risorse minerale limitate. E risorse naturali sò principalmente gas naturale. E riserve annunziate di gas naturale sò 311,39 miliardi di metri cubi è e riserve di carbone sò 750 milioni di tunnellate. A superficia forestale hè di circa 2 milioni d'ettari è u tassu di cupertura forestale hè 13,4%. L'industria hè duminata da a canapa, a pelle, i vestiti, i tessili di cuttuni è i chimichi. L'industria pesante hè debule è l'industria manifatturiera hè sottusviluppata. A pupulazione occupata conta circa 8% di a forza di travagliu tutale di u paese. U clima di Bangladesh hè assai adattu per a crescita di iuta. Dapoi u principiu di u XVIu seculu, l'agricultori lucali piantanu iuta in grande quantità. U so iuta ùn hè micca solu altu in pruduzzione, ma ancu eccellente in trama. A fibra hè longa, flessibile è lucente. Soprattuttu a iuta chì hè stata immersa in l'acqua chjara di u fiume Brahmaputra hà un altu rendiment, una struttura eccellente, un bellu è dolce culore, è hà "fibra d'oru". Chjamatu. A pruduzzione di iuta hè u puntu vitale di l'ecunumia di u Bangladesh. L'esportazione di iuta occupa u primu locu, è a pruduzzione annuale media ghjunghje circa un terzu di a pruduzzione mundiale. Principali cità Dhaka: Dhaka, a capitale di u Bangladesh, si trova annantu à a riva nordu di u fiume Briganga in u Delta di u Gange. U clima quì hè caldu è umidu, cù 2500 mm di precipitazione durante a stagione di e piogge. Arbuli di banana, mangu boschi, è parechji altri arburi sò in ogni locu in a cità è in periferia. Dhaka hè stata custruita in u 1608 da Subedah-Islam Khan, guvernatore di u Bengala di l'Imperu Mughal, è hè cascata in manu à a Gran Bretagna in u 1765. Da u 1905-1912, hè stata a capitale di u Bengala Orientale è di a Pruvincia di Assam. Diventa a capitale di u Pakistan Orientale in u 1947. Diventa a capitale di u Bangladesh in u 1971. Ci hè parechji posti d'interessu in a cità, cumpresu u Palazzu Bala-Katra custruitu in u 1644, chì hè u figliolu di l'imperatore Mughal Shaj Khan Custruitu da Sha Shujie, era un edifiziu quadratu circundatu da quattru lati, chì era adupratu per allughjà a Caravana Naziunale Orientale. Avà hè abbandunatu. U Parcu Sulawadi-Udeyan hè u locu induve u Bangladesh hè statu dichjaratu ufficialmente indipendente u 7 di marzu di u 1971. U Forte di Laleba hè un forte anticu di trè piani. U forte hè statu custruitu in u 1678. A porta sud hà alcuni minareti snelli. Ci sò parechji passaghji piattati è una magnifica moschea in u forte, ma tuttu u forte ùn hè micca cumpletamente cumpletu. A sala d'accuglienza è u bagnu di Nawab-Syaistakhan sò di stile squisitu. Avà hè un museu è mostra artefatti di l'epica Mughal. A tomba di u Mausoleu Bibi-Pali hè mortu in u 1684. Hè stata custruita cù marmaru Rajputana, arenaria grigia di l'India Centrale è basaltu neru di Bihar, mudellatu dopu à u Taj Mahal indianu. Dhaka hè cunnisciuta cum'è a "cità di e moschee". Ci sò più di 800 moschee in a cità, cumprese principalmente a Moschea Star è Bayt Ur-Mukalam Moschee, Moschea Sagambu, Moschea Qiding, ecc. Ci hè ancu u Tempiu Dakswari di l'Induismu. Tra questi, a Moschea Bayt-Mukalam, chì hè stata fundata in 1960, hè a più grande è pò esse aduprata da decine di migliaia di persone per adurà in u stessu tempu. |