Slovacchia Infurmazione basica
Ora lucale | U vostru tempu |
---|---|
|
|
Fusula ora lucale | Differenza di fuso orariu |
UTC/GMT +1 ora |
latitudine / longitudine |
---|
48°39'56"N / 19°42'32"E |
codifica iso |
SK / SVK |
muneta |
Euro (EUR) |
Lingua |
Slovak (official) 78.6% Hungarian 9.4% Roma 2.3% Ruthenian 1% other or unspecified 8.8% (2011 est.) |
elettricità |
|
bandera naziunale |
---|
capitale |
Bratislava |
lista di banche |
Slovacchia lista di banche |
pupulazione |
5,455,000 |
zona |
48,845 KM2 |
GDP (USD) |
96,960,000,000 |
telefunu |
975,000 |
Telefuninu |
6,095,000 |
Numaru di ospiti Internet |
1,384,000 |
Numaru di utilizatori Internet |
4,063,000 |
Slovacchia intruduzioni
A Slovacchia si trova in l'Europa centrale è in a parte orientale di l'antica Repubblica Federale Cecoslovacca. Cunfina cù a Polonia à u nordu, l'Ucraina à u livante, l'Ungheria à u sudu, l'Austria à u suduveste è a Repubblica Ceca à l'ovest, chì coprenu una superficia di 49.035 chilometri quadrati. A parte settentrionale hè a zona più alta di i Monti Carpazi Occidentali, a maiò parte di i quali si trovanu à 1000-1500 metri sopra u livellu di u mare. E muntagne occupanu a maiò parte di u paese. A Slovacchia hà un clima temperatu in transizione da u clima oceanicu à u cuntinentale. U principale gruppu etnicu hè u Slovaccu, è a lingua ufficiale hè u Slovaccu. A Slovacchia, u nome cumpletu di a Repubblica Slovacca, si trova in l'Europa centrale è in a parte orientale di l'antica Repubblica Federale Cecoslovacca. Cunfina cù a Polonia à u nordu, l'Ucraina à u livante, l'Ungheria à u sudu, l'Austria à u suduveste è a Repubblica Ceca à l'ouest. L'area hè di 49035 chilometri quadrati. A parte sittintriunali hè a zona più alta di i Monti Carpazi Occidentali, a maiò parte di i quali sò 1,000-1,500 metri sopra u livellu di u mare. E muntagne occupanu a maiò parte di u paese. Hè un clima temperatu cù una transizione da un oceanu à un clima continentale. A temperatura media naziunale hè 9,8 ℃, a temperatura più alta hè 36,6 ℃, è a temperatura più bassa hè -26,8 ℃. Da u V à u VI seculu, i Sislav si sò stallati quì. Hè diventatu parte di u Grande Imperu Moravia dopu l'830 d.C. Dopu à a caduta di l'imperu in u 906, hè cascatu sottu à u duminiu ungherese è dopu hè diventatu parte di l'Imperu Austro-Ungaricu. In u 1918, l'Imperu Austro-Ungaricu si sdrughje è a Repubblica Cecoslovacca indipendente hè stata creata u 28 d'ottobre. Occupatu da a Germania nazista in marzu di u 1939, hè statu stabilitu u statu pupu slovaccu. Hè statu liberatu u 9 di Maghju di u 1945 cù l'aiutu di l'armata sovietica. In u 1960, u paese hè statu ribattizatu cum'è Repubblica Sucialista Cecoslovacca. In marzu 1990, u paese hè statu ribattizatu Repubblica Federale Cecoslovacca, è in Aprile di u listessu annu hè statu cambiatu in Repubblica Federale Ceca è Slovacca. U 31 di dicembre di u 1992, a Federazione Cecoslovacca hè stata sciolta. Dapoi u 1u di ghjennaghju di u 1993, a Republica Slovacca hè diventata un Statu suvranu indipendente. A bandera naziunale: Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 3: 2. Si cumpone di trè rettanguli orizontali paralleli è uguali cunnessi da biancu, turchinu è rossu da cima à fondu. L'emblema naziunale hè dipinto à a manca di u centru di a bandera. I trè culori di biancu, turchinu è rossu sò culori pan-slavi, chì sò ancu i culori tradiziunali chì li piacenu à u populu slovaccu. A Slovacchia hà una pupulazione di 5,38 milioni (à a fine di u 2005). U principale gruppu etnicu hè u Slovaccu, chì conta 85,69% di a pupulazione, in più di Ungheresi, Tsagani, Cechi, è ancu Ucraini, Polacchi, Tedeschi è Russi. A lingua ufficiale hè u slovaccu. U 60,4% di i residenti credenu in u Cattolicesimu Rumanu, l'8% credenu in l'evangelicalisimu slovaccu, è uni pochi credenu in a Chjesa Ortodossa. A Slovacchia prumove una ecunumia di mercatu suciale. I principali settori industriali includenu l'acciaiu, l'alimentu, a trasfurmazione di u tabaccu, u trasportu, a petroquimica, a machina è l'automobile. I culti principali sò orzu, granu, granu, oliu, patate, barbabietola zuccherina, ecc. U terrenu di a Slovacchia hè altu in u nordu è bassu in u sudu, cù belli paisaghji, clima piacevule, assai attrazioni storiche è culturali, è ricche risorse turistiche. Ci hè più di 160 laghi grandi è chjuchi in tuttu u paese. U bellu lago ùn hè micca solu una attrazione turistica, ma dinò una basa impurtante per u sviluppu di a piscicultura d'acqua dolce è di l'agricultura. Ancu se a Slovacchia hè un paese senza mare, u so trasportu hè cunveniente. U paese conta più di 3.600 chilometri di ferrovie. U Danubiu hà una lunghezza di 172 chilometri in Slovacchia, è pò viaghjà trà 1500 è 2000 tunnellate di barcelle. Pudete navigà à monte versu Ratisbona, in Germania, è à valle, pudete entra in u Mari Neru attraversu a Romania. Bratislava : Bratislava, a capitale di a Slovacchia, hè u più grande portu internu di a Slovacchia è u centru puliticu, ecunomicu, culturale è petroliu U centru di l'industria chimica, situatu à e piaghje di i Petiti Carpazi nantu à u fiume Danubiu, vicinu à l'Austria. Copre una superficie di 368 chilometri quadrati. Bratislava hà una longa storia è era una fortezza di l'Imperu Rumanu in tempi antichi. À l'VIII seculu, a tribù slava s'hè stabilita quì è più tardi appartene à u Regnu di Moravia. Diventa a cità di a Libertà in u 1291. In e centinaie d'anni seguenti, hè stata occupata alternativamente da a Germania è u Regnu d'Ungheria. In u 1918, torna ufficialmente in a Republica Cecoslovacca. Dopu a scissione trà a Repubblica Ceca è a Repubblica Federale Slovacca l'1 di ghjennaghju di u 1993, hè diventata a capitale di a Repubblica Slovacca indipendente. I famosi monumenti di Bratislava includenu: a chjesa gotica San Martinu custruita à u XIIImu seculu, chì era una volta u locu induve u rè ungherese hè statu incurunatu; U vechju castellu di u museu; a chjesa San Ghjuvanni, custruita in u 1380 è famosa per e so torre guglie; a Funtana di Roland, custruita à u XVIu seculu; è u Bâtiment Municipale di l'uriginale Palazzu Vescu, questu edifiziu baroccu di u XVIIIu seculu. In u 1805, Napulione hà firmatu quì un trattatu di pace cun l'imperatore Francescu II d'Austria, è hè statu prutettu cum'è sede di a Rivuluzione Ungherese da u 1848 à u 1849. In più, ci hè ancu una cummemurazione di i suldati suvietichi morti u 4 d'aprile di u 1945. U Memoriale di Lavin à i Martiri Suvietichi è a Porta Mihai, parte di u bunker medievale chì hè statu trasfurmatu in un museu di l'arme. In a nova cità, ci sò fila nantu à fila di muderni alti edifizii, è l'imponente ponte di a catena chì traversa u Danubiu si estende versu u nordu è u sudu. À l'estremità sudu di u ponte, in u caffè rotativu rotariu in cima di a torre d'osservazione alta decine di metri, i visitatori ponu gode di i pittoreschi paisaghji di u Danubiu - a bella terra di Ungheria è Austria à a fine di a frondosa foresta à u sudu; à u nordu, U Danubiu turchinu hè cum'è una cintura di giada chì discende da u celu è ligata intornu à a vita di Bratislava. |