Slovacchia codice di paese +421

Cumu chjamà Slovacchia

00

421

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Slovacchia Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +1 ora

latitudine / longitudine
48°39'56"N / 19°42'32"E
codifica iso
SK / SVK
muneta
Euro (EUR)
Lingua
Slovak (official) 78.6%
Hungarian 9.4%
Roma 2.3%
Ruthenian 1%
other or unspecified 8.8% (2011 est.)
elettricità

bandera naziunale
Slovacchiabandera naziunale
capitale
Bratislava
lista di banche
Slovacchia lista di banche
pupulazione
5,455,000
zona
48,845 KM2
GDP (USD)
96,960,000,000
telefunu
975,000
Telefuninu
6,095,000
Numaru di ospiti Internet
1,384,000
Numaru di utilizatori Internet
4,063,000

Slovacchia intruduzioni

A Slovacchia si trova in l'Europa centrale è in a parte orientale di l'antica Repubblica Federale Cecoslovacca. Cunfina cù a Polonia à u nordu, l'Ucraina à u livante, l'Ungheria à u sudu, l'Austria à u suduveste è a Repubblica Ceca à l'ovest, chì coprenu una superficia di 49.035 chilometri quadrati. A parte settentrionale hè a zona più alta di i Monti Carpazi Occidentali, a maiò parte di i quali si trovanu à 1000-1500 metri sopra u livellu di u mare. E muntagne occupanu a maiò parte di u paese. A Slovacchia hà un clima temperatu in transizione da u clima oceanicu à u cuntinentale. U principale gruppu etnicu hè u Slovaccu, è a lingua ufficiale hè u Slovaccu.

A Slovacchia, u nome cumpletu di a Repubblica Slovacca, si trova in l'Europa centrale è in a parte orientale di l'antica Repubblica Federale Cecoslovacca. Cunfina cù a Polonia à u nordu, l'Ucraina à u livante, l'Ungheria à u sudu, l'Austria à u suduveste è a Repubblica Ceca à l'ouest. L'area hè di 49035 chilometri quadrati. A parte sittintriunali hè a zona più alta di i Monti Carpazi Occidentali, a maiò parte di i quali sò 1,000-1,500 metri sopra u livellu di u mare. E muntagne occupanu a maiò parte di u paese. Hè un clima temperatu cù una transizione da un oceanu à un clima continentale. A temperatura media naziunale hè 9,8 ℃, a temperatura più alta hè 36,6 ℃, è a temperatura più bassa hè -26,8 ℃.

Da u V à u VI seculu, i Sislav si sò stallati quì. Hè diventatu parte di u Grande Imperu Moravia dopu l'830 d.C. Dopu à a caduta di l'imperu in u 906, hè cascatu sottu à u duminiu ungherese è dopu hè diventatu parte di l'Imperu Austro-Ungaricu. In u 1918, l'Imperu Austro-Ungaricu si sdrughje è a Repubblica Cecoslovacca indipendente hè stata creata u 28 d'ottobre. Occupatu da a Germania nazista in marzu di u 1939, hè statu stabilitu u statu pupu slovaccu. Hè statu liberatu u 9 di Maghju di u 1945 cù l'aiutu di l'armata sovietica. In u 1960, u paese hè statu ribattizatu cum'è Repubblica Sucialista Cecoslovacca. In marzu 1990, u paese hè statu ribattizatu Repubblica Federale Cecoslovacca, è in Aprile di u listessu annu hè statu cambiatu in Repubblica Federale Ceca è Slovacca. U 31 di dicembre di u 1992, a Federazione Cecoslovacca hè stata sciolta. Dapoi u 1u di ghjennaghju di u 1993, a Republica Slovacca hè diventata un Statu suvranu indipendente.

A bandera naziunale: Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 3: 2. Si cumpone di trè rettanguli orizontali paralleli è uguali cunnessi da biancu, turchinu è rossu da cima à fondu. L'emblema naziunale hè dipinto à a manca di u centru di a bandera. I trè culori di biancu, turchinu è rossu sò culori pan-slavi, chì sò ancu i culori tradiziunali chì li piacenu à u populu slovaccu.

A Slovacchia hà una pupulazione di 5,38 milioni (à a fine di u 2005). U principale gruppu etnicu hè u Slovaccu, chì conta 85,69% di a pupulazione, in più di Ungheresi, Tsagani, Cechi, è ancu Ucraini, Polacchi, Tedeschi è Russi. A lingua ufficiale hè u slovaccu. U 60,4% di i residenti credenu in u Cattolicesimu Rumanu, l'8% credenu in l'evangelicalisimu slovaccu, è uni pochi credenu in a Chjesa Ortodossa.

A Slovacchia prumove una ecunumia di mercatu suciale. I principali settori industriali includenu l'acciaiu, l'alimentu, a trasfurmazione di u tabaccu, u trasportu, a petroquimica, a machina è l'automobile. I culti principali sò orzu, granu, granu, oliu, patate, barbabietola zuccherina, ecc.

U terrenu di a Slovacchia hè altu in u nordu è bassu in u sudu, cù belli paisaghji, clima piacevule, assai attrazioni storiche è culturali, è ricche risorse turistiche. Ci hè più di 160 laghi grandi è chjuchi in tuttu u paese. U bellu lago ùn hè micca solu una attrazione turistica, ma dinò una basa impurtante per u sviluppu di a piscicultura d'acqua dolce è di l'agricultura. Ancu se a Slovacchia hè un paese senza mare, u so trasportu hè cunveniente. U paese conta più di 3.600 chilometri di ferrovie. U Danubiu hà una lunghezza di 172 chilometri in Slovacchia, è pò viaghjà trà 1500 è 2000 tunnellate di barcelle. Pudete navigà à monte versu Ratisbona, in Germania, è à valle, pudete entra in u Mari Neru attraversu a Romania.


Bratislava : Bratislava, a capitale di a Slovacchia, hè u più grande portu internu di a Slovacchia è u centru puliticu, ecunomicu, culturale è petroliu U centru di l'industria chimica, situatu à e piaghje di i Petiti Carpazi nantu à u fiume Danubiu, vicinu à l'Austria. Copre una superficie di 368 chilometri quadrati.

Bratislava hà una longa storia è era una fortezza di l'Imperu Rumanu in tempi antichi. À l'VIII seculu, a tribù slava s'hè stabilita quì è più tardi appartene à u Regnu di Moravia. Diventa a cità di a Libertà in u 1291. In e centinaie d'anni seguenti, hè stata occupata alternativamente da a Germania è u Regnu d'Ungheria. In u 1918, torna ufficialmente in a Republica Cecoslovacca. Dopu a scissione trà a Repubblica Ceca è a Repubblica Federale Slovacca l'1 di ghjennaghju di u 1993, hè diventata a capitale di a Repubblica Slovacca indipendente.

I famosi monumenti di Bratislava includenu: a chjesa gotica San Martinu custruita à u XIIImu seculu, chì era una volta u locu induve u rè ungherese hè statu incurunatu; U vechju castellu di u museu; a chjesa San Ghjuvanni, custruita in u 1380 è famosa per e so torre guglie; a Funtana di Roland, custruita à u XVIu seculu; è u Bâtiment Municipale di l'uriginale Palazzu Vescu, questu edifiziu baroccu di u XVIIIu seculu. In u 1805, Napulione hà firmatu quì un trattatu di pace cun l'imperatore Francescu II d'Austria, è hè statu prutettu cum'è sede di a Rivuluzione Ungherese da u 1848 à u 1849. In più, ci hè ancu una cummemurazione di i suldati suvietichi morti u 4 d'aprile di u 1945. U Memoriale di Lavin à i Martiri Suvietichi è a Porta Mihai, parte di u bunker medievale chì hè statu trasfurmatu in un museu di l'arme.

In a nova cità, ci sò fila nantu à fila di muderni alti edifizii, è l'imponente ponte di a catena chì traversa u Danubiu si estende versu u nordu è u sudu. À l'estremità sudu di u ponte, in u caffè rotativu rotariu in cima di a torre d'osservazione alta decine di metri, i visitatori ponu gode di i pittoreschi paisaghji di u Danubiu - a bella terra di Ungheria è Austria à a fine di a frondosa foresta à u sudu; à u nordu, U Danubiu turchinu hè cum'è una cintura di giada chì discende da u celu è ligata intornu à a vita di Bratislava.