Albania codice di paese +355

Cumu chjamà Albania

00

355

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Albania Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +1 ora

latitudine / longitudine
41°9'25"N / 20°10'52"E
codifica iso
AL / ALB
muneta
Lek (ALL)
Lingua
Albanian 98.8% (official - derived from Tosk dialect)
Greek 0.5%
other 0.6% (including Macedonian
Roma
Vlach
Turkish
Italian
and Serbo-Croatian)
unspecified 0.1% (2011 est.)
elettricità
Tipu c European 2-pin Tipu c European 2-pin
Spina Shuko di tipo F. Spina Shuko di tipo F.
bandera naziunale
Albaniabandera naziunale
capitale
Tirana
lista di banche
Albania lista di banche
pupulazione
2,986,952
zona
28,748 KM2
GDP (USD)
12,800,000,000
telefunu
312,000
Telefuninu
3,500,000
Numaru di ospiti Internet
15,528
Numaru di utilizatori Internet
1,300,000

Albania intruduzioni

L'Albania copre una superficie di 28.700 chilometri quadrati. Si trova nantu à a costa occidentale di a penisula balcanica in u sudeste di l'Europa, cunfinata da a Serbia è u Montenegro à u nordu, a Macedonia à u nordeste, a Grecia à u sudeste, u Mare Adriaticu è u Mare Ionicu à l'ouest, è l'Italia attraversu u Strettu di Otranto. A costa hè longa 472 chilometri. E muntagne è e muntagne riprisentanu 3/4 di a superficia di u paese, è a costa occidentale hè una pianura, chì hà un clima mediterraneu subtropicale. U principale gruppu etnicu hè l'albanese, a lingua albanese hè parlata in tuttu u paese, è a maiò parte di a ghjente crede in l'Islam.

L'Albania, u nome cumpletu di a Republica d'Albania, copre una superficia di 28.748 chilometri quadrati. Situatu nantu à a costa occidentale di a penisula balcanica in u sudeste di l'Europa. Cunfina cù a Serbia è u Montenegro (Iugoslavia) à u nordu, a Macedonia à u nordeste, a Grecia à u sudeste, u Mari Adriaticu è Ioniu à punente è l'Italia attraversu u Strettu di Otranto. A costa hè longa 472 chilometri. E muntagne è e muntagne riprisentanu 3/4 di a superficia di u paese, è a costa occidentale hè pianura. Hà un clima mediterraneu subtropicale.

L'albanesi sò discendenti di l'antichi residenti di i Balcani, l'Ilyans. Dopu à u IX seculu d.C., sò stati guvernati da l'Imperu Bizantinu, u Regnu di Bulgaria, u Regnu di Serbia è a Republica di Venezia. Un ducatu feudale indipendente hè statu stabilitu in u 1190. Hè statu invaditu da a Turchia in u 1415 è hè statu guvernatu da a Turchia per guasgi 500 anni. L'indipendenza hè stata dichjarata u 28 di nuvembre di u 1912. Durante a Prima Guerra Mundiale, hè stata occupata da l'eserciti d'Austria-Ungheria, l'Italia, a Francia è altri paesi.In u 1920, l'Afghanistan hà dichjaratu dinò a so indipendenza. U guvernu burghese hè statu istituitu in u 1924, a Republica hè stata istituita in u 1925, è a monarchia hè stata cambiata in monarchia in u 1928. Sogu hè statu rè finu à l'invasione italiana in aprile 1939. Durante a seconda guerra mundiale, hè stata successivamente occupata da fascisti italiani è tedeschi (invaditi da i fascisti tedeschi in u 1943). U 29 di nuvembre di u 1944, u populu di l'Azerbaigian sottu à a direzzione di u Partitu Cumunistu cummattì una guerra di liberazione naziunale antifascista per piglià u putere è liberà u paese. L'11 di ghjennaghju 1946, a Republica Populare d'Albania hè stata creata. In u 1976, a Custituzione hè stata mudificata è u nome hè statu cambiatu in Repubblica Sucialista Populare d'Albania. In aprile 1991, un emendamentu custituziunale hè statu passatu è u paese hè statu ribattizatu Repubblica d'Albania.

Bandera Naziunale: Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 7: 5. U tarrenu di a bandera hè rossu scuru cù un acula à dui capi nera dipinta à u centru. L'Albania hè cunnisciuta cum'è a "terra di l'aculi muntagnoli", è l'acula hè cunsiderata cum'è un simbulu di l'eroe naziunale Skanderbeg.

A pupulazione di l'Albania hè di 3,134 milioni (2005), di i quali l'albanesi sò 98%. E minurità etniche sò principalmente greche, macedone, serbe, croate, ecc. A lingua ufficiale hè l'albanese. U 70% di i residenti credenu in l'Islam, u 20% credenu in a Chjesa Ortodossa, è u 10% credenu in u Cattolicesimu.

L'Albania hè u paese u più poveru d'Europa. A metà di a pupulazione di u paese hè sempre impegnata in l'agricultura, è un quintu di a pupulazione travaglia fora. I gravi prublemi ecunomichi di u paese includenu un altu disimpiegu, a corruzzione trà alti funziunarii di u guvernu, è a criminalità organizzata. L'Albania riceve aiutu ecunomicu da paesi stranieri, principalmente Grecia è Italia. L'esportazioni sò chjuche, è l'importazioni sò principalmente da Grecia è Italia. I fondi per i beni impurtati venenu principalmente da aiuti finanziarii è redditi da rifugiati chì travaglianu à l'estranger.


Tirana: Tirana, a capitale di l'Albania, hè u centru puliticu, ecunomicu, culturale è di trasportu di l'Albania è a capitale di Tirana. Hè situatu in u bacinu à u latu ovest di u monte Kruya in a parte centrale di u fiume Issem, circundatu da muntagne à livante, sudu è nordu, à 27 chilometri à punente di a costa adriatica, è à a fine di a fertile pianura centrale di l'Albania. A temperatura media più alta hè 23,5 ℃ è a più bassa hè 6,8 ℃. A maiò parte di i residenti sò musulmani.

Tirana hè stata custruita per a prima volta da un generale turcu à u principiu di u seculu 17. Per attirà immigranti, hà stabilitu una moschea, una pasticceria è un bagnu. Cù u sviluppu di i trasporti è l'aumentu di e caravane, Tirana diventa à pocu à pocu un centru cummerciale. In u 1920, a Cunferenza Lushne hà decisu di fà di Tirana a capitale di l'Albania. Durante u regnu di u rè Zog I da u 1928 à u 1939, architetti taliani sò stati assunti per ripianificà a cità di Tirana. Dopu à l'occupazione tedesca è italiana di l'Albania da u 1939 à u 1944, a Repubblica Populare d'Albania hè stata creata in Tirana l'11 di ghjennaghju di u 1946.

Dopu à a seconda guerra mundiale, Tirana hà subitu una espansione à grande scala cù l'assistenza di l'Unione Soviètica è di a Cina. In u 1951, sò state custruite centrali idroelettriche è termiche. Avà Tirana hè diventata a cità più grande di u paese è u centru industriale principale, cù industrie cum'è a metallurgia, a riparazione di trattori, l'elaborazione di l'alimenti, i tessili, i farmaci, i cosmetichi, i tinturi, u vetru è a porcellana. Ci hè una minera di carbone vicinu à Tirana. Ci sò cunnessioni ferroviari à Durres è altri posti, è ci hè un aeroportu internaziunale.

A cità hè ombreggiata da l'arburi, ci sò più di 200 parchi è giardini di strada, è parechji viaghji arburati irradianu da a Piazza Skanderbeg in u centru di a cità. In u 1969, à u 23esimu anniversariu di a fundazione di a Republica Populare d'Albania, una statua di bronzu per l'eroe naziunale albanese Skanderbeg hè stata compia in Piazza Skanderbeg. Vicinu à a piazza ci sò a muschea (custruita in u 1819), u palazzu reale di a Dinastia Sogu, u Museu di a Guerra di Liberazione Naziunale, u Palazzu di l'Architettura è di a Cultura Russa, è l'Università Naziunale di Tirana. A parte principale di u livante è u nordu di a cità hè a cità vechja, induve a maiò parte di elle sò edifici à l'antica cù caratteristiche tradiziunali. Ci hè teatri, musei è sale di cuncerti in a cità. A Muntagna Daeti in a periferia orientale di a cità, alta 1612 metri, hà un 3.500 ettari di Parcu Naziunale Daeti, circundatu da laghi artificiali, teatri à l'aria aperta è case di riposu.