Campuccià codice di paese +855

Cumu chjamà Campuccià

00

855

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Campuccià Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +7 ora

latitudine / longitudine
12°32'51"N / 104°59'2"E
codifica iso
KH / KHM
muneta
Riels (KHR)
Lingua
Khmer (official) 96.3%
other 3.7% (2008 est.)
elettricità
Un tippu Nordu-Giappone 2 aghi Un tippu Nordu-Giappone 2 aghi
Tipu c European 2-pin Tipu c European 2-pin
bandera naziunale
Campucciàbandera naziunale
capitale
Phnom Penh
lista di banche
Campuccià lista di banche
pupulazione
14,453,680
zona
181,040 KM2
GDP (USD)
15,640,000,000
telefunu
584,000
Telefuninu
19,100,000
Numaru di ospiti Internet
13,784
Numaru di utilizatori Internet
78,500

Campuccià intruduzioni

A Cambogia copre una superficie di più di 180.000 chilometri quadrati. Hè situatu à u sudu di a penisula Indochina in l'Asia sudorientale, cù u Laos à u nordu, a Tailanda à u norduveste, u Vietnam à u livante è u sudeste, è u Golfu di a Tailanda à u suduveste. A costa hè longa 460 chilometri. A parte centrale è a meziornu sò pianure, à livante, à nordu è à punente sò circundate da muntagne è altipiani, è a maiò parte di e zone sò cuperte da fureste. Hà un clima mussonicu trupicale, è hè influenzatu da a topugrafia è di i mussoni, è e precipitazioni varienu assai da un locu à l'altru. Cum'è un paese agriculu tradiziunale, a fundazione industriale hè debule, è i principali punti turistici includenu i siti storichi d'Angkor, Phnom Penh è u Portu di Sihanoukville.

Cambogia, u nome cumpletu di u Regnu di Cambogia, copre una superficie di più di 180.000 chilometri quadrati. Hè situatu à u sudu di a penisula Indochina in l'Asia sudorientale, cunfinata da u Laos à u nordu, da a Tailanda à u norduveste, da u Vietnam à u livante è da u sudeste, è da u Golfu di a Tailanda à u suduveste. A costa hè longa 460 chilometri. A parte centrale è a meziornu sò pianure, à livante, à nordu è à punente sò circundate da muntagne è altipiani, è a maiò parte di e zone sò cuperte da fureste. A Muntagna Aola in a sezzione orientale di a Cordillera Cardamomica hè 1813 metri sopra u livellu di u mare è hè u piccu più altu di u territoriu. U fiume Mekong hà una lunghezza di circa 500 chilometri in u territoriu è attraversa u livante. U lavu Tonle Sap hè u più grande lagu di a penisula Indo-Cina, cù una superficia di più di 2500 chilometri quadrati à livellu bassu è 10.000 chilometri quadrati in a stagione di e piogge. Ci sò parechje isule longu à a costa, principalmente l'isula di Koh Kong è Long Island. Hà un clima mussonicu trupicale, cù una temperatura media annuale di 29-30 ° C, a stagione di e pioggia da maghju à uttrovi, è a stagione secca da nuvembre à aprile di l'annu dopu. Affettata da u terrenu è da a mussona, e precipitazioni varienu assai da un locu à l'altru. A punta meridionale di u Monti Xiangshan pò ghjunghje à 5400 mm, Phnom Penh Circa 1000 mm à livante. U paese hè divisu in 20 pruvince è 4 cumune.

U Regnu Funan hè statu stabilitu in u I seculu d.C., è hè diventatu un paese putente chì hà guvernatu a parte sud di a penisula Indochina in u III seculu. Da a fine di u V seculu à u principiu di u VI seculu, Funan hà cuminciatu à calà per via di e lite interne trà i guvernanti. À u principiu di u VII seculu, hè stata annessa da Zhenla chì s'arrizzò da u nordu. U Regnu di Zhenla esiste dapoi più di seculi 9. A Dinastia Angkor da u IX seculu à u principiu di u XV seculu hè statu u culmine di a storia di Zhenla è hà creatu a famosa civilizazione Angkor. À a fine di u XVI seculu, Chenla hè stata ribattizata Cambogia. Da tandu à a mità di u 19u seculu, a Cambogia era in un periudu di cumpletu declinu è diventò un statu vassallu di forti vicini in Siam è Vietnam. A Cambogia diventa un prutettoratu francese in u 1863 è si unisce à a Federazione francese Indochina in u 1887. Occupatu da u Giappone in u 1940. Dopu chì u Giappone si resi in u 1945, fù invaditu da a Francia. U 9 ​​di nuvembre di u 1953, u Regnu di Cambogia hà dichjaratu a so indipendenza.

Bandera Naziunale: Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 3: 2. Si cumpone di trè rettanguli orizontali paralleli cunnessi inseme, cù una larga faccia rossa à mezu, è strisce turchine in cima è in fondu. U Rossu simbulizeghja a bona furtuna è a gioia, è u turchinu simbulizeghja a luce è a libertà. À mezu à a faccia larga rossa, ci hè un tempiu biancu Angkor cù un oru d'oru.Questu hè un famosu bastimentu buddista chì simbulizeghja a longa storia è a cultura antica di u Cambogia.

A pupulazione di Cambogia hè di 13,4 milioni, di i quali 84,3% sò abitanti rurali è 15,7% sò abitanti urbani. Ci hè più di 20 gruppi etnici, di i quali l'etnia Khmer conta per 80% di a pupulazione, è ci sò ancu minoranze etniche cum'è Cham, Punong, Lao, Thai è Sting. U khmer hè una lingua cumuna, è l'inglese è u francese sò tramindui lingue ufficiali. A religione di u Statu hè u Buddhismu. Più di l'80% di e persone in u paese credenu in u Buddhismu. A maiò parte di u populu Cham crede in l'Islam, è uni pochi di residenti urbani credenu in u Cattolicesimu.

A Cambogia hè un paese agriculu tradiziunale cù un fundamentu industriale debule. Hè unu di i paesi menu sviluppati in u mondu. A pupulazione chì stà sottu à u limitu di a puvertà conta u 28% di a pupulazione tutale. I depositi minerali includenu principalmente oru, fosfatu, gemme è petroliu, è ancu una piccula quantità di ferru, carbone, piombu, manganese, calcariu, argentu, tungstenu, rame, zincu è stagno. A silvicultura, a pesca è l’allevu sò ricchi di risorse. Ci hè più di 200 tippi di legnu, è u vulume di pruvista tutale hè di circa 1,136 miliardi di metri cubi. Hè ricca in arburi trupicali cum'è u teck, u legnu di ferru, u sandalu rossu, è parechji tippi di bambù. A causa di a guerra è di a deforestazione, e risorse forestali sò state gravamente danneggiate, è a percentuale di cupertura forestale hè cascata da u 70% di a superficia tutale di u paese à u 35%, principalmente in e zone muntagnose di u livante, nordu è punente. A Cambogia hè ricca di risorse acquatiche.U lavu Tonle Sap hè un famosu fondu di pesca naturale d'acqua dolce in u mondu è u più grande fondu di pesca di l'Asia sudorientale. Hè cunnisciutu cum'è "lagu di pesci". A costa suduveste hè ancu un impurtante campu di pesca, chì produce pesci è gamberi. L'agricultura occupa una pusizione maiò in l'ecunumia naziunale. A populazione agricula conta circa 71% di a pupulazione tutale è 78% di a pupulazione tutale di u travagliu. A superficia di i terreni cultivabili hè di 6,7 milioni di ettari, di i quali a superficia irrigabile hè di 374.000 ettari, vale à dì 18%. I principali prudutti agriculi sò risu, granu, patate, arachidi è fasgioli. U bacinu di u fiume Mekong è e rive di u lavu Tonle Sap sò famose zone di pruduzzione di risu. A pruvincia di Battambang hè cunnisciuta cum'è "grana". E culture ecunomiche includenu gomma, pepe, cotone, tabaccu, palma da zuccheru, canna da zucchero, caffè è noce di coccu. Ci hè 100.000 ettari di piantazioni di gomma in u paese, è a pruduzzione di gomma per unità di superficie hè relativamente alta, cù una pruduzzione annuale di 50.000 tunnellate di gomma, principalmente in a pruvincia orientale di Kampong Cham. A basa industriale cambogiana hè debule, cumprese principalmente trasfurmazioni alimentari è industria ligera. I principali lochi turistici sò i monumenti famosi in u mondu Angkor, Phnom Penh è u portu di Sihanoukville.


Phnom Penh : Phnom Penh, a capitale di a Cambogia, hè a più grande cità di u paese cù una populazione di circa 1,1 milioni (1998).

"Phnom Penh" era in origine "Centu Nang Ben" in Khmer Cambogianu. "Centu" significa "muntagna", "Ben" hè u cognome di una persona, "Centu" è "Ben" inseme, hè "Mrs. Benshan". Sicondu i registri storichi, una grande inundazione hè stata in Cambogia in u 1372 d.C. Nantu à una cullina nantu à e rive di a capitale cambogiana, vive una moglie chjamata Ben. Una mane, quand'ella hè andata à u fiume per alzà l'acqua, hà trovu un grande arburu chì flottava in u fiume ondulante, è una statua d'oru di Buddha apparsu in u foru di l'arburu. Ella chjamò subitu qualchì donna per salvà l'arburu da u fiume è truvò chì ci era 4 statue di bronzu è 1 statua di Buddha in petra in a grotta di l'arburu. Madama Ben hè una buddista devota è pensa chì hè un rigalu da u celu, allora ella è altre donne anu lavatu e statue di Buddha è l'anu accolte cerimoniosamente in casa è l'anu custituite. Più tardi, ella è i so vicini anu custruitu una cullina davanti à a so casa è anu custruitu un tempiu buddista in cima di a cullina, incastunendu e cinque statue di Buddha dentru. Per cummemurà sta madama Ben, e generazioni successive anu chjamatu a muntagna "Centu Nang Ben", chì significa a muntagna di Madama Ben. À quellu tempu, i Cinese d'oltremare chjamavanu "Jin Ben". In cantonese, a pronuncia di "Ben" è "Bian" sò assai simili. Cù u tempu, Jin Ben hà evolutu in "Phnom Penh" in Cinese è hè sempre adupratu oghje.

Phnom Penh hè una capitale antica. In u 1431, u Siam hà invaditu i Khmer. A causa di l'invasione insupportabile, u rè Khmer Ponlia-Yat hà cambiatu a capitale da Angkor à Phnom Penh in u 1434. Dopu avè stabilitu a capitale di Phnom Penh, hà custruitu u palazzu reale, hà custruitu 6 tempii buddisti, hà alzatu a muntagna di a torre, hà riempitu depressioni, hà scavatu canali è hà fattu piglià a forma di a cità di Phnom Penh. In u 1497, à causa di a divisione di a famiglia reale, u rè di tandu si n'andò da Phnom Penh. In u 1867, u rè Norodom si trasferì di novu in Phnom Penh.

A parte occidentale di Phnom Penh hè un distrittu novu, cù edifici moderni, larghi boulevards è numerosi parchi, prati, ecc. U parcu hà fiori è piante lussureggianti è aria fresca, chì ne face un bonu locu per a ghjente per rilassassi.