Campuccià Infurmazione basica
Ora lucale | U vostru tempu |
---|---|
|
|
Fusula ora lucale | Differenza di fuso orariu |
UTC/GMT +7 ora |
latitudine / longitudine |
---|
12°32'51"N / 104°59'2"E |
codifica iso |
KH / KHM |
muneta |
Riels (KHR) |
Lingua |
Khmer (official) 96.3% other 3.7% (2008 est.) |
elettricità |
Un tippu Nordu-Giappone 2 aghi Tipu c European 2-pin |
bandera naziunale |
---|
capitale |
Phnom Penh |
lista di banche |
Campuccià lista di banche |
pupulazione |
14,453,680 |
zona |
181,040 KM2 |
GDP (USD) |
15,640,000,000 |
telefunu |
584,000 |
Telefuninu |
19,100,000 |
Numaru di ospiti Internet |
13,784 |
Numaru di utilizatori Internet |
78,500 |
Campuccià intruduzioni
A Cambogia copre una superficie di più di 180.000 chilometri quadrati. Hè situatu à u sudu di a penisula Indochina in l'Asia sudorientale, cù u Laos à u nordu, a Tailanda à u norduveste, u Vietnam à u livante è u sudeste, è u Golfu di a Tailanda à u suduveste. A costa hè longa 460 chilometri. A parte centrale è a meziornu sò pianure, à livante, à nordu è à punente sò circundate da muntagne è altipiani, è a maiò parte di e zone sò cuperte da fureste. Hà un clima mussonicu trupicale, è hè influenzatu da a topugrafia è di i mussoni, è e precipitazioni varienu assai da un locu à l'altru. Cum'è un paese agriculu tradiziunale, a fundazione industriale hè debule, è i principali punti turistici includenu i siti storichi d'Angkor, Phnom Penh è u Portu di Sihanoukville. Cambogia, u nome cumpletu di u Regnu di Cambogia, copre una superficie di più di 180.000 chilometri quadrati. Hè situatu à u sudu di a penisula Indochina in l'Asia sudorientale, cunfinata da u Laos à u nordu, da a Tailanda à u norduveste, da u Vietnam à u livante è da u sudeste, è da u Golfu di a Tailanda à u suduveste. A costa hè longa 460 chilometri. A parte centrale è a meziornu sò pianure, à livante, à nordu è à punente sò circundate da muntagne è altipiani, è a maiò parte di e zone sò cuperte da fureste. A Muntagna Aola in a sezzione orientale di a Cordillera Cardamomica hè 1813 metri sopra u livellu di u mare è hè u piccu più altu di u territoriu. U fiume Mekong hà una lunghezza di circa 500 chilometri in u territoriu è attraversa u livante. U lavu Tonle Sap hè u più grande lagu di a penisula Indo-Cina, cù una superficia di più di 2500 chilometri quadrati à livellu bassu è 10.000 chilometri quadrati in a stagione di e piogge. Ci sò parechje isule longu à a costa, principalmente l'isula di Koh Kong è Long Island. Hà un clima mussonicu trupicale, cù una temperatura media annuale di 29-30 ° C, a stagione di e pioggia da maghju à uttrovi, è a stagione secca da nuvembre à aprile di l'annu dopu. Affettata da u terrenu è da a mussona, e precipitazioni varienu assai da un locu à l'altru. A punta meridionale di u Monti Xiangshan pò ghjunghje à 5400 mm, Phnom Penh Circa 1000 mm à livante. U paese hè divisu in 20 pruvince è 4 cumune. U Regnu Funan hè statu stabilitu in u I seculu d.C., è hè diventatu un paese putente chì hà guvernatu a parte sud di a penisula Indochina in u III seculu. Da a fine di u V seculu à u principiu di u VI seculu, Funan hà cuminciatu à calà per via di e lite interne trà i guvernanti. À u principiu di u VII seculu, hè stata annessa da Zhenla chì s'arrizzò da u nordu. U Regnu di Zhenla esiste dapoi più di seculi 9. A Dinastia Angkor da u IX seculu à u principiu di u XV seculu hè statu u culmine di a storia di Zhenla è hà creatu a famosa civilizazione Angkor. À a fine di u XVI seculu, Chenla hè stata ribattizata Cambogia. Da tandu à a mità di u 19u seculu, a Cambogia era in un periudu di cumpletu declinu è diventò un statu vassallu di forti vicini in Siam è Vietnam. A Cambogia diventa un prutettoratu francese in u 1863 è si unisce à a Federazione francese Indochina in u 1887. Occupatu da u Giappone in u 1940. Dopu chì u Giappone si resi in u 1945, fù invaditu da a Francia. U 9 di nuvembre di u 1953, u Regnu di Cambogia hà dichjaratu a so indipendenza. Bandera Naziunale: Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 3: 2. Si cumpone di trè rettanguli orizontali paralleli cunnessi inseme, cù una larga faccia rossa à mezu, è strisce turchine in cima è in fondu. U Rossu simbulizeghja a bona furtuna è a gioia, è u turchinu simbulizeghja a luce è a libertà. À mezu à a faccia larga rossa, ci hè un tempiu biancu Angkor cù un oru d'oru.Questu hè un famosu bastimentu buddista chì simbulizeghja a longa storia è a cultura antica di u Cambogia. A pupulazione di Cambogia hè di 13,4 milioni, di i quali 84,3% sò abitanti rurali è 15,7% sò abitanti urbani. Ci hè più di 20 gruppi etnici, di i quali l'etnia Khmer conta per 80% di a pupulazione, è ci sò ancu minoranze etniche cum'è Cham, Punong, Lao, Thai è Sting. U khmer hè una lingua cumuna, è l'inglese è u francese sò tramindui lingue ufficiali. A religione di u Statu hè u Buddhismu. Più di l'80% di e persone in u paese credenu in u Buddhismu. A maiò parte di u populu Cham crede in l'Islam, è uni pochi di residenti urbani credenu in u Cattolicesimu. A Cambogia hè un paese agriculu tradiziunale cù un fundamentu industriale debule. Hè unu di i paesi menu sviluppati in u mondu. A pupulazione chì stà sottu à u limitu di a puvertà conta u 28% di a pupulazione tutale. I depositi minerali includenu principalmente oru, fosfatu, gemme è petroliu, è ancu una piccula quantità di ferru, carbone, piombu, manganese, calcariu, argentu, tungstenu, rame, zincu è stagno. A silvicultura, a pesca è l’allevu sò ricchi di risorse. Ci hè più di 200 tippi di legnu, è u vulume di pruvista tutale hè di circa 1,136 miliardi di metri cubi. Hè ricca in arburi trupicali cum'è u teck, u legnu di ferru, u sandalu rossu, è parechji tippi di bambù. A causa di a guerra è di a deforestazione, e risorse forestali sò state gravamente danneggiate, è a percentuale di cupertura forestale hè cascata da u 70% di a superficia tutale di u paese à u 35%, principalmente in e zone muntagnose di u livante, nordu è punente. A Cambogia hè ricca di risorse acquatiche.U lavu Tonle Sap hè un famosu fondu di pesca naturale d'acqua dolce in u mondu è u più grande fondu di pesca di l'Asia sudorientale. Hè cunnisciutu cum'è "lagu di pesci". A costa suduveste hè ancu un impurtante campu di pesca, chì produce pesci è gamberi. L'agricultura occupa una pusizione maiò in l'ecunumia naziunale. A populazione agricula conta circa 71% di a pupulazione tutale è 78% di a pupulazione tutale di u travagliu. A superficia di i terreni cultivabili hè di 6,7 milioni di ettari, di i quali a superficia irrigabile hè di 374.000 ettari, vale à dì 18%. I principali prudutti agriculi sò risu, granu, patate, arachidi è fasgioli. U bacinu di u fiume Mekong è e rive di u lavu Tonle Sap sò famose zone di pruduzzione di risu. A pruvincia di Battambang hè cunnisciuta cum'è "grana". E culture ecunomiche includenu gomma, pepe, cotone, tabaccu, palma da zuccheru, canna da zucchero, caffè è noce di coccu. Ci hè 100.000 ettari di piantazioni di gomma in u paese, è a pruduzzione di gomma per unità di superficie hè relativamente alta, cù una pruduzzione annuale di 50.000 tunnellate di gomma, principalmente in a pruvincia orientale di Kampong Cham. A basa industriale cambogiana hè debule, cumprese principalmente trasfurmazioni alimentari è industria ligera. I principali lochi turistici sò i monumenti famosi in u mondu Angkor, Phnom Penh è u portu di Sihanoukville. Phnom Penh : Phnom Penh, a capitale di a Cambogia, hè a più grande cità di u paese cù una populazione di circa 1,1 milioni (1998). "Phnom Penh" era in origine "Centu Nang Ben" in Khmer Cambogianu. "Centu" significa "muntagna", "Ben" hè u cognome di una persona, "Centu" è "Ben" inseme, hè "Mrs. Benshan". Sicondu i registri storichi, una grande inundazione hè stata in Cambogia in u 1372 d.C. Nantu à una cullina nantu à e rive di a capitale cambogiana, vive una moglie chjamata Ben. Una mane, quand'ella hè andata à u fiume per alzà l'acqua, hà trovu un grande arburu chì flottava in u fiume ondulante, è una statua d'oru di Buddha apparsu in u foru di l'arburu. Ella chjamò subitu qualchì donna per salvà l'arburu da u fiume è truvò chì ci era 4 statue di bronzu è 1 statua di Buddha in petra in a grotta di l'arburu. Madama Ben hè una buddista devota è pensa chì hè un rigalu da u celu, allora ella è altre donne anu lavatu e statue di Buddha è l'anu accolte cerimoniosamente in casa è l'anu custituite. Più tardi, ella è i so vicini anu custruitu una cullina davanti à a so casa è anu custruitu un tempiu buddista in cima di a cullina, incastunendu e cinque statue di Buddha dentru. Per cummemurà sta madama Ben, e generazioni successive anu chjamatu a muntagna "Centu Nang Ben", chì significa a muntagna di Madama Ben. À quellu tempu, i Cinese d'oltremare chjamavanu "Jin Ben". In cantonese, a pronuncia di "Ben" è "Bian" sò assai simili. Cù u tempu, Jin Ben hà evolutu in "Phnom Penh" in Cinese è hè sempre adupratu oghje. Phnom Penh hè una capitale antica. In u 1431, u Siam hà invaditu i Khmer. A causa di l'invasione insupportabile, u rè Khmer Ponlia-Yat hà cambiatu a capitale da Angkor à Phnom Penh in u 1434. Dopu avè stabilitu a capitale di Phnom Penh, hà custruitu u palazzu reale, hà custruitu 6 tempii buddisti, hà alzatu a muntagna di a torre, hà riempitu depressioni, hà scavatu canali è hà fattu piglià a forma di a cità di Phnom Penh. In u 1497, à causa di a divisione di a famiglia reale, u rè di tandu si n'andò da Phnom Penh. In u 1867, u rè Norodom si trasferì di novu in Phnom Penh. A parte occidentale di Phnom Penh hè un distrittu novu, cù edifici moderni, larghi boulevards è numerosi parchi, prati, ecc. U parcu hà fiori è piante lussureggianti è aria fresca, chì ne face un bonu locu per a ghjente per rilassassi. |