India codice di paese +91

Cumu chjamà India

00

91

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

India Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +5 ora

latitudine / longitudine
21°7'32"N / 82°47'41"E
codifica iso
IN / IND
muneta
Rupia (INR)
Lingua
Hindi 41%
Bengali 8.1%
Telugu 7.2%
Marathi 7%
Tamil 5.9%
Urdu 5%
Gujarati 4.5%
Kannada 3.7%
Malayalam 3.2%
Oriya 3.2%
Punjabi 2.8%
Assamese 1.3%
Maithili 1.2%
other 5.9%
elettricità
Tipu c European 2-pin Tipu c European 2-pin
Tipo d vechju plug britannicu Tipo d vechju plug britannicu
bandera naziunale
Indiabandera naziunale
capitale
New Delhi
lista di banche
India lista di banche
pupulazione
1,173,108,018
zona
3,287,590 KM2
GDP (USD)
1,670,000,000,000
telefunu
31,080,000
Telefuninu
893,862,000
Numaru di ospiti Internet
6,746,000
Numaru di utilizatori Internet
61,338,000

India intruduzioni

L'India hè situata in u sudu di l'Asia è hè u più grande paese di u subcuntinente Asiaticu meridiunale.Hè adiacente à u Pakistan, a Cina, u Nepal, u Bhutan, u Myanmar è u Bangladesh, cunfinendu u golfu di Bengala è u mare Arabicu, cù una costa di 5560 chilometri. L'interu territoriu di l'India hè divisu in trè regioni geografiche naturali: Plateau Deccan è Plateau Centrale, Pianura è Himalaya. Hà un clima mussonicu trupicale, è a temperatura varieghja cù l'altitudine.

[Profilu] U più grande paese di u subcuntinente di l'Asia sudu. Cunfina cù a Cina, u Nepal è u Bhutan à nordeste, u Myanmar à livante, Sri Lanka à traversu u mare à sudeste è u Pakistan à norduveste. Cunfina à u golfu di Bengala à livante è à u mare Arabicu à punente, cù una costa di 5560 chilometri. Generalmente hà un clima mussonicu trupicale. L'annu hè divisu in trè stagioni: stagione fresca (da uttrovi à marzu di l'annu dopu), stagione estiva (d'aprile à ghjugnu) è stagione piovosa (lugliu à settembre). E precipitazioni fluttuanu spessu, è a distribuzione hè irregulare. A differenza di tempu cun Pechino hè di 2,5 ore.

Una di e quattru civiltà antiche in u mondu. A civilizazione Indus hè stata creata trà 2500 è 1500 aC. Versu u 1500 a.C., l'Ariani chì stavanu urigginariamente in l'Asia Centrale sò entrati in u subcuntinente di l'Asia Meridionale, anu cunquistatu i populi indigeni lucali, anu stabilitu alcuni picculi paesi di schiavitù, anu stabilitu u sistema di casta è l'ascesa di u Brahmanisimu. Hè stata unificata da a Dinastia Maurya in u IV seculu a.C. Durante u regnu di u rè Ashoka, u territoriu era vastu, u regime era forte, è u Buddhismu fiurì è cuminciò à sparghje si. A Dinastia Maurya hè cascata in u II seculu a.C., è u picculu paese si hè spartutu. A dinastia Gupta hè stata stabilita in u IV seculu d.C., è più tardi hè diventata una putenza centralizzata, guvernata da più di 200 anni. À u VI seculu, ci era assai picculi paesi, è l'Induismu nascì. In u 1526, i discendenti di i nobili mongoli anu stabilitu l'Imperu Mughal è diventonu una di e putenze mundiale à quellu tempu. In u 1619, a Cumpagnia Britannica di l'Indie Orientali hà stabilitu a so prima roccaforte in u norduveste di l'India. Da u 1757, l'India diventa à pocu à pocu una culunia britannica, è in u 1849 hè stata cumpletamente occupata da i britannichi. E cuntradizioni trà u populu indianu è i culoni britannichi anu continuatu à intensificassi, è u muvimentu naziunale hà prosperatu. In ghjugnu 1947, a Gran Bretagna annuncia u "Pianu Mountbatten", dividendu l'India in dui duminii di l'India è di u Pakistan. U 15 d'Agostu di u listessu annu, l'India è u Pakistan sò stati divisi è l'India diventa indipendente. U 26 di ghjennaghju 1950, a Republica di l'India hè stata creata cum'è membru di u Commonwealth Britannicu.

[Politica] Dopu à l'indipendenza, u Partitu Naziunale di u Cungressu hè statu à u putere per un bellu pezzu, è u partitu di l'uppusizione hè statu à u putere per dui brevi periodi da u 1977 à u 1979 è da u 1989 à u 1991. Da u 1996 à u 1999, a situazione pulitica hè stata instabile, è trè elezzioni generali si sò tenute successivamente, resultendu in cinque guverni. Da u 1999 à u 2004, l'Alleanza Democràtica Naziunale di 24 partiti guidata da u Partitu Bharatiya Janata era à u putere, è Vajpayee hè statu primu ministru.

D’aprile à maghju 2004, l’Alleanza Progressiva Unita guidata da u Partitu di u Cungressu Naziunale hà vintu a 14a elezzione à a Casa Populare. U Partitu di u Cungressu hà a priorità di furmà un cabinet. Sonia Gandhi, presidente di u Partitu di u Cungressu, hè stata numinata cum'è capimachja di u caucus parlamentariu di u Partitu di u Cungressu, Manmohan Singh hè statu numinatu primu ministru, è un novu guvernu hè statu stabilitu. Sicondu u "Prugramma Cumunu Minimu", u guvernu di l'Alleanza per a Sulidarità è u Progressu enfatizeghja internamente a salvaguardia di i diritti è l'interessi di i gruppi socialmente svantaggiati, l'implementazione di riforme ecunomiche umane, l'aumentu di l'investimenti in educazione è salute, è u mantenimentu di l'armunia suciale è u sviluppu equilibratu righjunale; esternamente, enfatizza l'indipendenza diplomatica è dà a priorità à migliurà e relazioni cù i vicini. E relazioni di u Statu, attribuiscenu impurtanza à u sviluppu di e relazioni cù i principali paesi.

Ripubblicatu da u situ web di u Ministeriu di l'Affari Esteri


New Delhi: A capitale di l'India, New Delhi (New Delhi) si trova in u nordu di l'India, à l'est di u fiume Yamuna (traduttu ancu : Fiume Jumuna), a vechja cità di Delhi (Shahjahanabad) à u nordeste, hè u centru puliticu, ecunomicu è culturale di u paese. A pupulazione di New Delhi è Old Delhi totalizava 12,8 milioni (2001). New Delhi era à l'origine una pendenza desolata. A custruzzione di a cità hà iniziatu in u 1911 è hà pigliatu forma à l'iniziu di u 1929. Diventa a capitale dapoi u 1931. L'India diventa a capitale dopu l'indipendenza in u 1947.

A cità hè centrata nantu à a Piazza Mlas, è e strade di a cità si stendenu radialmente è e ragnatele in tutte e direzzioni. A maiò parte di i magnifici palazzi sò cuncentrati in u centru di a cità. E principali agenzie di u guvernu sò cuncentrate da i dui lati di u largu viale chì si stende parechji chilometri da u Palazzu presidenziale à a Porta di l'India. I picculi edifici bianchi, gialli chjaru è verde chjaru sò spargugliati trà l'arburi densi verdi. U Palazzu di u Parlamentu hè un grande edifiziu in forma di discu circundatu da alte colonne di marmaru biancu. Hè un tipicu bastimentu Minore di l'Asia Centrale, ma a gronda è e teste di colonna sò tutte sculpite in stile indianu. U tettu di u Palazzu presidenziale hè una struttura emisferica tamanta cun una lascita distintamente mogola.

In New Delhi, i tempii è i tempii ponu esse vistu in ogni locu. U tempiu più famosu hè u Tempiu Rahimi-Narrain finanzatu da u Consorzio Bila. U Mercatu Connaught à l'estremità occidentale di a cità hè un novu ed ingenuu bastimentu, furmatu cum'è un discu, è hè u più grande centru cummerciale di New Delhi.

Inoltre, ci sò ancu posti d'interessu cum'è u Palazzu di l'Arte è Musei, è dinò a famosa Università di Delhi è parechje istituzioni di ricerca scientifica. Artigianali cum'è sculture d'ivori, pitture artigianali, ricami d'oru è d'argentu, ornamenti è bronzi sò ancu famosi in tuttu u paese.

Mumbai: Mumbai, una grande cità nantu à a costa occidentale di l'India è u più grande portu maritimu di u paese. Hè a capitale di u statu indianu di Maharashtra. In l'isula di Mumbai, à 16 chilometri da a costa, ci hè un ponte cunnessu à a strada alta. Hè stata occupata da u Portugallu in u 1534 è trasferita in Gran Bretagna in u 1661, chì ne face un impurtante centru cummerciale. Mumbai hè a porta d'ingressu à punente di l'India. A zona portuaria si trova à u latu orientale di l'isula, cù una lunghezza di 20 chilometri è una prufundità di l'acqua di 10-17 metri.Hè un riparu naturale da u ventu. Esporta cotone, tessuti di cotone, farina, arachidi, iuta, pelliccia è zuccheru di canna. Ci sò e linee internaziunali di spedizione è di aviazione. A più grande cità industriale è cummerciale hè siconda solu dopu à Calcutta, è u più grande centru tessile di cuttone di u paese, tramindui fusi è telai rapprisentanu circa un terzu di u paese. Ci sò ancu industrie cum'è a lana, a pelle, l'industria chimica, farmaceutica, macchinaria, alimentaria è cinematografica. Petrochimica, fertilizante, è generazione di energia nucleare sò ancu sviluppati rapidamente. I giacimenti petroliferi nantu à a piattaforma cuntinentale sò sfruttati in altu mare, è l'industria di raffinazione di petroliu si hè sviluppata rapidamente.

Mumbai hà una pupulazione di circa 13 milioni (2006). Hè a cità a più pupulata di l'India è una di e cità più populate di u mondu. A Regione Metropolitana di Mumbai (MMR), chì include i banchi vicini, hà una populazione di circa 25 milioni. Mumbai hè a sesta zona metropolitana più grande di u mondu. Cum'è a media annuale di crescita di a populazione righjunghji 2,2%, si stima chì da 2015, a classificazione di a pupulazione di l'area metropolitana di Mumbai aumenterà à u quartu postu in u mondu.

Mumbai hè a capitale cummerciale è di divertimentu di l'India, cù istituzioni finanziarii impurtanti cum'è a Reserve Bank of India (RBI), Bombay Stock Exchange (BSE), National Stock Exchange of India (NSE) è parechji A sede di a cumpagnia indiana. A cità hè a basa di casa di l'industria cinematografica hindi di l'India (cunnisciuta cum'è Bollywood). Per via di e so vaste opportunità di cummerciale è di livellu di vita relativamente altu, Mumbai hà attiratu immigranti da tutta l'India, facendu di a cità un alloghju di vari gruppi è culture suciali. Mumbai hà parechji siti di u Patrimoniu Culturale Mundiale cum'è u Terminal Chhatrapati Shivaji è e Grotte Elephanta.Hè ancu una cità assai rara cù un parcu naziunale (Parcu Naziunale Sanjay-Gandhi) in i so limiti di a cità.