India Infurmazione basica
Ora lucale | U vostru tempu |
---|---|
|
|
Fusula ora lucale | Differenza di fuso orariu |
UTC/GMT +5 ora |
latitudine / longitudine |
---|
21°7'32"N / 82°47'41"E |
codifica iso |
IN / IND |
muneta |
Rupia (INR) |
Lingua |
Hindi 41% Bengali 8.1% Telugu 7.2% Marathi 7% Tamil 5.9% Urdu 5% Gujarati 4.5% Kannada 3.7% Malayalam 3.2% Oriya 3.2% Punjabi 2.8% Assamese 1.3% Maithili 1.2% other 5.9% |
elettricità |
Tipu c European 2-pin Tipo d vechju plug britannicu |
bandera naziunale |
---|
capitale |
New Delhi |
lista di banche |
India lista di banche |
pupulazione |
1,173,108,018 |
zona |
3,287,590 KM2 |
GDP (USD) |
1,670,000,000,000 |
telefunu |
31,080,000 |
Telefuninu |
893,862,000 |
Numaru di ospiti Internet |
6,746,000 |
Numaru di utilizatori Internet |
61,338,000 |
India intruduzioni
L'India hè situata in u sudu di l'Asia è hè u più grande paese di u subcuntinente Asiaticu meridiunale.Hè adiacente à u Pakistan, a Cina, u Nepal, u Bhutan, u Myanmar è u Bangladesh, cunfinendu u golfu di Bengala è u mare Arabicu, cù una costa di 5560 chilometri. L'interu territoriu di l'India hè divisu in trè regioni geografiche naturali: Plateau Deccan è Plateau Centrale, Pianura è Himalaya. Hà un clima mussonicu trupicale, è a temperatura varieghja cù l'altitudine. [Profilu] U più grande paese di u subcuntinente di l'Asia sudu. Cunfina cù a Cina, u Nepal è u Bhutan à nordeste, u Myanmar à livante, Sri Lanka à traversu u mare à sudeste è u Pakistan à norduveste. Cunfina à u golfu di Bengala à livante è à u mare Arabicu à punente, cù una costa di 5560 chilometri. Generalmente hà un clima mussonicu trupicale. L'annu hè divisu in trè stagioni: stagione fresca (da uttrovi à marzu di l'annu dopu), stagione estiva (d'aprile à ghjugnu) è stagione piovosa (lugliu à settembre). E precipitazioni fluttuanu spessu, è a distribuzione hè irregulare. A differenza di tempu cun Pechino hè di 2,5 ore. Una di e quattru civiltà antiche in u mondu. A civilizazione Indus hè stata creata trà 2500 è 1500 aC. Versu u 1500 a.C., l'Ariani chì stavanu urigginariamente in l'Asia Centrale sò entrati in u subcuntinente di l'Asia Meridionale, anu cunquistatu i populi indigeni lucali, anu stabilitu alcuni picculi paesi di schiavitù, anu stabilitu u sistema di casta è l'ascesa di u Brahmanisimu. Hè stata unificata da a Dinastia Maurya in u IV seculu a.C. Durante u regnu di u rè Ashoka, u territoriu era vastu, u regime era forte, è u Buddhismu fiurì è cuminciò à sparghje si. A Dinastia Maurya hè cascata in u II seculu a.C., è u picculu paese si hè spartutu. A dinastia Gupta hè stata stabilita in u IV seculu d.C., è più tardi hè diventata una putenza centralizzata, guvernata da più di 200 anni. À u VI seculu, ci era assai picculi paesi, è l'Induismu nascì. In u 1526, i discendenti di i nobili mongoli anu stabilitu l'Imperu Mughal è diventonu una di e putenze mundiale à quellu tempu. In u 1619, a Cumpagnia Britannica di l'Indie Orientali hà stabilitu a so prima roccaforte in u norduveste di l'India. Da u 1757, l'India diventa à pocu à pocu una culunia britannica, è in u 1849 hè stata cumpletamente occupata da i britannichi. E cuntradizioni trà u populu indianu è i culoni britannichi anu continuatu à intensificassi, è u muvimentu naziunale hà prosperatu. In ghjugnu 1947, a Gran Bretagna annuncia u "Pianu Mountbatten", dividendu l'India in dui duminii di l'India è di u Pakistan. U 15 d'Agostu di u listessu annu, l'India è u Pakistan sò stati divisi è l'India diventa indipendente. U 26 di ghjennaghju 1950, a Republica di l'India hè stata creata cum'è membru di u Commonwealth Britannicu. [Politica] Dopu à l'indipendenza, u Partitu Naziunale di u Cungressu hè statu à u putere per un bellu pezzu, è u partitu di l'uppusizione hè statu à u putere per dui brevi periodi da u 1977 à u 1979 è da u 1989 à u 1991. Da u 1996 à u 1999, a situazione pulitica hè stata instabile, è trè elezzioni generali si sò tenute successivamente, resultendu in cinque guverni. Da u 1999 à u 2004, l'Alleanza Democràtica Naziunale di 24 partiti guidata da u Partitu Bharatiya Janata era à u putere, è Vajpayee hè statu primu ministru. D’aprile à maghju 2004, l’Alleanza Progressiva Unita guidata da u Partitu di u Cungressu Naziunale hà vintu a 14a elezzione à a Casa Populare. U Partitu di u Cungressu hà a priorità di furmà un cabinet. Sonia Gandhi, presidente di u Partitu di u Cungressu, hè stata numinata cum'è capimachja di u caucus parlamentariu di u Partitu di u Cungressu, Manmohan Singh hè statu numinatu primu ministru, è un novu guvernu hè statu stabilitu. Sicondu u "Prugramma Cumunu Minimu", u guvernu di l'Alleanza per a Sulidarità è u Progressu enfatizeghja internamente a salvaguardia di i diritti è l'interessi di i gruppi socialmente svantaggiati, l'implementazione di riforme ecunomiche umane, l'aumentu di l'investimenti in educazione è salute, è u mantenimentu di l'armunia suciale è u sviluppu equilibratu righjunale; esternamente, enfatizza l'indipendenza diplomatica è dà a priorità à migliurà e relazioni cù i vicini. E relazioni di u Statu, attribuiscenu impurtanza à u sviluppu di e relazioni cù i principali paesi. Ripubblicatu da u situ web di u Ministeriu di l'Affari Esteri New Delhi: A capitale di l'India, New Delhi (New Delhi) si trova in u nordu di l'India, à l'est di u fiume Yamuna (traduttu ancu : Fiume Jumuna), a vechja cità di Delhi (Shahjahanabad) à u nordeste, hè u centru puliticu, ecunomicu è culturale di u paese. A pupulazione di New Delhi è Old Delhi totalizava 12,8 milioni (2001). New Delhi era à l'origine una pendenza desolata. A custruzzione di a cità hà iniziatu in u 1911 è hà pigliatu forma à l'iniziu di u 1929. Diventa a capitale dapoi u 1931. L'India diventa a capitale dopu l'indipendenza in u 1947. A cità hè centrata nantu à a Piazza Mlas, è e strade di a cità si stendenu radialmente è e ragnatele in tutte e direzzioni. A maiò parte di i magnifici palazzi sò cuncentrati in u centru di a cità. E principali agenzie di u guvernu sò cuncentrate da i dui lati di u largu viale chì si stende parechji chilometri da u Palazzu presidenziale à a Porta di l'India. I picculi edifici bianchi, gialli chjaru è verde chjaru sò spargugliati trà l'arburi densi verdi. U Palazzu di u Parlamentu hè un grande edifiziu in forma di discu circundatu da alte colonne di marmaru biancu. Hè un tipicu bastimentu Minore di l'Asia Centrale, ma a gronda è e teste di colonna sò tutte sculpite in stile indianu. U tettu di u Palazzu presidenziale hè una struttura emisferica tamanta cun una lascita distintamente mogola. In New Delhi, i tempii è i tempii ponu esse vistu in ogni locu. U tempiu più famosu hè u Tempiu Rahimi-Narrain finanzatu da u Consorzio Bila. U Mercatu Connaught à l'estremità occidentale di a cità hè un novu ed ingenuu bastimentu, furmatu cum'è un discu, è hè u più grande centru cummerciale di New Delhi. Inoltre, ci sò ancu posti d'interessu cum'è u Palazzu di l'Arte è Musei, è dinò a famosa Università di Delhi è parechje istituzioni di ricerca scientifica. Artigianali cum'è sculture d'ivori, pitture artigianali, ricami d'oru è d'argentu, ornamenti è bronzi sò ancu famosi in tuttu u paese. Mumbai: Mumbai, una grande cità nantu à a costa occidentale di l'India è u più grande portu maritimu di u paese. Hè a capitale di u statu indianu di Maharashtra. In l'isula di Mumbai, à 16 chilometri da a costa, ci hè un ponte cunnessu à a strada alta. Hè stata occupata da u Portugallu in u 1534 è trasferita in Gran Bretagna in u 1661, chì ne face un impurtante centru cummerciale. Mumbai hè a porta d'ingressu à punente di l'India. A zona portuaria si trova à u latu orientale di l'isula, cù una lunghezza di 20 chilometri è una prufundità di l'acqua di 10-17 metri.Hè un riparu naturale da u ventu. Esporta cotone, tessuti di cotone, farina, arachidi, iuta, pelliccia è zuccheru di canna. Ci sò e linee internaziunali di spedizione è di aviazione. A più grande cità industriale è cummerciale hè siconda solu dopu à Calcutta, è u più grande centru tessile di cuttone di u paese, tramindui fusi è telai rapprisentanu circa un terzu di u paese. Ci sò ancu industrie cum'è a lana, a pelle, l'industria chimica, farmaceutica, macchinaria, alimentaria è cinematografica. Petrochimica, fertilizante, è generazione di energia nucleare sò ancu sviluppati rapidamente. I giacimenti petroliferi nantu à a piattaforma cuntinentale sò sfruttati in altu mare, è l'industria di raffinazione di petroliu si hè sviluppata rapidamente. Mumbai hà una pupulazione di circa 13 milioni (2006). Hè a cità a più pupulata di l'India è una di e cità più populate di u mondu. A Regione Metropolitana di Mumbai (MMR), chì include i banchi vicini, hà una populazione di circa 25 milioni. Mumbai hè a sesta zona metropolitana più grande di u mondu. Cum'è a media annuale di crescita di a populazione righjunghji 2,2%, si stima chì da 2015, a classificazione di a pupulazione di l'area metropolitana di Mumbai aumenterà à u quartu postu in u mondu. Mumbai hè a capitale cummerciale è di divertimentu di l'India, cù istituzioni finanziarii impurtanti cum'è a Reserve Bank of India (RBI), Bombay Stock Exchange (BSE), National Stock Exchange of India (NSE) è parechji A sede di a cumpagnia indiana. A cità hè a basa di casa di l'industria cinematografica hindi di l'India (cunnisciuta cum'è Bollywood). Per via di e so vaste opportunità di cummerciale è di livellu di vita relativamente altu, Mumbai hà attiratu immigranti da tutta l'India, facendu di a cità un alloghju di vari gruppi è culture suciali. Mumbai hà parechji siti di u Patrimoniu Culturale Mundiale cum'è u Terminal Chhatrapati Shivaji è e Grotte Elephanta.Hè ancu una cità assai rara cù un parcu naziunale (Parcu Naziunale Sanjay-Gandhi) in i so limiti di a cità. |