Italia codice di paese +39

Cumu chjamà Italia

00

39

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Italia Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +1 ora

latitudine / longitudine
41°52'26"N / 12°33'50"E
codifica iso
IT / ITA
muneta
Euro (EUR)
Lingua
Italian (official)
German (parts of Trentino-Alto Adige region are predominantly German-speaking)
French (small French-speaking minority in Valle d'Aosta region)
Slovene (Slovene-speaking minority in the Trieste-Gorizia area)
elettricità
Tipu c European 2-pin Tipu c European 2-pin
Spina Shuko di tipo F. Spina Shuko di tipo F.

bandera naziunale
Italiabandera naziunale
capitale
Roma
lista di banche
Italia lista di banche
pupulazione
60,340,328
zona
301,230 KM2
GDP (USD)
2,068,000,000,000
telefunu
21,656,000
Telefuninu
97,225,000
Numaru di ospiti Internet
25,662,000
Numaru di utilizatori Internet
29,235,000

Italia intruduzioni

L'Italia si estende per una superficie di 301.318 chilometri quadrati è si trova in u sudu di l'Europa, cumprese l'Appeninu, a Sicilia, a Sardegna è altre isule Cunfina cù a Francia, a Svizzera, l'Austria è a Slovenia cù l'Alpi cum'è barriera à u nordu, è face u mare Mediterraniu à livante, à punente è à u sudu di u mare Adriaticu, di u Mare Ionicu è di u Mare Tirrenu. A costa hè longa circa 7 200 chilometri. Quattru cinqui di tuttu u territoriu hè una zona muntagnosa, cù u famosu monte Vesuviu è u più grande vulcanu attivu d'Europa, l'Etna. A maiò parte di e zone anu un clima mediterraniu subtropicale.

L'Italia hà una superficia di 301.318 chilometri quadrati. Situatu in u sudu di l'Europa, cumprese a penisula di l'Apenninu, a Sicilia, a Sardegna è altre isule. Cunfina cù a Francia, a Svizzera, l'Austria è a Slovenia cù l'Alpi cum'è barriera à u nordu, è face u mare Mediterraniu, u Mari Adriaticu, u Mari Ioniu è u Mari Tirrenu à livante, à punente è à sudu. A costa hè longa più di 7 200 chilometri. Quattru quintu di u territoriu sanu sò zone cullinose. Ci sò l'Alpi è l'Appenninu. U Mont Blanc à a fruntiera trà l'Italia è a Francia si trova à 4810 metri sopra u livellu di u mare, postu à u sicondu postu in Europa; ci sò u famosu monte Vesuviu è u più grande vulcanu attivu d'Europa - u monte Etna. U fiume più grande hè u fiume Po. I laghi più grandi includenu u Lago di Garda è u Lago Maggiore. A maiò parte di e zone anu un clima mediterraneu subtropicale.

U paese hè divisu in 20 regioni amministrative, un totale di 103 pruvincie, è 8088 cità (cità). E 20 regione amministrative sò: Piemonte, Valle d'Aosta, Lombardia, Trentino Alto Adige, Veneto, Friuli-Venezia Giulia, Liguria, Emilia-Romagna, Torto Scana, Umbria, Lazio, Marche, Abruzi, Molise, Campania, Puglia, Basilicata, Calabria, Sicilia, Sardegna.

Da u 2000 à u 1000 nanzu à Cristu, i populi indoeuropei si sò tramutati continuamente. U periodu da u 27 à u 476 a.C. era l'Imperu Rumanu. À u XIu seculu, i nurmanni invadenu u sudu di l'Italia è stabiliscenu un regnu. Da u XII à u XIII seculu, si hè spartutu in parechji regni, principati, cità autonome è picculi territori feudali. Dapoi u XVIu seculu, l'Italia hè stata successivamente occupata da Francia, Spagna è Austria. U Regnu d'Italia hè statu stabilitu in marzu 1861. In settembre 1870, l'esercitu di u regnu cunquistò Roma è infine si riunificò. Quandu a prima guerra mundiale scoppia in u 1914, l'Italia era prima neutrale, è dopu si messe à fiancu à a Gran Bretagna, a Francia è a Russia per dichjarà a guerra à a Germania è l'Austria è vince a vittoria. U 31 d'ottobre di u 1922, Mussolini hà furmatu un novu guvernu è hà cuminciatu à mette in opera a regula fascista. Quandu a Seconda Guerra Mundiale scoppiò in u 1939, l'Italia era inizialmente neutrale è a Germania vincìu in Francia. Si unì à a Germania in ghjugnu di u 1940 è dichjarò guerra à Gran Bretagna è Francia. Mussolini hè statu cacciatu in lugliu 1943. U 3 di settembre di u listessu annu, u cabinet di Bardolio numinatu da u rè hà firmatu un accordu d'armistiziu cù l'Alliati. L'Italia si hè resa senza cundizione è hà dichjaratu a guerra à a Germania d'ottobre. Un referendum hè statu fattu in ghjugnu 1946 per abulisce formalmente a monarchia è stabilisce a Repubblica italiana.

Bandera Naziunale: Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 3: 2. A superficia di a bandera hè cumposta da trè rettanguli paralleli è uguali verticali cunnessi inseme, chì sò verdi, bianchi è rossi in ordine da manca à diritta. A bandera taliana uriginale avia a listessa culore chè a bandera francese, è u turchinu hè statu cambiatu in verde in u 1796. Sicondu i registri, in u 1796 a Legione Taliana di Napulione utilizava e bandere verdi, bianche è rosse disignate da Napulione stessu. A Republica d'Italia hè stata creata in u 1946, è a bandera tricolore verde, biancu è rossu hè stata ufficialmente designata cum'è bandera naziunale di a Republica.

L'Italia hà una populazione tutale di 57.788.200 (à a fine di u 2003). U 94% di i residenti sò taliani, è e minurità etniche includenu francese, latinu, rumanu, friulanu, ecc. Parlate talianu, francese è alimanu in certe regioni. A maiò parte di i residenti credenu in u Cattolicesimu.

L'Italia hè un paese economicamente sviluppatu. In u 2006, u so pruduttu naziunale brutu era di 1.783.959 miliardi di dollari americani, u settimu postu in u mondu, cù un valore per capita di 30.689 USD. Tuttavia, paragunatu cù l'altri paesi sviluppati occidentali, l'Italia hà i svantaghji di a mancanza di risorse è di un principiu tardu di l'industria. Tuttavia, l'Italia presta attenzione à l'aghjustamentu puntuale di e pulitiche ecunomiche, dà impurtanza à a ricerca è l'introduzione di e nuove tecnulugie, è prumove u sviluppu ecunomicu. L'industria hè principalmente industria di trasfurmazione, l'energia è e materie prime necessarie dipendenu da l'importazioni straniere, è più di un terzu di i prudutti industriali sò destinati à l'esportazione. L'imprese chì participanu à u paese sò relativamente sviluppate. A capacità annuale di trasfurmazione di u petroliu crudu in Italia hè di circa 100 milioni di tunnellate, chjamata "Raffineria Europea"; a so pruduzzione d'acciaiu hè u siconda in Europa; l'industria di i plastichi, a fabricazione di trattori è l'industria di l'energia sò ancu trà e prime . E piccule è medie imprese occupanu una pusizione impurtante in l'ecunumia. Quasi u 70% di u PIB hè creatu da queste imprese, cusì sò chjamati u "regnu di e piccule è medie imprese". U cummerciu esternu hè u pilastru principale di l'ecunumia taliana, cù un surplus in u cummerciu esternu annu dopu annu, chì face u terzu più grande paese di surplus cummerciale in u mondu dopu u Giappone è a Germania. L'importazioni sò principalmente petrolifere, materie prime è alimenti, mentre e esportazioni sò principalmente prudutti industriali leggeri cume macchinari è attrezzature, prudutti chimichi, elettrodomestici, tessili, vestiti, scarpe in pelle, gioielli in oru è argentu. U mercatu esternu hè principalmente in Europa, è i principali obiettivi di importazione è esportazione sò l'UE è i Stati Uniti. A superficia di i terreni cultivabili agriculi cuntene circa u 10% di a superficia tutale di u paese. L'Italia hè ricca di risorse turistiche, clima umidu, bellu paisaghju, parechje reliquie culturali, belle spiagge è muntagne, è strade chì si stendenu in tutte e direzzioni. U redditu di u turismu hè una fonte impurtante di cumpensà u deficit di u paese. L'industria di u turismu hà un fatturatu di 150 trilioni di lire (circa 71,4 miliardi di dollari US), chì conta circa 6% di u PIL, è un redditu netu di circa 53 trilioni di lire (circa 25,2 miliardi di dollari US). E principali cità turistiche sò Roma, Firenze è Venezia.

Parlendu di l'antica civiltà di l'Italia, a ghjente penserà immediatamente à l'anticu Imperu Rumanu, l'antica cità di Pompei chì hè stata distrutta prima di u 1900, a famosa Torre Pendente di Pisa, è Firenze, u locu nativu di u Rinascimentu. , A bella cità acquatica di Venezia, l'antica Arena Rumana, cunnisciuta cum'è l'ottesima maraviglia di u mondu, ecc.

E ruvine di Pompei sò unu di i siti di u Patrimoniu Mondiale appruvati da l'UNESCO. In u 79 d.C., l'antica cità di Pompei hè stata immersa dopu l'eruzione di u vicinu Vesuviu.Dopu esse scavata da l'archeologi taliani, a ghjente pò vede a vita suciale di l'epica antica rumana da e ruvine di Pompei. In u 14-15 seculu dopu à Cristu, a literatura è l'arte taliane anu prosperatu senza precedente è diventanu u locu nativu di u muvimentu europeu "Rinascimentale". Maestri culturali è scientifichi cum'è Dante, Leonardo, Michelangelo, Raphaël, Galileo, ecc. U prugressu hà fattu una grande cuntribuzione senza paru. Oghje ghjornu, i magnifichi edifizii di l'epica rumana antica è e pitture, sculture, monumenti è reliquie culturali di l'epoca rinascimentale ponu esse viste attentamente cunservate in tutta l'Italia. U riccu patrimoniu culturale è artisticu di l'Italia hè un tesoru naziunale è una fonte inesauribile per u sviluppu di u turismu. A situazione geografica unica è e condizioni climatiche, a rete di trasporti marittimi, terrestri è aeriani ben cunnessi, e strutture di serviziu di sustegnu cù risorse turistiche, è a connotazione culturale chì penetra in tutti l'aspetti di a vita di e persone attrae da 30 à 40 milioni di turisti stranieri in Italia ogni annu. U turismu hè dunque diventatu u puntellu di l'ecunumia naziunale italiana.


Roma: Roma, a capitale di l'Italia, hè una antica civiltà europea cù una storia gloriosa. Perchè hè custruita nantu à 7 colline è hà una longa storia, hè chjamata "Sette Colline" "Cità" è "Cità Eterna". Roma si trova annantu à u fiume Tevere à mezu à a penisula appenninica, cù una superficia tutale di 1507,6 chilometri quadrati, di i quali a zona urbana hè di 208 chilometri quadrati. A cità di Roma hè oramai cumposta da 55 zone residenziali cù una populazione di circa 2,64 milioni. In a storia di Roma di circa 2.800 anni, da l'VIII seculu aC à u 476 d.C., hà cunnisciutu u gluriosu periodu di a Roma orientale è occidentale. In u 1870, l'esercitu di u Regnu d'Italia hà pigliatu Roma è a causa di l'unificazione taliana hè stata compia. In u 1871, a capitale di l'Italia si trasferì à Roma da Firenze.

Roma hè salutata cum'è u più grande "museu di storia à l'aria aperta" di u mondu. Roma hà l'anticu anfiteatru rumanu, cunnisciutu ancu cù u Coliseu, unu di l'ottu più grandi lochi d'interessu di u mondu, custruitu in u primu seculu d.C. Stu bastimentu ovale copre una superficie di circa 20.000 metri quadrati è hà una circonferenza di 527 metri. Hè un simbulu di l'anticu Imperu Rumanu. Da i dui lati di a larga Avenue Imperiale ci sò u Senatu, u santuariu, u Santuariu di a Vergine è alcuni tempii famosi, cum'è u Panteonu. À u nordu di u situ di st’arena à l’aria aperta, si trova l’arcu di trionfu chì registra i rializazioni di a spedizione di l’Imperatore Severo in Persia, è à u sudu si trova l’Arcu Trionfale di Tidu, chì registra a vittoria di l’imperatore in a spedizione di livante di Ghjerusalemme. Micca luntanu da u sudu di l’Arcu di Trionfu di Tidu, ci hè un altru cum'è memoriale. U più grande arcu di trionfu in Roma custruitu da Custantinu u Grande sopra u tirannu di Nerone. U Mercatu di Traiano à u latu est di l'Imperiale Avenue hè u centru cummerciale di l'antica Roma. Accantu à u mercatu si trova una culonna trionfale alta 40 metri cù rilievi spirale chì riprisentanu a storia di a spedizione di Traiano u Grande à u fiume Danubiu. A Piazza Venezia in u centru di l'antica cità hè longa 130 metri è larga 75 metri.Hè u puntu di riunione di parechje strade principali di a cità. À u latu sinistro di a piazza si trova u Palazzu Venezianu, un anticu bastimentu rinascimentale, è à a diritta si trova a Cumpagnia Assicurativa Veneziana chì custruisce un stile simile à u Palazzu Venezianu. In più, u maestosu Palazzu di Ghjustizia, a splendida Piazza Navona, è a Basilica di San Petru incarnanu tutti u stile artisticu di a Rinascita. Ci sò centinaie di musei in Roma, cumprese cullezzione di tesori d'arte rinascimentale.

Ci sò parechje funtane in a cità di Roma. A più famosa Fontana di Trevi hè stata custruita in u 1762 d.C. In a statua di Puseidonu in u centru di a funtana, duie sculture di cavallucci marini riprisentanu l'uceanu calmu è l'oceanu turbulente, è e quattru statue di a dea riprisentanu e quattru stagioni di primavera, estate, auturnu è invernu.

Torino: Hè a terza cità più grande d'Italia, unu di i principali centri industriali, è a capitale di u Piemonte. Situatu in a valle suprana di u fiume Po, à 243 metri d'altitudine. A pupulazione hè di circa 1,035 milioni.

Hè stata custruita durante l'Imperu Rumanu cum'è un situ impurtante militare. Era un statu di cità autonoma durante u Rinascimentu in u Medievu. In u 1720, era a capitale di u Regnu di Sardegna. Occupatu da a Francia in e guerre napoleoniche. Da u 1861 à u 1865, hè stata a capitale di u Regnu d'Italia. À a fine di u 19u seculu, era un impurtante centru di l'industria ligera in u norduveste. Dopu à a seconda guerra mundiale, l'industria si sviluppa rapidamente, in particulare l'industria di a fabricazione di l'automobile. Avà hè unu di i più grandi centri industriali di u paese, assai grandi imprese muderne, a pruduzzione di Fiat Automobile Company hè u primu postu in u paese. Nantu à a basa di l'energia idrica à bon pattu in l'Alpi, focalizassi nantu à u sviluppu di industrie intensive in tecnulugia, cume motori, macchine utensili, elettronica, apparecchi elettrichi, chimica, cuscinetti, aerei, strumenti di precisione, metri è industrie di munizioni. Durante a seconda guerra mundiale, hè statu un impurtante centru di fabricazione d'armi per l'Italia è a Germania. L'industria di a siderurgia hè relativamente sviluppata. Hè famosa per a so cicculata è parechji vini. Trasportu sviluppatu.

Torino hè un centru di trasportu chì porta à u Mont Blanc (a fruntiera trà a Francia è l'Italia) è u Tunnel Grand Saint Bernard (a fruntiera trà l'Italia è a Svizzera). Ci hè ferrovie è strade chì cunnettanu e principali cità naziunali è ancu Lione, Nizza è Monaco in Francia. Ci sò aeroporti internaziunali è elicotteri.

Torino hè una antica cità culturale è artistica. Ci hè parechje piazze in a cità, parechje cullezzione d'arte Rinascimentale è munumenti architetturali. Ci hè a Chjesa San Giovanni Battista, a Chjesa Waldensiana è palazzi di lussu. Ci sò parechji parchi longu à a sponda manca di u fiume Po. Cù musei di storia è d'arte. Ci hè ancu l'Università di Torino, fundata in u 1405, parechje università di scienze è ingegneria, u Conservatoriu Naziunale di Musica Joseph Verdi, è u Centru di Ricerca è Sperimentale di Tecnulugia Moderna.

Milano: a seconda cità più grande di l'Italia, a capitale di a Lombardia. Hè situatu à u norduveste di a Pianura di u Pò è à u pede sudu di l'Alpi. Hè stata custruita in u IV seculu a.C. In u 395 d.C., era a capitale di l'Imperu Rumanu d'Occidente. A cità hè stata guasgi cumpletamente distrutta in duie guerre cù u Sacru Imperu Rumanu Rumanu in u 1158 è u 1162. Occupatu da Napulione in u 1796, hè statu custruitu cum'è capitale di a Republica di Milano l'annu dopu. Incorporata in u Regnu d'Italia in u 1859. U più grande centru industriale, cummerciale è finanziariu di u paese. Ci sò industrie cum'è automobili, aerei, motociclette, apparecchi elettrichi, attrezzature ferroviarie, fabbricazione di metalli, tessili, vestiti, chimichi è alimenti. Hub di ferrovie è autostrade. Ci sò i fiumi Ticino è Adda, affluenti di u canale. A Cattidrali di Milanu hè unu di i più grandi edifizii di marmaru goticu d'Europa. Hè stata custruita in u 1386. Ci hè ancu u famosu Palazzu di Belle Arti di Brera, u Teatru è u Museu La Scala.