Tunisia codice di paese +216

Cumu chjamà Tunisia

00

216

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Tunisia Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +1 ora

latitudine / longitudine
33°53'31"N / 9°33'41"E
codifica iso
TN / TUN
muneta
Dinar (TND)
Lingua
Arabic (official
one of the languages of commerce)
French (commerce)
Berber (Tamazight)
elettricità
Tipu c European 2-pin Tipu c European 2-pin

bandera naziunale
Tunisiabandera naziunale
capitale
Tunisi
lista di banche
Tunisia lista di banche
pupulazione
10,589,025
zona
163,610 KM2
GDP (USD)
48,380,000,000
telefunu
1,105,000
Telefuninu
12,840,000
Numaru di ospiti Internet
576
Numaru di utilizatori Internet
3,500,000

Tunisia intruduzioni

A Tunisia si estende per una superficie di 162 000 chilometri quadrati. Si trova à a punta nordu di l'Africa. Cunfina cù l'Algeria à punente, a Libia à sudeste, u Mediterraniu à nordu è à livante, è l'Italia attraversu u Strettu di Tunisi. U tarrenu hè cumplessu: u nordu hè muntagnosu, e regioni centrale è occidentale sò pianure è terrazze, u nordeste hè a pianura custiera, è u sud hè desertu. U piccu più altu, u monte Sheanabi, hè à 1544 metri sopra u livellu di u mare. U sistema di l'acqua in u territoriu hè sottusviluppatu. U fiume più grande hè u fiume Majerda. U nordu hà un clima mediterraniu subtropicale, u mezu hà un clima di steppa tropicale, è u sud hà un clima tropicale di u desertu cuntinentale.

A Tunisia, u nome cumpletu di a Republica di Tunisia, hè situata à a punta nordu di l'Africa è cunfina cù l'Algeria à punente. Cunfina cù a Libia à sudeste, u Mediterraniu à nordu è à livante, è face à l'Italia attraversu u strettu di Tunisi. U terrenu hè cumplessu. Hè muntagnosa in u nordu, pianure è terrazze in e regioni cintrali è occidentali; pianure custiere in u nordeste è deserti in u sudu. U piccu più altu, u monte Sheanabi, hè à 1544 metri d'altitudine. U sistema di l'acqua in u territoriu hè sottusviluppatu. U fiume più grande, Majerda, hà una zona di drenaggiu di circa 24.000 chilometri quadrati. A parte sittintriunali hà un clima mediterraniu subtropicale. A parte centrale hà un clima di prati tropicali. A parte sud hà un clima tropicale continentale in u desertu. Aostu hè u mese u più caldu, cù una temperatura cutidiana media di 21 ° C-33 ° C; Ghjinnaghju hè u mese u più fretu, cù una temperatura media cutidiana di 6 ° C-14 ° C. U paese hè divisu in 24 pruvincie cù 254 contee è 240 cumune.

À u principiu di u IX seculu a.C., i Fenici stabiliscenu a cità di Cartagine nantu à a costa di u Golfu di Tunisi, è più tardi diventanu una putenza di schiavitù. In u 146 a.C., diventa parte di a pruvincia di l'Africa in l'Imperu Rumanu. Hè stata successivamente occupata da i Vandali è Bizantini in u V à u VI seculu d.C. Cunquistata da i musulmani arabi in u 703 d.C., l'arabisazione principia. À u XIIImu seculu, a dinastia Hafs hà stabilitu un putente statu tunisinu. In u 1574 hè diventata una pruvincia di l'Imperu Ottumanu Turcu. In u 1881 hè diventatu un territoriu prutettu francese. A Legge di u 1955 hè stata ubligata à accettà l'autonomia interna. A Francia hà ricunnisciutu l'indipendenza di a Tunisia u 20 di marzu di u 1956.

Bandera Naziunale: Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 3: 2. A superficia di a bandera hè rossa, cù un circulu biancu à u centru, cun un diametru di circa a metà di a larghezza di a bandiera, è una luna crescente rossa è una stella rossa à cinque punte in u circulu. A storia di a bandera naziunale pò esse ricacciata finu à l'Imperu Ottumanu.A luna crescente è a stella à cinque punte sò di l'Imperu Ottumanu è sò oramai un simbulu di a Republica di Tunisia è un simbulu di i paesi islamici.

A pupulazione hè 9.910.872 (à a fine di aprile 2004). L'arabu hè a lingua naziunale è u francese hè cumunimenti adupratu. L'Islam hè a religione di u Statu, principalmente sunnita; poche persone credenu in u Cattolicesimu è in u Ghjudaismu.

L'ecunumia di a Tunisia hè duminata da l'agricultura, ma ùn hè micca autosufficiente in l'alimentu. L'industria hè duminata da l'industria mineraria di u petroliu è di u fosfatu, a fabricazione è l'industria di trasfurmazione. U turismu hè relativamente sviluppatu è occupa una pusizione impurtante in l'ecunumia naziunale. E risorse principali sò u fosfatu, l'oliu, u gas naturale, u ferru, l'aluminiu, u zincu, ecc. Riserve pruvate: 2 miliardi di tunnellate di fosfatatu, 70 milioni di tunnellate d'oliu, 61,5 miliardi di metri cubi di gas naturale, 25 milioni di tunnellate di minerale di ferru. L'industrie industriale è minera includenu principalmente l'industria chimica è l'estrazione di petroliu aduprendu u fosfatu cum'è materia prima. L'industria tessile hè u primu postu in l'industria leggera, chì cuntene un quintu di l'investimentu industriale tutale. U paese hà 9 milioni d'ettari di terra cultivabile è 5 milioni d'ettari di terra cultivata, di i quali 7% sò terreni irrigati. A Tunisia hè un grande pruduttore d'oliu d'oliva, chì conta per 4-9% di a pruduzzione tutale di oliu d'oliva in u mondu, è hè u so principale pruduttu agriculu d'esportazione. U turisimu occupa una pusizione impurtante in l'ecunumia naziunale.Tunisia, Sousse, Monastir, Bengjiao è Djerba sò zone turistiche cunnisciute, soprattuttu a famosa capitale antica di Cartagine, chì attrae centinaie di persone ogni annu. Migliaia di turisti stranieri facenu di u redditu turisticu a prima fonte di cambiu in Tunisia.


Cità di Tunisi: Tunisi, a capitale di a Tunisia (Tunisi) hè situata à u nordeste di a Tunisia, di fronte à u golfu di Tunisi annantu à a costa miridiunali di u Mari Tarraniu. A periferia copre una superficie di 1.500 chilometri quadrati cù una populazione di 2.08 milioni (2001). Hè u centru naziunale puliticu, ecunomicu, culturale è centru di trasportu.

In u 1000 a.C., i Fenici anu stabilitu a cità di Cartagine nantu à a costa di a Tunisia, è si sò sviluppati in una storica famosa schiavitù di l'Imperu di Cartagine. Quandu fiurì, a Tunisia era Cartagine Un paese di mare à a periferia di a cità. A cità di Cartagine hè stata brusgiata da i Rumani. In u 698 d.C., u guvernatore di l'Omeia, Nomara, hà urdinatu a demolizione di i muri è di l'edifizii di Cartagine. A cità di Medina hè stata custruita annantu à u situ di l'oghje Tunisia, cù a custruzzione di un portu è di un bacinu, è i residenti si sò trasferiti quì. À quellu tempu, hè diventata a seconda cità più grande dopu à Kairouan. Durante a putente dinastia Hafs (1230-1574), a capitale di Tunisi hè stata ufficialmente stabilita, è a custruzzione di u Palazzu Bardo hè stata custruita, u prugettu di u Canale Zaguwan-Cartagine hè statu allargatu, l'acqua hè stata introdotta in u palazzu è in e zone residenziali, è u mercatu arabu hè statu rinnuvatu. , U stabilimentu di u distrittu di u guvernu "Kasbah", è u sviluppu currispundente di a cultura è l'arte. A Tunisia hè diventata u centru culturale di a regione di u Maghreb. Occupata da i culoni francesi in u 1937, a Republica di Tunisia hè stata stabilita cum'è capitale in u 1957.

A zona urbana di a Tunisia hè cumposta da a vechja cità tradiziunale Medina è a nova cità europea. A vechja cità di Medina mantene sempre l'anticu culore orientale arabu. Ancu se u vechju muru di a cità ùn esiste più, guasgi dece porte sò sempre ben cunservate, frà elle Haimen, chì cullega l'antica è a nova cità, è Sukamen, chì cullega a vechja cità è a periferia. U distrittu "Kasbah" hè a sede di l'Uffiziu di u Primu Ministru è u quartieru generale di u partitu di guvernu. A nova cità, cunnisciuta ancu cum'è a "cità bassa", hè situata in una zona bassa chì porta à u mare in Medina. Dopu à u 1881, a custruzzione hà iniziatu durante u duminiu culuniale francese. A strada animata è animata in u centru di a cità hè l'avenue Bourguiba, bordata d'arburi, pavelloni di libri è bancarelle spuntate cun ella; l'estremità orientale di a strada hè a Piazza di a Republica, induve si trova una statua di bronzu di u presidente Bourguiba; Una statua di bronzu di Karl Dun, u famosu storicu tunisianu anticu. Micca luntanu à livante di u centru di a cità si trova a gara è u portu maritimu; à nordu, ci hè u Parcu Belvedere, un locu pittorescu in a cità. In a periferia di u nordeste, ci sò e ruvine di u famosu situ storicu di Cartagine, a cità di Sidi Bou Said in forma d'architettura naziunale tradiziunale, a spiaggia di Marsa è u portu di Gulet, a porta d'ingressu à u mare. U magnificu Palazzu presidenziale si trova à a riva di u Mare Mediterraniu, accantu à e ruvine di a cità di Kathage. A 3 chilometri da a periferia occidentale si trova l'anticu palazzu di Bardo, chì hè oghje a sede di l'Assemblea Naziunale è u Museu Naziunale di Bardo. A periferia norduveste hè a cità universitaria. A periferia miridiunali è suduveste sò zone industriale. U famosu acquedotto rumanu anticu è l'acquedotto passavanu per a zona agricula di a periferia occidentale. A Tunisia hà un bellu paisaghju, un clima piacevule è vicinu à l'Europa. Diventa spessu un centru di cunferenze internaziunali. Dapoi u 1979, a sede di a Lega Araba s'hè trasferita quì.