Eritrea codice di paese +291

Cumu chjamà Eritrea

00

291

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Eritrea Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +3 ora

latitudine / longitudine
15°10'52"N / 39°47'12"E
codifica iso
ER / ERI
muneta
Nakfa (ERN)
Lingua
Tigrinya (official)
Arabic (official)
English (official)
Tigre
Kunama
Afar
other Cushitic languages
elettricità
Tipu c European 2-pin Tipu c European 2-pin
bandera naziunale
Eritreabandera naziunale
capitale
Asmara
lista di banche
Eritrea lista di banche
pupulazione
5,792,984
zona
121,320 KM2
GDP (USD)
3,438,000,000
telefunu
60,000
Telefuninu
305,300
Numaru di ospiti Internet
701
Numaru di utilizatori Internet
200,000

Eritrea intruduzioni

L'Eritrea hè situata in u nordeste di l'Africa, l'Etiopia à u sudu, u Sudan à l'ouest, Djibouti à u sudeste è u Mari Rossu à l'est. Copre una superficia di 124.300 chilometri quadrati (cumprese l'Isule Dakhlak). Hà una costa di 1200 chilometri è face l'Arabia Saudita è u Yemen attraversu u mare. A pusizione strategica di u Strettu di Mandé, a gola di i passaghji marini nantu à i trè cuntinenti d'Europa, Asia è Africa, hè assai impurtante. L'Eritrea hè un paese agriculu, cù 80% di a pupulazione impegnata in l'agricultura è l'allevu.

Eritrea, u nome cumpletu di Eritrea, hè situatu à u nordeste di l'Africa, cù l'Etiopia à u nordu, u Sudan à l'ouest, Djibouti à u sudeste, è u Mari Rossu à l'est. Copre una superficia di 124.320 chilometri quadrati (cumprese l'Isule Dakhlak) è hà una longa costa. Si trova à 1.200 chilometri da l'Arabia Saudita è u Yemen attraversu u mare, è u Strettu di Mande, a gola di i trè cuntinenti d'Europa, Asia è Africa, hà una pusizione strategica assai impurtante.

Eritrea era una volta u centru puliticu, ecunomicu è culturale di l'Imperu Aksum, è hè stata guvernata da u Regnu di Etiopia per un bellu pezzu. In u 1869, i Taliani cumincianu à occupà u territoriu di l'Eritrea è a dichjaranu culunia in u 1882. In u 1890, era destinatu à unisce e zone occupate in una culunia unificata, chjamata "Eritrea", chì hè l'origine di u nome di Eritrea. L'Italia si ritirò in u 1941, è l'Equadoru era occupatu da a Gran Bretagna è diventò un tutore. In u 1950, l'Eritrea hà furmatu una federazione cù l'Etiopia cum'è unità autonoma. E duie parti formanu una federazione in 1952, è e forze britanniche si sò ritirate quellu annu. In u 1962, l'Eritrea hè diventata una pruvincia di Etiopia. U 23-25 ​​d'aprile di u 1993, l'Equadoru hà fattu un referendum annantu à l'indipendenza di l'Equadoru, è u 99,8% di l'elettori anu accettatu l'indipendenza. U Guvernu di Transizione Etiopicu accetta u risultatu di u referendum è ricunnosce l'indipendenza di l'Equadoru. L'Equadoru hà dichjaratu ufficialmente a so indipendenza u 24 di maghju di u 1993 è hà tenutu a so celebrazione fundatrice.

Bandera Naziunale: Hè rettangulare. A superficia di a bandera hè cumposta da trè trianguli, è u triangulu isoscelu rossu vicinu à u palu di a bandiera. In a parte rossa, ci hè un mudellu circulare cumpostu da trè rami d'alivi gialli. U Rossu simbulizeghja a lotta per l'indipendenza è a liberazione, u verde simbulizeghja l'agricultura è l'allevu, u turchinu simbulizeghja e ricche risorse marine è ricchezza di u paese, u giallu simbolizza e risorse minerali, è u ramu d'alivu simbolizza a pace.

L'Eritrea hà una populazione tutale di 4,56 milioni (stimata in u 2006), è ci sò 9 gruppi etnici: Tigrinya, Tigray, Hidalaibe, Biren, Kunama, Nala, Saho, Luntanu, Rashaida. Frà elle, e tribù Tigrinya è Tigray custituiscenu a maiò parte, è a tribù Afar hè soprattuttu in u sudeste è hà una influenza più grande. Ogni gruppu etnicu usa a so propria lingua, e lingue principali sò Tigrinya è Tigray. Inglese generale è arabu. E credenze religiose sò principalmente u Cristianesimu è l'Islam, cù a metà di i seguaci, è uni pochi credenu in u Cattolicesimu è in u fetichisimu tradiziunale.

L'Eritrea hè un paese agriculu. L'ottanta per centu di a pupulazione di u paese s'impegna in l'agricultura è l'allevu. I prudutti agriculi contanu 70% di i rivenuti di l'esportazione. L'allevu occupa una proporzione considerableu in l'ecunumia naziunale. E risorse naturali cume l'oliu, u ramu, l'oru, u ferru, u sale è u gas naturale sò ancu abbondanti. I principali settori industriali includenu a raffinazione di l'oliu, i tessili, a trasfurmazione di l'alimentu, a pelle, a fabricazione di vetreria, è a calzariata. A costa di l'Equadoru hà una lunghezza di 1.200 chilometri è l'industria marittima hè relativamente sviluppata. U portu di Massawa, l'unicu portu d'acqua prufonda di u Mari Rossu, è u portu artificiale di Assab, anu grandi ingressi