Iraccu codice di paese +964

Cumu chjamà Iraccu

00

964

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Iraccu Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +3 ora

latitudine / longitudine
33°13'25"N / 43°41'9"E
codifica iso
IQ / IRQ
muneta
Dinar (IQD)
Lingua
Arabic (official)
Kurdish (official)
Turkmen (a Turkish dialect) and Assyrian (Neo-Aramaic) are official in areas where they constitute a majority of the population)
Armenian
elettricità
Tipu c European 2-pin Tipu c European 2-pin
Tipo d vechju plug britannicu Tipo d vechju plug britannicu
g tipu UK 3-pin g tipu UK 3-pin
bandera naziunale
Iraccubandera naziunale
capitale
Baghdad
lista di banche
Iraccu lista di banche
pupulazione
29,671,605
zona
437,072 KM2
GDP (USD)
221,800,000,000
telefunu
1,870,000
Telefuninu
26,760,000
Numaru di ospiti Internet
26
Numaru di utilizatori Internet
325,900

Iraccu intruduzioni

L'Iraq hè situatu in u suduveste di l'Asia è à u nordeste di a penisula araba, chì copre una superficia di 441 839 chilometri quadrati. Cunfina cù a Turchia à u nordu, l'Iran à l'est, a Siria è a Giordania à l'ouest, l'Arabia Saudita è u Kuwait à u sudu è u Golfu Persicu à u sudeste. A costa hè longa 60 chilometri. U suduveste face parte di u Plateau Arabu, chì si inclina versu a pianura orientale, e muntagne kurde à nordeste, u desertu à punente, è a pianura mesopotamica chì occupa a maiò parte di u terrenu trà u plateau è e muntagne.

L'Iraq, u nome cumpletu di a Republica di l'Iraq, hè situatu in u suduveste di l'Asia è à u nordeste di a penisula araba. Copre una superficie di 441.839 chilometri quadrati (cumprese 924 chilometri quadrati d'acqua è 3.522 chilometri quadrati di zone neutre irachene è saudite). Cunfina cù a Turchia à u nordu, l'Iran à l'est, a Siria è a Giordania à l'ouest, l'Arabia Saudita è u Kuwait à u sudu, è u Golfu Persicu à u sudeste. A costa hè longa 60 chilometri. A larghezza di u mare territuriale hè di 12 miglia marine. U suduveste face parte di u Plateau Arabu, inclinatu versu a pianura orientale; u nordeste hè a muntagna kurda, à punente hè a zona deserta, trà l'altupianu è e muntagne ci hè a Pianura Mesopotamiana, chì conta a maiò parte di u paese, è a maiò parte di elle sò menu di 100 metri sopra u livellu di u mare. U fiume Eufrate è u fiume Tigris attraversanu tuttu u territoriu da norduvestu à sudeste è i dui fiumi si fondenu in u fiume Arabu Xiatai in Khulna, chì sbocca in u Golfu Persicu. A zona muntagnosa di u nordeste hà un clima mediterraneu, è u restu sò climi deserti tropicali. A temperatura più alta in estate hè sopra à 50 ℃, è in invernu hè intornu à 0 ℃. A quantità di precipitazione hè relativamente chjuca.A precipitazione media annuale hè di 100-500 mm da sud à nordu è 700 mm in e muntagne nordiche.

L'Iraq hè divisu in 18 pruvince cù cuntene, cumuni è paesi. E 18 pruvincie sò: Anbar, Arbil, Babil, Muthanna, Baghdad, Najaf, Basrah, Ninive neineva, dhi qar, qadisiyah, diyala, salahuddin, dohuk, sulaymaniyah, kalba Pull (karbala), Tameem (tameem), Misan (misan), Wasit (wasit).

L'Iraq hà una longa storia. A Mesopotamia hè unu di i lochi di nascita di l'antiche civiltà in u mondu. E cità-stati apparsu in u 4700 a.C. In u 2000 nanzu à Cristu, u Regnu Babylonian, l'Imperu Assirianu è u Regnu Post-Babylonian, chì sò cunnisciuti cum'è una di e "Quattru Civiltà Antiche", sò stati successivamente istituiti. L'Imperu Persianu hè statu distruttu in u 550 a.C. Hè stata annessa da l'Imperu Arabu in u VII seculu. Guvernatu da l'Imperu Ottumanu à u XVIu seculu. In 1920, diventa una "zona di mandatu" britannica. A l'agostu 1921, l'indipendenza hè stata dichjarata, u Regnu di l'Iraq hè statu stabilitu, è a Dinastia Faisal hè stata creata sottu a prutezzione britannica. Ha ottenutu l'indipendenza cumpleta in u 1932. A Republica di l'Iraq hè stata creata in u 1958.

L'Iraq conta una pupulazione di circa 23,58 milioni (stimati da u Fondu Monetariu Internaziunale à a mità di u 2001), di i quali l'Arabi contanu circa u 73% di a pupulazione tutale di u paese, i Curdi contanu circa u 21%, è u restu sò Turchi è Armeni , Assiri, Ghjudei è Iraniani ecc. A lingua ufficiale hè l'arabu, a lingua ufficiale di a regione kurda di u nordu hè u kurdu, è alcune tribù di a regione orientale parlanu u persianu. Inglese generale. L'Iraq hè un paese islamicu. L'Islam hè a religione di u Statu. 95% di e persone di u paese credenu in l'Islam. I musulmani sciiti sò 54,5% è i musulmani sunniti 40,5%. I curdi di u nordu credenu ancu in l'Islam. A maiò parte sò inferiori. Ci hè solu poche persone chì credenu in u Cristianesimu o in u Ghjudaismu.

L'Iraq hè benedettu cun cundizioni geografiche uniche è riccu di risorse petrolifere è di gas naturale. Hà pruvatu riserve di petroliu di 112,5 miliardi di barili. Hè u sicondu paese di almacenamentu di petroliu in u mondu dopu à l'Arabia Saudita. Hè statu stabilitu in OPEC è in u mondu. A riserva di petroliu pruvata tutale hà rispettivamente 15,5% è 14%. E riserve di gas naturale di l'Iraq sò ancu assai ricche, cuntendu per 2,4% di e riserve pruvate di u mondu.

I terreni arabili di l'Iraq riprisentanu u 27,6% di a superficia tutale di a terra. I terreni agriculi si basanu assai annantu à l'acqua superficiale, principalmente in a pianura mesopotamica trà u Tigris è l'Eufrate. A populazione agricula conta un terzu di a pupulazione tutale di u paese. I culturi principali sò u granu, l'orzu, i datteri, ecc. U granu ùn pò micca esse autosufficiente. Ci hè più di 33 milioni di palme datteri in tuttu u paese, cù una pruduzzione annuale media di circa 6,3 milioni di tunnellate di date. I principali lochi turistici in Iraq includenu e rovine di a cità Ur (2060 a.C.), i resti di l'Imperu Assirianu (910 a.C.) è e rovine di a cità di Hartle (cumunemente cunnisciuta cum'è "Sun City"). Babilonia, 90 chilometri à u suduveste di Baghdad, hè u mondu E famose rovine antiche di a cità, u "Sky Garden" hè listatu cum'è una di e sette meraviglie di u mondu anticu. Inoltre, Seleucia è Ninive longu u fiume Tigris sò cità antiche cunnisciute in Iraq.

Una longa storia hà creatu una splendida cultura iracchiana. Oghje ghjornu, ci sò parechji siti storichi in Iraq. Seleucia, Ninive è Assiria longu u fiume Tigris sò tutte famose cità antiche in Iraq. Babilonia, situata nantu à a sponda dritta di u fiume Eufrate, à 90 chilometri à u suduveste di Baghdad, hè u locu nativu di a civilizazione umana famosa cum'è l'antica Cina, l'India è l'Egittu. U famosu "giardinu appesu" hè listatu cum'è una di e sette meraviglie di u mondu. Baghdad, a capitale di l'Iraq cù una storia di più di 1000 anni, hè l'epitome di a so gloriosa cultura.Digià da l'8u à u 13u seculu d.C., Baghdad diventa u centru puliticu è ecunomicu di l'Asia Occidentale è di u mondu arabu è un locu di riunione per i sapienti. L'università include Baghdad, Basora, Mosul è altre università.


Baghdad : Baghdad, a capitale di l'Iraq, si trova in u centru di l'Iraq è si trova à cavallu nantu à u fiume Tigris. Copre una superficia di 860 chilometri quadrati è conta una populazione di 5,6 milioni (2002). Centru puliticu, ecunomicu, religiosu è culturale. A parolla Baghdad vene da l'anticu persianu, chì significa "un locu attribuitu da Diu". Baghdad hà una longa storia. In u 762 d.C., Baghdad hè stata scelta cum'è capitale da Mansour, a seconda generazione di u califfu abbasidu, è chjamata "Cità di a Pace". In u centru di a cità si trova u "Palazzu d'Oru" di Mansour, circundatu da padiglioni è padiglioni di figure reali è prominenti. Perchè a cità hè custruita in un muru di città circolare, hè ancu chjamata "Tuancheng".

Da l'8u seculu à u 13u seculu d.C., cù l'espansione è u sviluppu cuntinuu di Baghdad, a so zona urbana hà furmatu à pocu à pocu un mudellu chì si stende nantu à a riva orientale è occidentale di u fiume Tigris. A riva orientale è occidentale eranu cunnesse da cinque ponti custruiti successivamente. Durante questu periodu, non solu l'edificii cù u stilu naziunale arabu s'arrizzonu da a terra, ma ancu i navi d'oru è d'argentu, reliquie culturali è antichità di tuttu u mondu eranu dispunibili, è hè statu salutatu cum'è una cità di musei. Si dice chì l'arabu di fama mundiale "Mille e Una Notte" hà cuminciatu à sparghje da stu periodu. Medici famosi, matematici, geografi, astrologi è alchimisti di tuttu u mondu si sò riuniti quì, furmendu un locu di riunione per studiosi è studiosi, lascendu una pagina gloriosa in a storia di a civiltà umana.

Baghdad hà un'ecunumia sviluppata è pussede u 40% di l'industria di u paese. Ci sò industrie urbane basate nantu à a raffinazione di u petroliu, i tessili, a cuncia, a fabbricazione di carta è l'alimentu; e ferrovie, autostrade è aviazione custituiscenu u trasportu tridimensionale di Baghdad per via terrestre è aerea. L'affare quì hè prusperu, cù micca solu centri cummerciali muderni, ma ancu antichi butteghe arabi.

Baghdad hà un profondu patrimoniu culturale è hè una vera capitale culturale antica. Ci hè un palazzu di saviezza custruitu in u IX seculu cù un osservatoriu è una biblioteca; l'Università Mustancilia, una di e più antiche università in u mondu, custruita in u 1227; è l'Università di Baghdad, chì hè a seconda solu à l'Università di u Cairo in dimensioni è hà 15 università . Ci hè ancu decine di musei in Iraq, Baghdad, militari, natura è armi, chì ponu esse chjamati u più in e grandi cità di u Mediu Oriente.