Iraccu Infurmazione basica
Ora lucale | U vostru tempu |
---|---|
|
|
Fusula ora lucale | Differenza di fuso orariu |
UTC/GMT +3 ora |
latitudine / longitudine |
---|
33°13'25"N / 43°41'9"E |
codifica iso |
IQ / IRQ |
muneta |
Dinar (IQD) |
Lingua |
Arabic (official) Kurdish (official) Turkmen (a Turkish dialect) and Assyrian (Neo-Aramaic) are official in areas where they constitute a majority of the population) Armenian |
elettricità |
Tipu c European 2-pin Tipo d vechju plug britannicu g tipu UK 3-pin |
bandera naziunale |
---|
capitale |
Baghdad |
lista di banche |
Iraccu lista di banche |
pupulazione |
29,671,605 |
zona |
437,072 KM2 |
GDP (USD) |
221,800,000,000 |
telefunu |
1,870,000 |
Telefuninu |
26,760,000 |
Numaru di ospiti Internet |
26 |
Numaru di utilizatori Internet |
325,900 |
Iraccu intruduzioni
L'Iraq hè situatu in u suduveste di l'Asia è à u nordeste di a penisula araba, chì copre una superficia di 441 839 chilometri quadrati. Cunfina cù a Turchia à u nordu, l'Iran à l'est, a Siria è a Giordania à l'ouest, l'Arabia Saudita è u Kuwait à u sudu è u Golfu Persicu à u sudeste. A costa hè longa 60 chilometri. U suduveste face parte di u Plateau Arabu, chì si inclina versu a pianura orientale, e muntagne kurde à nordeste, u desertu à punente, è a pianura mesopotamica chì occupa a maiò parte di u terrenu trà u plateau è e muntagne. L'Iraq, u nome cumpletu di a Republica di l'Iraq, hè situatu in u suduveste di l'Asia è à u nordeste di a penisula araba. Copre una superficie di 441.839 chilometri quadrati (cumprese 924 chilometri quadrati d'acqua è 3.522 chilometri quadrati di zone neutre irachene è saudite). Cunfina cù a Turchia à u nordu, l'Iran à l'est, a Siria è a Giordania à l'ouest, l'Arabia Saudita è u Kuwait à u sudu, è u Golfu Persicu à u sudeste. A costa hè longa 60 chilometri. A larghezza di u mare territuriale hè di 12 miglia marine. U suduveste face parte di u Plateau Arabu, inclinatu versu a pianura orientale; u nordeste hè a muntagna kurda, à punente hè a zona deserta, trà l'altupianu è e muntagne ci hè a Pianura Mesopotamiana, chì conta a maiò parte di u paese, è a maiò parte di elle sò menu di 100 metri sopra u livellu di u mare. U fiume Eufrate è u fiume Tigris attraversanu tuttu u territoriu da norduvestu à sudeste è i dui fiumi si fondenu in u fiume Arabu Xiatai in Khulna, chì sbocca in u Golfu Persicu. A zona muntagnosa di u nordeste hà un clima mediterraneu, è u restu sò climi deserti tropicali. A temperatura più alta in estate hè sopra à 50 ℃, è in invernu hè intornu à 0 ℃. A quantità di precipitazione hè relativamente chjuca.A precipitazione media annuale hè di 100-500 mm da sud à nordu è 700 mm in e muntagne nordiche. L'Iraq hè divisu in 18 pruvince cù cuntene, cumuni è paesi. E 18 pruvincie sò: Anbar, Arbil, Babil, Muthanna, Baghdad, Najaf, Basrah, Ninive neineva, dhi qar, qadisiyah, diyala, salahuddin, dohuk, sulaymaniyah, kalba Pull (karbala), Tameem (tameem), Misan (misan), Wasit (wasit). L'Iraq hà una longa storia. A Mesopotamia hè unu di i lochi di nascita di l'antiche civiltà in u mondu. E cità-stati apparsu in u 4700 a.C. In u 2000 nanzu à Cristu, u Regnu Babylonian, l'Imperu Assirianu è u Regnu Post-Babylonian, chì sò cunnisciuti cum'è una di e "Quattru Civiltà Antiche", sò stati successivamente istituiti. L'Imperu Persianu hè statu distruttu in u 550 a.C. Hè stata annessa da l'Imperu Arabu in u VII seculu. Guvernatu da l'Imperu Ottumanu à u XVIu seculu. In 1920, diventa una "zona di mandatu" britannica. A l'agostu 1921, l'indipendenza hè stata dichjarata, u Regnu di l'Iraq hè statu stabilitu, è a Dinastia Faisal hè stata creata sottu a prutezzione britannica. Ha ottenutu l'indipendenza cumpleta in u 1932. A Republica di l'Iraq hè stata creata in u 1958. L'Iraq conta una pupulazione di circa 23,58 milioni (stimati da u Fondu Monetariu Internaziunale à a mità di u 2001), di i quali l'Arabi contanu circa u 73% di a pupulazione tutale di u paese, i Curdi contanu circa u 21%, è u restu sò Turchi è Armeni , Assiri, Ghjudei è Iraniani ecc. A lingua ufficiale hè l'arabu, a lingua ufficiale di a regione kurda di u nordu hè u kurdu, è alcune tribù di a regione orientale parlanu u persianu. Inglese generale. L'Iraq hè un paese islamicu. L'Islam hè a religione di u Statu. 95% di e persone di u paese credenu in l'Islam. I musulmani sciiti sò 54,5% è i musulmani sunniti 40,5%. I curdi di u nordu credenu ancu in l'Islam. A maiò parte sò inferiori. Ci hè solu poche persone chì credenu in u Cristianesimu o in u Ghjudaismu. L'Iraq hè benedettu cun cundizioni geografiche uniche è riccu di risorse petrolifere è di gas naturale. Hà pruvatu riserve di petroliu di 112,5 miliardi di barili. Hè u sicondu paese di almacenamentu di petroliu in u mondu dopu à l'Arabia Saudita. Hè statu stabilitu in OPEC è in u mondu. A riserva di petroliu pruvata tutale hà rispettivamente 15,5% è 14%. E riserve di gas naturale di l'Iraq sò ancu assai ricche, cuntendu per 2,4% di e riserve pruvate di u mondu. I terreni arabili di l'Iraq riprisentanu u 27,6% di a superficia tutale di a terra. I terreni agriculi si basanu assai annantu à l'acqua superficiale, principalmente in a pianura mesopotamica trà u Tigris è l'Eufrate. A populazione agricula conta un terzu di a pupulazione tutale di u paese. I culturi principali sò u granu, l'orzu, i datteri, ecc. U granu ùn pò micca esse autosufficiente. Ci hè più di 33 milioni di palme datteri in tuttu u paese, cù una pruduzzione annuale media di circa 6,3 milioni di tunnellate di date. I principali lochi turistici in Iraq includenu e rovine di a cità Ur (2060 a.C.), i resti di l'Imperu Assirianu (910 a.C.) è e rovine di a cità di Hartle (cumunemente cunnisciuta cum'è "Sun City"). Babilonia, 90 chilometri à u suduveste di Baghdad, hè u mondu E famose rovine antiche di a cità, u "Sky Garden" hè listatu cum'è una di e sette meraviglie di u mondu anticu. Inoltre, Seleucia è Ninive longu u fiume Tigris sò cità antiche cunnisciute in Iraq. Una longa storia hà creatu una splendida cultura iracchiana. Oghje ghjornu, ci sò parechji siti storichi in Iraq. Seleucia, Ninive è Assiria longu u fiume Tigris sò tutte famose cità antiche in Iraq. Babilonia, situata nantu à a sponda dritta di u fiume Eufrate, à 90 chilometri à u suduveste di Baghdad, hè u locu nativu di a civilizazione umana famosa cum'è l'antica Cina, l'India è l'Egittu. U famosu "giardinu appesu" hè listatu cum'è una di e sette meraviglie di u mondu. Baghdad, a capitale di l'Iraq cù una storia di più di 1000 anni, hè l'epitome di a so gloriosa cultura.Digià da l'8u à u 13u seculu d.C., Baghdad diventa u centru puliticu è ecunomicu di l'Asia Occidentale è di u mondu arabu è un locu di riunione per i sapienti. L'università include Baghdad, Basora, Mosul è altre università. Baghdad : Baghdad, a capitale di l'Iraq, si trova in u centru di l'Iraq è si trova à cavallu nantu à u fiume Tigris. Copre una superficia di 860 chilometri quadrati è conta una populazione di 5,6 milioni (2002). Centru puliticu, ecunomicu, religiosu è culturale. A parolla Baghdad vene da l'anticu persianu, chì significa "un locu attribuitu da Diu". Baghdad hà una longa storia. In u 762 d.C., Baghdad hè stata scelta cum'è capitale da Mansour, a seconda generazione di u califfu abbasidu, è chjamata "Cità di a Pace". In u centru di a cità si trova u "Palazzu d'Oru" di Mansour, circundatu da padiglioni è padiglioni di figure reali è prominenti. Perchè a cità hè custruita in un muru di città circolare, hè ancu chjamata "Tuancheng". Da l'8u seculu à u 13u seculu d.C., cù l'espansione è u sviluppu cuntinuu di Baghdad, a so zona urbana hà furmatu à pocu à pocu un mudellu chì si stende nantu à a riva orientale è occidentale di u fiume Tigris. A riva orientale è occidentale eranu cunnesse da cinque ponti custruiti successivamente. Durante questu periodu, non solu l'edificii cù u stilu naziunale arabu s'arrizzonu da a terra, ma ancu i navi d'oru è d'argentu, reliquie culturali è antichità di tuttu u mondu eranu dispunibili, è hè statu salutatu cum'è una cità di musei. Si dice chì l'arabu di fama mundiale "Mille e Una Notte" hà cuminciatu à sparghje da stu periodu. Medici famosi, matematici, geografi, astrologi è alchimisti di tuttu u mondu si sò riuniti quì, furmendu un locu di riunione per studiosi è studiosi, lascendu una pagina gloriosa in a storia di a civiltà umana. Baghdad hà un'ecunumia sviluppata è pussede u 40% di l'industria di u paese. Ci sò industrie urbane basate nantu à a raffinazione di u petroliu, i tessili, a cuncia, a fabbricazione di carta è l'alimentu; e ferrovie, autostrade è aviazione custituiscenu u trasportu tridimensionale di Baghdad per via terrestre è aerea. L'affare quì hè prusperu, cù micca solu centri cummerciali muderni, ma ancu antichi butteghe arabi. Baghdad hà un profondu patrimoniu culturale è hè una vera capitale culturale antica. Ci hè un palazzu di saviezza custruitu in u IX seculu cù un osservatoriu è una biblioteca; l'Università Mustancilia, una di e più antiche università in u mondu, custruita in u 1227; è l'Università di Baghdad, chì hè a seconda solu à l'Università di u Cairo in dimensioni è hà 15 università . Ci hè ancu decine di musei in Iraq, Baghdad, militari, natura è armi, chì ponu esse chjamati u più in e grandi cità di u Mediu Oriente. |