Irlanda Infurmazione basica
Ora lucale | U vostru tempu |
---|---|
|
|
Fusula ora lucale | Differenza di fuso orariu |
UTC/GMT 0 ora |
latitudine / longitudine |
---|
53°25'11"N / 8°14'25"W |
codifica iso |
IE / IRL |
muneta |
Euro (EUR) |
Lingua |
English (official the language generally used) Irish (Gaelic or Gaeilge) (official spoken mainly in areas along the western coast) |
elettricità |
g tipu UK 3-pin |
bandera naziunale |
---|
capitale |
Dublinu |
lista di banche |
Irlanda lista di banche |
pupulazione |
4,622,917 |
zona |
70,280 KM2 |
GDP (USD) |
220,900,000,000 |
telefunu |
2,007,000 |
Telefuninu |
4,906,000 |
Numaru di ospiti Internet |
1,387,000 |
Numaru di utilizatori Internet |
3,042,000 |
Irlanda intruduzioni
L'Irlanda copre una superficia di 70 282 chilometri quadrati. Si trova in a parte sud-centrale di l'isula d'Irlanda in l'Europa occidentale. Cunfina à l'Occidenti cù l'Oceanu Atlanticu, cunfina cù l'Irlanda di u Nordu à u nordeste è face u Regnu Unitu attraversu u mare d'Irlanda à livante. A costa hè longa 3169 chilometri. À mezu ci sò e colline è e pianure, è a costa hè in gran parte muntagnola. U fiume più longu Shannon hè longu circa 370 chilometri, è u lagu più grande hè u lagu Krib. L'Irlanda hà un clima marittimu temperatu è hè cunnisciuta cum'è "Paese di l'Isula Smeralda". L'Irlanda copre una superficia di 70.282 chilometri quadrati. Situatu in u centru di l'Irlanda sudu in l'Europa occidentale. Cunfina à l'Occidenti cù l'Oceanu Atlanticu, cunfina cù l'Irlanda di u Nordu Britannica à u nordeste è face versu a Brittagna à traversu u Mari d'Irlanda à livante. A costa hè longa 3169 chilometri. À mezu ci sò e colline è e pianure, è e zone custiere sò per u più altezze. U fiume Shannon, u fiume u più longu, hà una lunghezza di circa 370 chilometri. U lagu più grande hè u lavu Korib (168 chilometri quadrati). Hà un clima marittimu temperatu. L'Irlanda hè cunnisciuta cum'è u "Paese di l'Isula Smeralda". U paese hè divisu in 26 contee, 4 cità à livellu di cuntea è 7 cità à livellu senza cuntea. A cuntea si compone di zone urbane è cità. In u 3000 a.C., l'immigranti europei cuntinentali cumincionu à stallassi in l'isula d'Irlanda. In u 432 d.C., San Patriziu hè ghjuntu quì per sparghje u Cristianesimu è a cultura rumana. Entrò in a sucietà feudale in u XII seculu. Invaditu da a Gran Bretagna in u 1169. In u 1171, u rè Enricu II d'Inghilterra stabilisce a regula di l'amore. U Rè d'Inghilterra diventa Rè d'Irlanda in u 1541. In u 1800, u Trattatu di l'Alleanza Amore-Britannica hè statu firmatu è hè statu stabilitu u Regnu Unitu di Gran Bretagna è Irlanda, chì hè statu cumpletamente annessu da a Gran Bretagna. In u 1916, a "Rivolta di Pasqua" contr'à a Gran Bretagna scoppia in Dublinu. Cù a rivolta di u muvimentu di l'indipendenza naziunale irlandese, u guvernu britannicu è l'Irlanda anu firmatu u Trattatu Anglo-Irlandese in Dicembre 1921, permettendu à 26 cuntene di l'Irlanda di u Sud di stabilisce un "statu liberu" è di gode di l'autonomia. I 6 cuntesi sittintriunali (oghje l'Irlanda di u Nordu) appartenenu sempre à u Regnu Unitu. In u 1937, a Custituzione Irlandese dichjara u "Statu Libera" una republica, ma ferma in u Commonwealth. U 21 di dicembre di u 1948, u Parlamentu Irlandese appruvò una lege chì dichjarava a so separazione da u Commonwealth. U 18 d'aprile di u 1949, a Gran Bretagna hà ricunnisciutu l'indipendenza di l'amore, ma hà ricusatu di rende lu in i 6 cuntesi di u nordu. Dopu l'indipendenza di l'Irlanda, i guverni irlandesi successivi anu aduttatu a realizazione di l'unificazione di l'Irlanda di u Nordu è di u Sud cum'è una pulitica stabilita. Bandera Naziunale: Hè un rettangulu horizontale cù un raportu di lunghezza à larghezza di 2: 1. Da manca à dritta, si cumpone di trè rettanguli verticale paralleli uguali: verde, biancu è aranciu. U verde riprisenta u populu Irlandese chì crede in u Cattolicesimu è simbulizeghja dinò l'isula verde d'Irlanda; l'aranciu riprisenta u Protestantisimu è i so seguitori. Stu culore hè inspiratu ancu da i culori di u Palazzu Orange-Nassau, è ancu a dignità è a ricchezza; u biancu simbolizza i Cattolici A tregua permanente è a sulidarità cù i Prutestanti simbulizeghjanu ancu a ricerca di a luce, a libertà, a demucrazia è a pace. A pupulazione tutale di l'Irlanda hè di 4.2398 milioni (aprile 2006). A grande maggioranza sò irlandesi. E lingue ufficiali sò l'irlandese è l'inglese. U 91,6% di i residenti credenu in u Cattolicesimu Rumanu, è altri credenu in u Protestantisimu. In a storia, l'Irlanda era un paese duminatu da l'agricultura è l'allevu, è era cunnisciutu cum'è "Manor Europeu". L'Irlanda hà cuminciatu à mette in opera una pulitica aperta à a fine di l'anni cinquanta è hà ottenutu un sviluppu economicu rapidu in l'anni sissanta. Dapoi l'anni ottanta, Ai hà guidatu u sviluppu di l'ecunumia naziunale cù industrie di alta tecnulugia cum'è software è bioingegneria, è hà attiratu una grande quantità d'investimenti à l'oltremare cù un bellu ambiente d'investimentu, cumplettendu a transizione da un'ecunumia agricula è zootecnica à un'ecunumia di a cunniscenza. Dapoi u 1995, l'ecunumia naziunale d'Irlanda hà continuatu à cresce rapidamente, diventendu u paese chì hà cresciutu u più veloce in l'Organizazione per a Cooperazione è u Sviluppu Ecunomicu, cunnisciutu cum'è "Tigre Europea". In u 2006, u PIL di l'Irlanda era di 202.935 miliardi di dollari, cù una media per capita di 49.984 $. Hè unu di i paesi i più ricchi di u mondu. Dublinu: L'Irlanda hè cunnisciuta cum'è smeraldo di l'Oceanu Atlanticu, è a capitale, Dublinu, hè impreziosita da smeraldi scuri. Dublinu significa "fiume d'acqua nera" in a lingua uriginale Gaeltica, perchè a turba di u monte Wicklow sottu u fiume Liffey chì scorre per a cità face u fiume neru. Dublinu hè adiacente à a Baia di Dublinu nantu à a costa orientale di l'isula d'Irlanda, cù una superficia di più di 250 chilometri quadrati è una populazione di 1,12 milioni (2002). U nome uriginale di Dublinu hè Bel Yasacles, chì significa "cità di ferries recintata" è significa "stagno neru" in irlandese. In u 140 dopu à Cristu, "Dublinu" hè statu arregistratu in l'opere geografiche di l'eruditu grecu Ptolomeu. In aprile 1949, dopu l'Irlanda hè diventata cumpletamente indipendente, Dublinu hè stata ufficialmente designata cum'è capitale è hè diventata a sede di l'agenzie di u guvernu, di u parlamentu è di a Corte Suprema. Dublinu hè una cità antica è idilliaca piena di puesia. Dece ponti attraversu u fiume Liffey cunnettanu u nordu è u sudu. Situatu annantu à a riva sud di u fiume, u castellu di Dublinu hè u più famosu anticu cumplessu di edificazioni di a cità. Hè statu custruitu à l'iniziu di u XIIIu seculu è era storicamente a sede di a casa di u guvernatore britannicu in Irlanda. U castellu hè custituitu di uffizii di genealogia, torre d'archivi, chjesa di a Santa Trinità è sale. L'uffiziu di genealogia, custruitu in u 1760, hè situatu di fronte à u castellu, cumprese u campanile circulare è u museu di araldica di genealogia. A chjesa di a Santissima Trinità hè un edifiziu goticu custruitu in u 1807, cunnisciutu per e so sculture squisite. Leinster Palace hè statu custruitu in u 1745 è hè oghje a Casa di u Parlamentu. L'Uffiziu Postale Irlandese hè un edifiziu storicu di granitu induve a nascita di a Republica d'Irlanda hè stata annunziata è a bandera irlandese verde, bianca è aranciu hè stata alzata per a prima volta nantu à u tettu. Dublinu hè u centru culturale è educativu naziunale. U famosu Trinity College (vale à dì l'Università di Dublinu), a Bishop's University d'Irlanda, a Biblioteca Naziunale, u Museu è a Royal Society di Dublinu si trovanu quì. U Trinity College hè statu stabilitu in 1591 è hà una storia di più di 400 anni. A biblioteca di u cullegiu hè una di e più grandi bibliuteche in Irlanda, cù più di 1 milione di libri, chì cuntenenu manoscritti antichi è medievali è libri publicati in i primi tempi. Frà elle, u vangelu bellu illustratu di u 8u seculu "U Libru di Kells" hè u più preziosu. Dublinu hè u portu u più grande di l'Irlanda, è u so cummerciu di impurtazione è di spurtazione conta per a metà di u cummerciu esternu tutale di u paese. Ci sò 5.000 navi chì partenu ogni annu. Dublinu hè ancu a più grande cità di fabricazione in Irlanda, cù industrie cum'è u vinu, l'abbigliamento, i tessili, i chimichi, a grande fabbricazione di macchine, l'automobili è a metallurgia. Inoltre, Dublinu hè ancu un centru finanziariu impurtante in u paese. |