Kazakhstan codice di paese +7

Cumu chjamà Kazakhstan

00

7

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Kazakhstan Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +6 ora

latitudine / longitudine
48°11'37"N / 66°54'8"E
codifica iso
KZ / KAZ
muneta
Tenge (KZT)
Lingua
Kazakh (official
Qazaq) 64.4%
Russian (official
used in everyday business
designated the "language of interethnic communication") 95% (2001 est.)
elettricità
Tipu c European 2-pin Tipu c European 2-pin
bandera naziunale
Kazakhstanbandera naziunale
capitale
Astana
lista di banche
Kazakhstan lista di banche
pupulazione
15,340,000
zona
2,717,300 KM2
GDP (USD)
224,900,000,000
telefunu
4,340,000
Telefuninu
28,731,000
Numaru di ospiti Internet
67,464
Numaru di utilizatori Internet
5,299,000

Kazakhstan intruduzioni

U Kazakistan si estende per una superficie di 2.724.900 chilometri quadrati è si trova in un paese senza litorale in Asia Centrale. Hè u paese cù u territoriu u più vastu in l'Asia Centrale. Cunfina cù a Russia à u nordu, l'Ouzbekistan, u Turkmenistan è u Kirghizistan à u sudu, u Mari Caspiu à l'ouest è a Cina à l'est. U "Ponte di Terra Eurasian" cunnisciutu cum'è "Strada di a Seta Contemporanea" attraversa tuttu u territoriu di u Kazakistan. U territoriu hè per u più pianure è pianure. U puntu più bassu à punente hè u bacinu di Karaguye, à livante è à sudeste sò i Monti Altai è i Monti Tianshan, e pianure sò distribuite principalmente in punente, nordu è suduveste, è a parte centrale hè e colline kazakh.

U Kazakistan, u nome cumpletu di a Republica di u Kazakistan, hà una superficia di 2.724.900 chilometri quadrati. Hè un paese senza litorale in l'Asia Centrale, cunfinendu u Mari Caspiu à l'ouest, a Cina à u sudeste, a Russia à u nordu, è l'Ouzbekistan, u Turkmenistan è u Kirghizistan à u sudu. A maiò parte sò pianure è pianure. U livante è u sudeste sò i Monti Altai è i Monti Tianshan; e pianure sò principalmente distribuite in l'ovest, u nordu è u suduveste; a parte centrale hè e colline kazakh. Deserti è semi-diserti occupanu u 60% di u territoriu. I fiumi principali sò u fiume Irtysh, u fiume Syr è u fiume Ili. Ci sò parechji laghi, circa 48.000, frà i quali i più grandi sò u Mari Caspiu, u Mari Aral, u Lago Balkhash è Jaisangpo. Ci hè quantu à 1.500 ghiacciai, chì coprenu una superficie di 2.070 chilometri quadrati. Hà un clima cuntinentale assai aridu, cù estate calde è secche è inguerni freddi cù poca neve. A temperatura media in ghjennaghju hè da -19 ℃ a -4 ℃, è a temperatura media in lugliu hè da 19 ℃ à 26 ℃. A temperatura massima assoluta è minima sò 45 ℃ è -45 ℃, rispettivamente, è a temperatura massima in u desertu pò ghjunghje sin'à 70 ℃. A precipitazione annuale hè menu di 100 mm in e zone di u desertu, 300-400 mm in u nordu, è 1,000-2000 mm in e zone muntagnose.

U paese hè divisu in 14 stati, vale à dì: Nordu Kazakhstan, Kostanay, Pavlodar, Akmola, West Kazakhstan, East Kazakhstan, Atyrau, Aktobe, Karaganda, Mangystau, Kyzylorda, Zhambyl, Almaty, Kazakistan Meridionale. Ci hè ancu duie cumune direttamente sottu à u Guvernu Centrale, à dì: Almaty è Astana.

U Khanatu Turcicu hè statu stabilitu da a mità di u VI seculu à l'VIII seculu. Da u IX à u XII seculu, a nazione Oguz è u Khanate Hara sò stati custruiti. I tatari Khitan è Mongoli anu invaditu da u XI à u XIII seculu. U Khanatu kazakh hè statu stabilitu à a fine di u XVu seculu, divisu in conti grandi, mediani è chjuchi. A tribù kazakh hè stata furmata basicamente à u principiu di u XVI seculu. In l'anni 1930 è 1940, u picculu contu è u contu mediu sò stati uniti in Russia. U putere sovieticu hè statu stabilitu in Novembre 1917. U 26 d'Agostu, 1920, hè stata creata a Republica Sucialista Suvietica Autunoma Kirghisa chì appartene à a Federazione Russa. U 19 d'aprile di u 1925, hè stata ribattizata a Republica Sucialista Suvietica Autonoma Kazakista. Hè stata chjamata a Republica Sucialista Soviètica di u Kazakistan u 5 di Dicembre di u 1936, è si unì à l'Unione Soviètica à u listessu tempu, diventendu membru di l'Unione Soviètica. U 10 di dicembre di u 1991, hè stata ribattizata Repubblica di u Kazakistan. U 16 di dicembre di u stessu annu, a "Legge di l'Indipendenza Naziunale Kazakista" hè stata appruvata, pruclamendu formalmente l'indipendenza, è aderendu à a Cumunità di Stati Indipendenti u 21.

Bandera Naziunale: Hè un rettangulu horizontale cù un raportu di lunghezza à larghezza di 2: 1. U tarrenu di a bandera hè turchinu chjaru, è à mezu à a bandera ci hè un sole d'oru, sottu à quale ci hè un acula chì stende e so ale. Ci hè una barra verticale verticale à u latu di u palu di bandiera, chì hè un mudellu tradiziunale d'oru kazako. U celu chjaru hè un culore tradiziunale amatu da u populu kazakh; mudelli è mudelli sò spessu vistu in i tappetti è i costumi di a nazione kazakh, è mostranu a saviezza è a saviezza di u populu kazakh. U sole d'oru simbulizeghja a luce è u calore, è l'acula simbulizeghja a bravezza. U Kazakistan hà aduttatu sta bandera dopu l'indipendenza in dicembre 1991.

U Kazakistan hà una populazione di 15,21 milioni (2005). U Kazakhstan hè un paese multi-etnicu, cumpostu da 131 gruppi etnichi, principalmente kazakh (53%), russu (30%), germanicu, ucrainu, uzbeku, uiguru è tataru. A maiò parte di i residenti credenu in l'Islam, in più di l'Ortodoxu Orientale, u Cristianesimu è u Buddhismu. U kazak hè a lingua naziunale, è u russu hè a lingua ufficiale aduprata in l'agenzie statali è l'agenzie di u guvernu lucale è ancu in u kazak.

L'ecunumia di u Kazakistan hè duminata da u petroliu, u gas naturale, a minera, u carbone è l'agricultura. Ricchi di risorse naturali, ci sò più di 90 depositi minerali pruvati. E riserve di tungstenu occupanu a prima piazza in u mondu. Ci hè ancu riserve abbundanti di ferru, carbone, oliu è gas naturale. 21,7 milioni d'ettari di furesta è di furesta. E risorse d'acqua superficiale sò 53 miliardi di metri cubi. Ci hè più di 7.600 laghi è serbatoi. L'attrazioni turistiche principali includenu Almaty Alpine Ski Resort, Balkhash Lake, è l'antica cità di Turkistan.


Almaty : Alma-ata hè una cità turistica cù un paisaghju unicu. Si trova in u sudeste di u Kazakhstan è à u pede nordu di i Monti Tianshan. A zona collinosa à u pede di a muntagna (chjamata muntagna Wai Yili in Cina) hè circundata da muntagne da trè lati. Copre una superficie di 190 chilometri quadrati è hè 700-900 metri sopra u livellu di u mare. Hè famosa per a pruduzzione di mele. Almaty significa Apple City in Kazakh. A maggior parte di i residenti sò russi, seguitati da gruppi etnici cum'è u kazacu, l'ucrainu, u tataru è l'uiguru. A pupulazione hè di 1,14 milioni.

Almaty hà una longa storia, è a Strada di a Seta da a China antica à l'Asia Centrale hè passata quì. A cità hè stata fundata in u 1854 è in u 1867 diventa u centru amministrativu di un vicirè di u Turkestan. A putenza suvietica hè stata creata in u 1918 è hè diventata a capitale di a Republica Sucialista Suvietica Kazakh in u 1929. Dopu à a disintegrazione di l'Unione Suvietica in Dicembre 1991, hè diventata a capitale di a Republica indipendente di Kazakhstan.

Almaty hè stata aperta à a ferrovia in u 1930 è si hè sviluppata rapidamente dapoi. In l'industria di fabricazione di macchinari sviluppata durante a Siconda Guerra Mundiale, l'industria alimentaria è l'industria ligera entrambi anu fattu una grande proporzione. Dopu anni di sviluppu è di custruzzione, Almaty hè diventata una cità muderna. A dispusizione di a zona urbana hè pulita, piena di verde, di boulevards larghi è piatti, è di parechji parchi è frutteti. Hè una di e più belle cità di l'Asia Centrale.

A periferia di Almaty hè un paisaghju tranquillu di u Nordu. E muntagne quì sò ondulate, u maestosu Tianshan hè innevatu, è a neve nantu à e cime ùn cambia micca tuttu l'annu.U piccu più altu di Komsomolsk hè messu contr'à u celu turchinu è e nuvole bianche, cù luce d'argentu è magnificu. Pigliate una vittura da a cità longu l'autostrada sinuosa di a muntagna, longu u caminu, alte muntagne è acqua chì scorre, paisaghji pittoreschi. In questa valle à 20 chilometri da a cità, i turisti sò immersi in a bellezza naturale è fermanu.