Uzbekistan Infurmazione basica
Ora lucale | U vostru tempu |
---|---|
|
|
Fusula ora lucale | Differenza di fuso orariu |
UTC/GMT +5 ora |
latitudine / longitudine |
---|
41°22'46"N / 64°33'52"E |
codifica iso |
UZ / UZB |
muneta |
Som (UZS) |
Lingua |
Uzbek (official) 74.3% Russian 14.2% Tajik 4.4% other 7.1% |
elettricità |
Tipu c European 2-pin Spina australiana di tipo I |
bandera naziunale |
---|
capitale |
Tashkent |
lista di banche |
Uzbekistan lista di banche |
pupulazione |
27,865,738 |
zona |
447,400 KM2 |
GDP (USD) |
55,180,000,000 |
telefunu |
1,963,000 |
Telefuninu |
20,274,000 |
Numaru di ospiti Internet |
56,075 |
Numaru di utilizatori Internet |
4,689,000 |
Uzbekistan intruduzioni
L'Uzbekistan hè un paese senza mare situatu in u centru di l'Asia Centrale. Cunfina cù u Mari d'Aral à nordu-ovest è cunfina cù u Kazakistan, u Kirghizistan, u Tadjikistan, u Turkmenistan è l'Afghanistan, cù una superficia totale di 447.400 chilometri quadrati. U tarrenu di tuttu u territoriu hè altu à livante è bassu à punente. A pianura bassa occupa 80% di a superficia tutale. A maiò parte di elle si trovanu in u desertu di Kizilkum in u norduveste. U livante è u sud appartenenu à e muntagne Tianshan è à u bordu occidentale di e muntagne Jisar-Alai. U famosu bacinu Fergana è u bacinu Zelafshan. Ci sò valli fertili cun risorse naturali estremamente ricche in u territoriu. L'Uzbekistan, u nome cumpletu di a Republica d'Uzbekistan, hè un paese senza litorale in Asia Centrale. Cunfina cù u Mari d'Aral à u norduveste è cunfina cù u Kazakistan, u Kirghizistan, u Tagikistan, u Turkmenistan è l'Afghanistan. A superficia tutale hè di 447.400 chilometri quadrati. U terrenu hè altu à livante è bassu à punente. E pianure pianure cuntanu l'80% di a superficia tutale, a maiò parte di i quali si trovanu in u desertu di Kyzylkum in u norduveste. U livante è u sud appartenenu à a riva occidentale di u Sistema Montu Tianshan è di u Sistema Montu Gisar-Alai, cù u famosu Bacinu Fergana è u Bacinu Zerafshan. Ci sò valli fertili cun risorse naturali estremamente ricche in u territoriu. I fiumi principali sò l'Amu Darya, Syr Darya è Zelafshan. Hà un clima continentale severu seccu. A temperatura media in lugliu hè 26 ~ 32 ℃, è a temperatura di u ghjornu in u sud hè spessu alta cum'è 40 ℃; a temperatura media in ghjennaghju hè -6 ~ -3 ℃, è a temperatura minima assoluta in u nordu hè -38 ℃. A precipitazione media annuale hè di 80-200 mm in piaghja è pianura, è di 1000 mm in e zone muntagnose, a maiò parte di e quali sò cuncentrate in l'invernu è a primavera. L'Uzbekistan hè un paese anticu ben cunnisciutu in a "Strada di a Seta" è hà una longa storia cù a Cina attraversu a "Strada di a Seta". Tuttu u paese hè divisu in 1 republica autonoma (Repubblica Autonoma di Karakalpakstan), 1 cumuna (Tashkent) è 12 stati: Andijan, Bukhara, Jizak, Kashka Daria, Navoi, Namangan, Samarcanda, Surhan, Syr Darya, Tashkent, Fergana è Kharzmo. A tribù uzbeca hè furmata in u XI-XII seculu d.C. U XIII-XV seculu hè statu guvernatu da a dinastia mongola Tatar Timur. À u XVu seculu, hè statu stabilitu u statu uzbeku sottu à u cumandu di u rè Shybani. In l'anni 1860 è 70, una parte di u territoriu di l'Uzbekistan hè stata unita in Russia. U putere sovieticu hè statu stabilitu in nuvembre di u 1917, è a Repubblica Sucialista Suvietica Uzbek hè stata creata u 27 d'ottobre di u 1924 è hè entrata in l'Unione Sovietica. L'indipendenza hè stata dichjarata u 31 d'Agostu 1991, è u paese hè statu ribattizatu Repubblica d'Uzbekistan. Bandera Naziunale: Hè un rettangulu horizontale cù un raportu di lunghezza à larghezza di 2: 1. Da cima à fondu, ci sò trè fasce larghe parallele di turchinu chjaru, biancu è verde chjaru, è ci sò duie strisce rosse magre trà fasce larghe bianche è azzurru è verde chjaru. A manu manca di a banda turchina chjaru, ci hè una luna crescente bianca è 12 stelle bianche à cinque punte. L'Uzbekistan diventa una republica di l'antica Unione Soviètica in u 1924. Dapoi u 1952, a bandera naziunale aduttata hè simile à quella di l'antica Unione Soviètica, eccettu chì ci hè una larga striscia turchina à mezu à a bandera è una striscia bianca stretta in cima è in fondu. A Legge di l'Indipendenza Naziunale di l'Uzbekistan hè stata passata u 31 d'Agostu 1991, è a bandera naziunale sopra menzionata hè stata aduprata l'11 d'Uttobre. L'Uzbekistan hè u paese u più pupulatu di l'Asia Centrale. Hà una populazione di 26,1 milioni (Dicembre 2004). Includendu 134 gruppi etnici, l'Uzbeki eranu 78,8%, i Russi 4,4%, i Tadjichi 4,9%, i Kazakiani 3,9%, i Tartari 1,1%, Karakalpak 2,2%, Kirghizi 1%, U gruppu etnicu coreanu hà representatu 0,7%. Altri gruppi etnici includenu gruppi etnici ucraini, turcomani è bielorussi. A maiò parte di i residenti credenu in l'Islam è sò sunniti. A lingua ufficiale hè l'usbeku (una famiglia di lingue turciche di a famiglia altaica), è u russu hè a lingua franca. A religione principale hè l'Islam, chì hè sunnita, è a seconda hè Ortodossa Orientale. L'Uzbekistan hè riccu in risorse naturali, è l'industrie di pilastri di l'ecunumia naziunale sò i "quattru ori": oru, "platinu" (cotone), "wujin" (oliu), è "oru turchinu" (gas naturale). Tuttavia, a struttura economica hè unica è l'industria di trasformazione hè relativamente arretrata. E riserve d'oru di l'Uzbekistan occupanu u quartu postu in u mondu, cù risorse d'acqua abbondanti è una percentuale di cupertura forestale di 12%. A fabbricazione di macchinari, metalli non ferrosi, metalli ferrosi, tessili è industrie di a seta sò relativamente sviluppate. A zona climatica favurisce u sviluppu largu di l'ecunumia agricula. A caratteristica di l'agricultura hè l'infrastruttura sviluppata di cunservazione di l'acqua per l'agricultura irrigata. L'industria agricula principale hè a piantazione di u cotone, è a sericultura, l'allevu è a piantazione di ligumi è frutti occupanu ancu una pusizione impurtante. A pruduzzione annuale di cuttone conta per i dui terzi di a pruduzzione di cuttone di l'antica Unione Suvietica, u quartu postu in u mondu, è hè cunnisciuta cum'è "Paese Platinu". L'industria di l'allevu hè relativamente sviluppata, principalmente crescendu pecure, è a sericultura hè ancu relativamente sviluppata. L'Uzbekistan hè una regione passata da l'antica "Strada di a Seta". Ci sò più di 4000 paisaghji naturali è culturali in tuttu u paese, principalmente in cità cum'è Tashkent, Samarcanda, Bukhara è Khiva. Tashkent: Tashkent, a capitale di l'Uzbekistan, hè a più grande cità di l'Asia Centrale è un impurtante centru ecunomicu è culturale. Hè situatu à livante di l'Ouzbekistan, à punente di i Monti Chatkal, in u centru di l'oasi di a valle Chirchik, affluente di u fiume Syr, à un'altitudine di 440-480 metri. A pupulazione hè 2.135.700 (Dicembre 2004), 80% di i quali sò Russi è Uzbeks. E minurità includenu Tatar, Ghjudei è Ucraina. Questa cità antica era un centru impurtante è un centru di trasportu per u cummerciu est-ovest in i tempi antichi, è a famosa "Strada di a Seta" passava quì. In a China antica, Zhang Qian, Fa Xian è Xuanzang anu lasciatu tutti e so impronte. Tashkent significa "Cità di Pietra" in uzbeku. Hè chjamatu dopu à esse situatu in l'area alluviale di u ventu di e muntagne è hà enormi ciottuli. Questa hè una cità antica cù una longa storia. A cità hè stata custruita digià in u seculu seculu a.C. Era famosa per u so cummerciu è l'artigianatu in u VI seculu, è hè diventata l'unicu locu per passà per l'antica Strada di a Seta. Vistu per a prima volta in i registri storichi in u XI seculu d.C. Diventò una cità murata in u 1865, cun una populazione di circa 70.000 abitanti à l'epica. Era u principale centru di cummerciu cù a Russia è dopu s'unì in l'Imperu Russu. In u 1867 hè diventatu u centru amministrativu di a Republica Autonoma di u Turkestan. Diventa a capitale di a Republica di Uzbekistan (una di e repubbliche di l'Unione Soviètica) dapoi u 1930, è diventa a capitale di a Repubblica indipendente di Uzbekistan u 31 d'Agostu 1991. |