Bosnia e Erzegovina codice di paese +387

Cumu chjamà Bosnia e Erzegovina

00

387

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Bosnia e Erzegovina Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +1 ora

latitudine / longitudine
43°53'33"N / 17°40'13"E
codifica iso
BA / BIH
muneta
Herzégovine (BAM)
Lingua
Bosnian (official)
Croatian (official)
Serbian (official)
elettricità
Tipu c European 2-pin Tipu c European 2-pin
Spina Shuko di tipo F. Spina Shuko di tipo F.
bandera naziunale
Bosnia e Erzegovinabandera naziunale
capitale
Sarajevo
lista di banche
Bosnia e Erzegovina lista di banche
pupulazione
4,590,000
zona
51,129 KM2
GDP (USD)
18,870,000,000
telefunu
878,000
Telefuninu
3,350,000
Numaru di ospiti Internet
155,252
Numaru di utilizatori Internet
1,422,000

Bosnia e Erzegovina intruduzioni

A Republica di Bosnia è Erzegovina hè situata in a parte centrale di l'ex Jugoslavia, trà e duie repubbliche di Croazia è Serbia. Copre una superficie di 51129 chilometri quadrati. U paese hè principalmente muntagnolu, cù i Monti Denara in l'ovest. U fiumu Sava (affluente di u Danubiu) hè u cunfini trà u nordu di a Bosnia è Erzegovina è a Croazia. In u sudu, ci hè un estuariu di 20 chilometri annantu à u Mari Adriaticu. A costa hè longa circa 25 chilometri. U tarrenu hè duminatu da e muntagne, cù un'altitudine media di 693 metri. A maiò parte di l'Alpe Dinaru attraversa tuttu u territoriu da u norduveste à u sudeste. U piccu più altu hè u Monti Magrich cù un'altitudine di 2386 metri. Ci sò parechji fiumi in u territoriu, cumprendu principalmente u fiume Neretva, u fiume Bosna, u fiume Drina, u fiume Una è u fiume Varbas. U nordu hà un clima continentale mite è u sud hà un clima mediterraneu.

A Bosnia è Erzegovina, u nome cumpletu di Bosnia è Erzegovina, hè situatu in a parte centrale di l'ex Jugoslavia, trà Croazia è Serbia. L'area hè 51129 chilometri quadrati. A pupulazione di 4,01 milioni (2004), di i quali a Federazione di Bosnia è Erzegovina conta 62,5%, è a Republica Serba conta 37,5%. I gruppi etnici principali sò: Bosniachi (vale à dì, gruppu etnicu musulmanu in l'anzianu periodu meridionale), chì riprisentanu circa 43,5% di a pupulazione tutale; Etnia serba, chì riprisenta circa 31,2% di a populazione tutale; gruppu etnicu croatu, chì conta circa 17. 4%. I trè gruppi etnici credenu rispettivamente in l'Islam, a Chjesa Ortodossa è u Cattolicesimu. E lingue ufficiali sò u bosniacu, u serbu è u croatu. A Bosnia è Erzegovina hè ricca in risorse minerali, principalmente minerale di ferru, lignitu, bauxite, minerale di piombu-zincu, amianto, sale di roccia, barite, ecc. A putenza d'acqua è e risorse forestali sò abbondanti, è l'area di cupertura di e fureste conta 46,6% di tuttu u territoriu di a Bosnia è Erzegovina.

BiH hè cumposta da duie entità, a Federazione di Bosnia è Erzegovina è a Republica di Serbia. A Federazione di Bosnia è Erzegovina si compone di 10 stati: Unna-Sana, Posavina, Tuzla-Podrinje, Zenica-Doboj, Bosna-Podrinje, Bosnia Centrale Stati, Erzegovina-Neretva, Erzegovina Occidentale, Sarajevo, Bosnia Occidentale. A Republika Srpska conta 7 distretti: Banja Luka, Doboj, Belina, Vlasenica, Sokolac, Srbine è Trebinje . In u 1999, a Zona Speciale di Brčko hè stata creata, direttamente sottu à u statu.

Bandera Naziunale: U culore di fondu hè turchinu, u mudellu hè un grande triangulu d'oru, è ci hè una fila di stelle bianche longu à un latu di u triangulu. I trè lati di u grande triangulu simbulizeghjanu i trè gruppi etnichi principali chì custituiscenu a Republica di Bosnia è Erzegovina, vale à dì l'etnia musulmana, serba è croata. L'oru hè u splendore di u sole, simbulizendu a speranza. U fondu turchinu è e stelle bianche simbolizanu l'Europa è significanu chì a Bosnia è Erzegovina face parte di l'Europa.

À a fine di u VI seculu è à u principiu di u VII seculu, certi Slavi si sò tramutati à u sudu versu i Balcani è si sò stallati in Bosnia è Erzegovina. À a fine di u XII seculu, i Slavi stabiliscenu un Principatu indipendente di Bosnia. À a fine di u XIV seculu, a Bosnia era u paese u più putente di i Slavi meridiunali. Diventò pussessu turcu dopu à u 1463 è fù occupatu da l'Imperu Austru-Ungaricu in u 1908. Dopu à a fine di a Prima Guerra Mundiale in u 1918, i populi slavi meridiunali istituiscenu u Regnu Serbo-Croatu-Slovenu, chì fù ribattizatu Regnu di Jugoslavia in u 1929. A Bosnia Erzegovina ne facia parte è era divisa in parechje pruvincie amministrative. In u 1945, u populu di tutti i gruppi etnici in Iugoslavia hà vintu a guerra antifascista è hà stabilitu a Repubblica Federale Populare di Iugoslavia (ribattizata Repubblica Federale Sucialista di Iugoslavia in 1963), è a Bosnia è Erzegovina hè diventata una repubblica di a Repubblica Federale di Iugoslavia. Ntô marzu 1992, a Bosnia è Erzegovina hà fattu un referendum per sapè se u paese era indipendente o micca. A Bosnia è Erzegovina era à prò di l'indipendenza, è i Serbi anu resistitu à u votu. Dopu à quessa, una guerra di trè anni è mezu hè scuppiata trà a Bosnia è Erzegovina. U 22 di maghju di u 1992, a Bosnia è Erzegovina hè entrata in e Nazioni Unite. U 21 di nuvembre di u 1995, sottu l'egida di i Stati Uniti, u presidente Milosevic di a Republica di Serbia di Jugoslavia, u presidente Tudjman di a Republica di Croazia è u presidente Izetbegovic di a Republica di Bosnia è Erzegovina anu firmatu l'accordu di pace Dayton-Bosnia-Herzegovina. A guerra in Bosnia è Erzegovina hè finita.


Sarajevo: Sarajevo, a capitale di a Bosnia è Erzegovina (Sarajevo), hè un impurtante centru di trasportu industriale è ferroviariu. Hè stata famosa per u scoppiu di a Prima Guerra Mundiale (Incidente di Sarajevo). Sarajevo hè situata vicinu à a parte alta di u fiume Boyana, affluente di u fiume Sava. Hè una cità antica circundata da muntagne è belli paisaghji. Hà una superficia di 142 chilometri quadrati è una populazione di 310.000 (2002).

Sarajevo hà cambiatu u so nome parechje volte in a storia, è u so nome attuale significa "Palazzu di u Guvernatore di u Sultanu" in turcu. Ciò mostra chì a cultura turca hà una profonda influenza nantu à a cità. In u 395 d.C., dopu a scunfitta di Massimu, l'Imperatore Teodosiu I trasfirì a fruntiera trà l'Imperi Occidentale è Orientale versu a vicinanza di Sarajevo prima di a so morte. À quellu tempu, Sarajevo era solu una cità pocu cunnisciuta. À a fine di u 15u seculu, l'Imperu Ottumanu Turcu scunfissi a Serbia, occupò a Bosnia è Erzegovina, è furzò i residenti lucali à cunvertisce à l'Islam, fendu alcuni residenti musulmani. In listessu tempu, l'Imperu Austru-Ungaricu hà armatu i Serbi è li anu aduprati per difende e fruntiere per se stessi, è da allora iniziò una battaglia chì durò seculi. Storicamente, longu un percorsu in a parte centrale di l'antica Iugoslavia (più precisamente attraversu a Bosnia è Erzegovina), cattolici è ortodossi, cristiani è islamici, tedeschi è slavi, russi è occidentali anu cumbattutu tutti disperatamente quì. A pusizione strategica di Sarajevo hè dunque diventata estremamente impurtante. Anni di guerre anu fattu di sta cità pocu cunnisciuta una cità cunnisciuta, è hè diventata u focu di a cumpetizione trà varie fazioni, è hè diventata finalmente a capitale di Bosnia è Erzegovina.

Sarajevo hè una cità antica cun bellu paisaghju, apparenza unica di cità è diversi stili architettonici. Siccomu hà cambiatu e mani parechje volte in a storia, diversi dirigenti anu purtatu tutti i tipi di usi è religioni etniche in a cità, fendu di questu l'intersezione di a cultura ecunomica orientale è occidentale, è si sò sviluppati à pocu à pocu in una cità chì mischja est è ovest. . A cità hà tramindui edifizii tawny in stile austriacu di u 19u seculu, padiglioni in stile orientale è attelli di artigianatu in stile turcu.

A cità centrale hè principalmente edifici classichi di l'era Imperu Austru-Ungaricu. E chjese cattoliche, e chiese ortodoxe orientali è e torre di a muschea islamica cù guglie sò distribuite coordinatamente in a cità. A pupulazione musulmana in Sarajevo conta più di un terzu, ciò chì face di ellu un locu induve campanu i musulmani. Dunque, Sarajevo hè cunnisciutu cum'è u "Cairo d'Europa" è a "Capitale Musulmana d'Europa". Ci hè più di 100 moschee in a cità, frà e quali a più antica hè a Moschea Archi-Hislu-Bek custruita à u XVIu seculu. U museu di a cità ospita ancu u famosu manoscrittu ebraicu "Hagada", chì hè a rara reliquia cum'è varie leggende è aneddoti citati in l'interpretazione ebraica di a "Bibbia". A forte atmosfera islamica furmata dopu à a guerra in Bosnia è Erzegovina vi face à sente qualchì volta chì site in u mondu arabu in u Mediu Oriente. Stu stile unicu hè ovviamente diversu da altre cità europee tradiziunali, cusì Sarajevo hè oramai cunnisciuta cum'è Ghjerusalemme d'Europa.

Inoltre, Sarajevo hè ancu u centru di trasportu terrestre è u centru ecunomicu è culturale di Bosnia è Erzegovina. L'industrie principali includenu apparecchiature elettriche, fabbricazione di automobili, trasformazione di metalli, chimica, tessili, ceramica è trasformazione di alimenti. Ci hè ancu una università è parechji ospedali in a cità cù a Scola di Mineria, Pulitècnicu, Scienze è Belle Arti.