Turchia codice di paese +90

Cumu chjamà Turchia

00

90

--

-----

IDDcodice di paese Codice di a citànumeru di telefunu

Turchia Infurmazione basica

Ora lucale U vostru tempu


Fusula ora lucale Differenza di fuso orariu
UTC/GMT +3 ora

latitudine / longitudine
38°57'41 / 35°15'6
codifica iso
TR / TUR
muneta
Lira (TRY)
Lingua
Turkish (official)
Kurdish
other minority languages
elettricità

bandera naziunale
Turchiabandera naziunale
capitale
Ankara
lista di banche
Turchia lista di banche
pupulazione
77,804,122
zona
780,580 KM2
GDP (USD)
821,800,000,000
telefunu
13,860,000
Telefuninu
67,680,000
Numaru di ospiti Internet
7,093,000
Numaru di utilizatori Internet
27,233,000

Turchia intruduzioni

A Turchia si trova à cavallu in Asia è in Europa, trà u Mediterraniu è u Mari Neru, cù una superficia tutale di circa 780.576 chilometri quadrati. Cunfina cù l'Iran à livante, Georgia, Armenia è Azerbaijan à nordeste, Siria è Iraq à sudeste, Bulgaria è Grecia à nordueste, u Mar Neru à nordu, è Cipru attraversu u Mediterraniu à punente è à suduveste. A costa hè longa 3.518 chilometri. A zona custiera hà un clima mediterraneu subtropicale, è l'altupianu di l'internu passa à un pratu tropicale è un clima desertu.


Panoramica

Turchia, u nome cumpletu di a Republica di Turchia, si trova à cavallu in Asia è in Europa è si trova trà u Mari Tarraniu è u Mari Neru. A maiò parte di u territoriu si trova in a penisula di l'Asia Minore, è a parte europea si trova in u sudeste di a penisula balcanica.A superficia tutale di u paese hè di circa 780.576 chilometri quadrati. Cunfina cù l'Iran à livante, Georgia, Armenia è Azerbaijan à nordeste, Siria è Iraq à sudeste, Bulgaria è Grecia à nordueste, u Mar Neru à nordu, è Cipru à l'ouest è à suduveste attraversu u Mediterraniu. U Bosforu è i Dardanelli, è ancu u Mari di Marmara trà i dui stretti, sò i soli corsi d'acqua chì cunnettanu u Mari Neru è u Mediterraniu, è a so situazione strategica hè assai impurtante. A costa hè longa 3.518 chilometri. U terrenu hè altu à livante è bassu à punente, soprattuttu altipiani è muntagne, cù pianure strette è longhe solu longu à a costa. E zone custiere appartenenu à u clima mediterraneu subtropicale, è l'altupianu di l'internu transisce à prati tropicali è climi deserti. A differenza di temperatura hè grande. A temperatura media annuale hè rispettivamente di 14-20 ℃ è 4-18 ℃. A precipitazione media annuale hè di 700-2500 mm longu u Mari Neru, 500-700 mm longu u Mari Tarraniu, è 250-400 mm à l'internu.


E divisioni amministrative in Turchia sò classificate in pruvince, contee, cantoni è paesi. U paese hè divisu in 81 pruvincie, circa 600 contee, è più di 36.000 paesi.


U paese nativu di i Turchi hè u Monti Altai in Xinjiang, in Cina, chì in a storia hè cunnisciutu cum'è Turchi. À u VIIu seculu, i Khanati Turchi Orientali è Occidentali sò stati successivamente distrutti da Tang. Da u VIII à u XIII seculu, i Turchi si sò trasferiti à punente in Asia Minore. L'Imperu Ottumanu hè statu stabilitu à l'iniziu di u 14u seculu. I seculi XV è XVI sò entrati in a so epica, è u so territoriu si hè allargatu in Europa, Asia è Africa. Principia à calà à a fine di u XVIu seculu. À u principiu di u XXu seculu, diventa una culunia semi-culuniale di Gran Bretagna, Francia è Germania. In u 1919, Mustafa Kemal lancia a rivuluzione burghese naziunale. In u 1922, scunfissi l'armata invasora straniera è istituisce a Republica di Turchia u 29 d'ottobre di u 1923. Kemal hè statu elettu presidente. In marzu 1924, u tronu di u califfu ottumanu (anzianu dirigente islamicu monarca) hè statu abulitu.


A bandera naziunale: Hè rettangulare cù un raportu di lunghezza à larghezza di 3: 2. A superficia di a bandera hè rossa, cù una luna crescente bianca è una stella bianca à cinque punte à u latu di u palu di bandiera. U Rossu simbulizeghja u sangue è a vittoria; a luna crescente è a stella simboleghjanu l'alluntanassi di l'oscurità è l'introduzione di a luce. Simbulizeghja ancu a cridenza di i Turchi in l'Islam, è simbulizeghja ancu a felicità è a bona furtuna


A Turchia hà una populazione di 67,31 milioni (2002). I Turchi riprisentanu più di 80%, è i Curdi contanu circa 15%. U turcu hè a lingua naziunale, è più di l'80% di a pupulazione di u paese sò turchi, in più di i curdi, armeni, arabi è grechi. U 99% di i residenti credenu in l'Islam.


A Turchia hè un paese tradiziunale di agricultura è allevu, cù una bona agricultura, basicamente autosufficiente in granu, cotone, verdura, frutti, carne, ecc., è u valore di a produzzione agricula conta per tutta a nazione Circa u 20% di u PIB. A pupulazione agricula conta 46% di a pupulazione tutale. I prudutti agriculi includenu principalmente granu, orzu, granu, barbabietola zuccherina, cotone, tabaccu è patata. L'alimentu è a frutta ponu esse autosufficienti è esportabili. A lana d'Ankara hè famosa in tuttu u mondu. Riccu in risorse minerale, principalmente boru, cromu, rame, ferru, bauxite è carbone. E riserve di triossidu di boru è di minerale di cromu sò circa 70 milioni di tunnellate è 100 milioni di tunnellate rispettivamente, tramindui chì si classificanu trà i primi in u mondu. E riserve di carbone sò circa 6,5 ​​miliardi di tunnellate, per u più lignitu. A superficia forestale hè di 20 milioni d'ettari. Tuttavia, l'oliu è u gas naturale mancanu assai è anu da esse impurtati in grande quantità. L'industria hà un certu fundamentu, è l'industria tessile è alimentaria hè relativamente sviluppata. I principali settori industriali includenu l'acciaiu, u cimentu, i prudutti meccanichi è elettrichi, è l'automobili. E zone industriali è agricule in e zone costiere occidentali sò assai sviluppate, è e zone interne in Oriente sò bluccate in u trafficu è u livellu di produttività hè relativamente in ritardu. A Turchia gode di risorse turistiche uniche. I siti storichi sò sposti in u so territoriu, cumpresu u Tempiu d'Artemide, e Sette Meraviglie di u Mondu, e cità storiche di Istanbul è l'antica cità di Efesu. U turismu hè diventatu unu di i pilastri impurtanti di l'ecunumia naziunale turca.


Principali cità

Ankara: Ankara hè a capitale di a Turchia, un paese à u turnu di l'Europa è l'Asia. Hè situatu in a parti norduveste di u Plateau Anatolianu in a penisula di l'Asia Minore. Hè una cità di plateau à circa 900 metri sopra u livellu di u mare. Ankara hà una longa storia chì pò esse tracciata finu à u seculu anticu. Certi storichi credenu chì, digià in u XIII seculu a.C., u populu Heti hà custruitu un castellu in Ankara, chì si chjamava "Ankuva", o u so diacriticu "Angela". Un'antra legenda crede chì a cità hè stata custruita da u rè Frigiu Midas intornu à u 700 nanzu à Cristu, è perchè ci hà trovu un'ancora di ferru, questu hè diventatu u nome di a cità. Dopu parechji cambiamenti, hè diventatu "Ankara".


Prima di a fundazione di a Republica, Ankara era solu una piccula cità. Avà hè diventata una cità muderna cù una populazione di 3,9 milioni (2002), siconda solu dopu à u centru ecunomicu è l'antica capitale Istanbul. . Ankara hè famosa per u centru amministrativu è a cità cummerciale. A so industria ùn hè micca assai sviluppata, è a so impurtanza ecunomica hè assai menu di quella di Istanbul, Izmir, Adana è altre cità. Ci hè solu uni pochi di fabbriche chjuche è medie quì. U terrenu di Ankara hè irregulare è u clima hè semicontinentale. I principali prudutti agriculi sò u granu, l'orzu, i fasgioli, i frutti, i ligumi, l'uva, ecc. U bestiame include soprattuttu pecure, capre Angora è bestiame. Ankara hè statu un centru di trasportu dapoi l'antichità, cù e ferrovie è e rotte aeree chì cunducenu in tutte e parte di u paese.

 

Istanbul: A storica cità turca Istanbul (Istanbul) si trova à a fine orientale di a penisula balcanica, affucendu u Mari Neru. Hè a più grande cità è portu di Turchia cù una populazione di più di 12 milioni (2003) annu). Cum'è a fruntiera trà l'Europa è l'Asia, u Strettu di u Bosforu passa per a cità, dividendu sta cità antica in dui, è Istanbul hè diventata l'unica cità in u mondu chì attraversa l'Europa è l'Asia. Istanbul hè stata fundata in u 660 a.C. è era chjamata Bizanziu à l'epica. In u 324 d.C., Custantinu u Grande di l'Imperu Rumanu trasfirìu a so capitale da Roma è cambiò u so nome in Custantinopuli. In u 395 d.C., Custantinopuli diventa a capitale di l'Imperu Rumanu d'Oriente (cunnisciutu ancu cum'è Imperu Bizantinu) dopu a scissione di l'Imperu Rumanu. In u 1453 dopu à Cristu, u sultanu turcu Mohammed II hà pigliatu a cità è hà distruttu a Roma orientale chì hè diventata a capitale di l'Imperu Ottumanu è hè stata ribattezzata Istanbul finu à chì a Republica Turca sia stata creata in u 1923 è si trasferì in Ankara.


À u principiu di u XIIIu seculu, quandu i Crociati attaccanu, sta cità antica hè stata brusgiata. Oghje, l'area urbana s'hè allargata à u nordu di u Cornu d'Oru è di Uskdar nantu à a costa orientale di u Bosforu. In a vechja cità di Istanbul à u sudu di u Cornu d'Oru, ci hè sempre un muru di cità chì separa a cità in a penisula da u cuntinente. Dopu à l'ultimi anni di custruzzione municipale, u paisaghju di a cità d'Istanbul hè diventatu più culuritu, cumprese e strade antiche chì serpeghjanu longu u strittone, è dinò l'ampia è diritta Avenue Turchia, Avenue Independence, è edifici moderni da i dui lati di u viale. Sottu u celu, lucida u minaretu di a muschea, l'architettura gotica à tetti rossi è l'antiche case islamiche sò intrecciate; l'Hotel Intercontinentale mudernu è l'anticu muru rumanu Theodosius si cumplementanu. Quasi 1700 anni di storia di a capitale anu lasciatu reliquie culturali culurite in Istanbul. Ci hè più di 3.000 moschee grandi è chjuche in a cità, chì ponu esse aduprate da 10 milioni di musulmani in a cità. In più, ci sò più di 1000 torri minareti in a cità. In Istanbul, basta chì fighjate intornu, ci seranu sempre minareti cù forme sfarente. Per quessa, a cità hè cunnisciuta ancu cum'è "Minaret City".


Parlendu di Istanbul, a ghjente pensa naturalmente à l'unicu Ponte Bosforu in u mondu chì si estende in Europa è in Asia. A so postura maestosa, i so belli paisaghji stretti è i so monumenti storichi di mille anni anu fattu di Istanbul una attrazione turistica di fama mundiale. U Ponte di u Bosforu hè statu custruitu in u 1973. Culligheghja e cità sparte da u strittone è cullega ancu i dui cuntinenti di l'Europa è di l'Asia. Si tratta di un ponte suspensivu unicu cù una lunghezza tutale di 1560 metri. Tranne per u quadru in acciaio à e duie estremità, ùn ci sò pilastri à mezu. Diversi tippi di navi ponu passà. Hè u più grande ponte suspensione d'Europa è u quartu più grande di u mondu. A notte, e luci di u ponte sò lucenti, guardendu da luntanu, pare un dragone chì vola in u celu. Inoltre, a cità hà ancu custruitu u Ponte Galata è u Ponte Ataturk per cunnesse e cità novi è antichi.